Stiri de ultima ora

”Corupţia instituţională rămâne o problemă majoră în România” - raport al Departamentului de Stat din SUA

”Corupţia instituţională rămâne o problemă majoră în România” - raport al Departamentului de Stat din SUA
International
Corupţia instituţională rămâne o problemă majoră în România, afectând toate structurile societăţii, relevă raportul Departamentului de Stat pe tema drepturilor omului. Documentul constată tentative ale politicienilor de compromitere a justiţiei şi de intimidare a jurnaliştilor, precum şi acte de discriminare.

”Probleme majore privind drepturile omului includ rele tratamente aplicate de Poliţie şi Jandarmerie, hărţuirea deţinuţilor şi a romilor, inclusiv moartea a cel puţin unei persoane din cauza violenţelor poliţiştilor. Corupţia instituţională rămâne o problemă răspândită care afectează toate structurile societăţii. Discriminarea sistemică împotriva romilor afectează accesul acestora la servicii educaţionale adecvate, la locuinţe, servicii de sănătate şi oportunităţi de muncă”, se precizează în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind ”Practici în materie de drepturile omului”.

Alte probleme semnalate în cursul anului 2014 în România se referă la condiţiile proaste din închisori şi tentativele continue ale unor politicieni de a compromite independenţa justiţiei, se mai arată în Raportul internaţional privind situaţia respectării drepturilor omului, la capitolul vizând România.

”Instituţiile guvernamentale nu au luat măsuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul regim comunist. Ameninţări personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au subminat libertatea presei. Au fost semnalate violenţe continue şi cazuri de discriminare a femeilor, activităţi şi declaraţii antisemite, iar presa a continuat să publice materiale cu caracter antisemit”, mai subliniază raportul.

Totodată, în document se precizează că s-au răspândit în continuare puncte de vedere antisemite, rasiste, xenofobe şi nationaliste pe internet, iar instituţiile guvernamentale nu au acordat asistenţă adecvată persoanelor cu dizabilităţi şi au neglijat persoanele instituţionalizate cu dizabilităţi.

”Romii au fost discriminaţi sistematic de către societate. Discriminarea homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT), dar si a persoanelor bolnave de HIV/SIDA, în special copiii, de către societate, au continuat să fie o problemă. Drepturile angajaţilor au fost în continuare o problemă. Sistemul judiciar a luat măsuri pentru punerea sub acuzare şi pedepsirea funcţionarilor de stat care au comis abuzuri, dar autorităţile au amânat în mod repetat procesele referitoare la presupuse cazuri de abuzuri ale Poliţiei, multe dintre ele încheindu-se cu achitarea poliţiştilor”, se mai subliniază raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014.

Verdictele în cazuri de corupţie, inconsecvente; ANAF nu are resurse pentru confiscare

Verdictele în cazul infracţiunilor de corupţie au fost adesea inconsecvente, iar ANAF, care are atribuţii în confiscarea averilor obţinute prin corupţie, nu a avut personal suficient şi nu a beneficiat de resursele necesare îndeplinirii misiunii sale, se arată în raportul Departamentului de Stat.

Deşi legislaţia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovaţi de corupţie, Guvernul nu a aplicat legea eficient, în mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar în unele cazuri demnitarii implicaţi în acte de corupţie nu au fost pedepsiţi, se arată în raport.

Corupţia în rândul poliţiştilor a contribuit la lipsa de respect a cetăţenilor faţă de poliţie şi a determinat lipsa autorităţii acestei instituţii. Salariile mici şi lipsa stimulentelor şi a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului şi au contribuit la tendinţa de a lua mită a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii.

Autorităţile au deferit cazurile de corupţie la nivel înalt Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a continuat să promoveze linia telefonică anticorupţie, pentru a primi informaţii pentru începerea urmăririi penale în cazuri de corupţie în rândul Poliţiei, se mai spune în raport.

”Conflictele de interese, respectarea standardelor de etică şi integritatea în funcţii publice în general au constituit în continuare un motiv de îngrijorare. Corupţia este răspândită în domeniul achiziţiilor publice. Agenţiile executive nu s-au grăbit să pună în aplicare sancţiunile, iar corpurile acestora de inspecţie au fost în general inactive. Există legislaţie privind confiscarea bunurilor obţinute ilegal, inclusiv prevederi referitoare la confiscarea extinsă, însă judecătorii şi procurorii nu au dispus măsuri de confiscare în mod regulat. Capacitatea procurorilor şi a Poliţiei de a identifică bunurile s-a îmbunătăţit uşor, în special odată cu delegarea de anchetarori financiari care să lucreze cu parchetele, însa numărul acestora a rămas insuficient pentru a putea ţine pasul cu numărul de cazuri de corupţie”, se menţionează în documentul citat.

Raportul mai notează că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, instituţia însărcinată cu confiscarea, administrarea şi lichidarea bunurilor obţinute de infractori, atât a celor obţinute din infracţiuni, cât şi din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient şi nu a beneficiat de resursele necesare îndeplinirii misiunii sale.

Şi mecanismul de confiscare a ”bunurilor nejustificate”, identificate de Agenţia Naţională de Integritate prin verificarea declaraţiilor de avere, a fost greoi, se arată în raport.

În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în Raportul Departamentului de Stat se arată că aceasta a continuat anchetarea în ritm constant a cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt pe parcursul anului trecut, iar anchetele au inclus politicieni, membri ai sistemului judiciar şi funcţionari administrativi.

Până în 15 septembrie 2014, DNA trimisese în judecată 710 suspecţi de corupţie (dintre care 24 au acceptat înţelegeri cu procurorii), comparativ cu 530 în primele şapte luni ale anului 2013. Printre inculpaţi s-au numărat şapte parlamentari, şase preşedinţi de consilii judeţene, 17 primari, trei viceprimari, un consilier de ministru, doi preşedinţi şi trei vicepreşedinţi de agenţii de reglementare naţională, un preşedinte de cameră de comerţ, un prefect şi un subprefect, un secretar general al Autorităţii de Supraveghere Fiscală, doi procurori, 18 judecători (patru dintre ei membri ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), 23 de ofiţeri din Ministerul de Interne, un preşedinte de federaţie sportivă şi un preşedinte de filială judeţeană de partid, mai notează raportul. Totodată, se menţionează că procurorii au dispus confiscarea de bunuri în valoare de 135.000.000 de euro (619.000.000 de dolari) în cazul inculpaţilor puşi sub acuzare.

Până la data de 8 august 2014, instanţele emiseseră 228 de hotarâri de condamnare definitivă pe numele a 895 de persoane inculpate în cazuri anchetate de DNA, comparativ cu 148 de condamnări definitive a 775 de inculpaţi dispuse în aceeaşi perioadă a anului 2013. Printre cei condamnaţi s-au numărat: un fost prim-ministru, cinci parlamentari, doi miniştri, un fondator de partid politic, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, un secretar general în Ministerul Sănătăţii, şase judecători, şase procurori, 18 avocaţi, doi notari publici, 12 ofiţeri din Ministerul de Interne, 10 cadre militare, 28 de ofiţeri ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, inclusiv doi adjuncţi ai inspectorului general, şi 34 de alţi lucrători ISU, un preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog, 10 ofiţeri şi un subofiţer din Ministerul Apărării Naţionale, patru comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu, inclusiv un comisar principal, 25 de manageri de instituţii publice, 17 primari, un prefect şi doi subprefecţi. Pâna la 31 iulie, instanţele dispuseseră confiscarea a 28.000.000 de euro (35.000.000 de dolari) că urmare a anchetelor DNA, se mai arată în documentul citat.

Acelaşi document menţionează că între 1 ianuarie şi 15 septembrie 2014 instanţele din România au achitat 92 de inculpaţi în cazuri de corupţie, în creştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când instanţele au achitat 60 de inculpaţi, în timp ce ”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a crescut semnificativ celeritatea judecării cazurilor de corupţie la nivel înalt comparativ cu anii precedenţi”.

În raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind ”Practici în materie de drepturile omului”, se mai precizează că ”verdictele în cazul infracţiunilor de corupţie au fost adesea inconsecvente”.

Guvernul român a aplicat noile Coduri penale fără a analiza impactul

Guvernul român a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii cazurilor trimise în instanţă, însă nu a făcut o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resurse umane şi instrumente necesare bunei implementări, potrivit Raportului Departamentului de Stat.

”În luna februarie, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii numărului de cazuri trimise în instanţă. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resursele umane şi instrumentele necesare implementării adecvate a codurilor. Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autorităţile nu au achiziţionat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferenţe între categoriile de judecători şi functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele şi moţiunile preliminare; judecătorul de drepturi şi libertăţti; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Cu toate acestea, unele instanţe nu au avut suficienţi judecători pentru a separa funcţiile. Codul Penal include o serie de inconsecvenţe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament”, se arată în Raportul Departamentului de Stat american.

Totodată, în document se menţionează că în cursul anchetei şi în rechizitorii procurorii pot dezvălui probe, inclusiv probe obţinute în urma interceptărilor, iar în multe cazuri mass-media a prezentat aceste informaţii, în special în cazurile de coruptie, unii judecători plângându-se că mediatizarea excesivă a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpaţi să beneficieze de un proces echitabil.

”După intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală şi ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistraţilor cu presa, stabilind limite în cazul informaţiilor pe care procurorii le pot dezvălui pe parcursul anchetei”, se mai precizează în raportul Departamentului de Stat american.

În acelaşi document se mai arată că, în general, Guvernul a respectat independenţa sistemului judiciar, însă nu a asigurat suficient personal, spaţiu şi echipament necesare pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze rapid şi eficient, ceea ce a dus la procese excesiv de lungi.

”Un raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), făcut public în luna ianuarie, menţiona că, desi Guvernul a respectat Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale, nu şi-a respectat pe deplin angajamentul de a adopta măsuri anticorupţie şi de a proteja sistemul judiciar de atacuri”, mai menţionează raportul pe anul 2014.

Guvernul şi Parlamentul au elaborat şi adoptat legi într-o manieră netransparentă

Guvernul şi Parlamentul au elaborat şi adoptat legi într-o manieră netransparentă, iar Guvernul a continuat să adopte un număr mare de ordonanţe de urgenţă fără avizul Parlamentului, în timp ce Legislativul a votat adesea împotriva ridicării imunităţii unor membri suspectaţi de fapte de corupţie.

În raport se menţionează, la capitolul ”Accesul public la informaţie”, că, deşi legea prevede accesul public la informaţii guvernamentale care privesc procesul decizional oficial, ONG-urile pe probleme de drepturile omului şi presa au semnalat că Guvernul a aplicat legea inadecvat şi inegal.

De asemenea, în document se arată că ”mita a fost raspândită, mai ales în sectorul de sănătate”. ”Guvernul şi Parlamentul au elaborat şi adoptat legi într-o manieră netransparentă, iar Guvernul a continuat să adopte un număr mare de ordonanţe de urgenţă fără avizul Parlamentului, sporindu-şi puterile legislative. Parlamentul a votat adesea împotriva ridicării imunităţii membrilor săi pentru a putea fi urmăriţi penal pentru corupţie. ONG-uri şi companii private s-au plâns că schimbările frecvente ale legislaţiei şi reglementărilor le afectează capacitatea de a-şi desfăşura activitatea. Procedurile de publicare a informaţiilor au fost anevoioase şi au variat foarte mult de la o instituţie publică la alta. Mulţi jurnalisti au continuat frecvent să facă plângeri în instanta pentru a putea obţine acces la informaţii oficiale ale Guvernului. Mita a fost raspândită, mai ales în sectorul de sănătate”, scrie în Raportul Departamentului de Stat.

Raportul face referire şi la faptul că în decembrie 2013 ”Parlamentul a adoptat fără consultare o lege care acordă politicienilor super-imunitate, transformându-i pe parlamentari în funcţionari în serviciul poporului (nu funcţionari publici), exonerându-i de multe acuzaţii penale, inclusiv cele de corupție”, iar Curtea Constituţională a declarat legea neconstituţională în luna ianuarie.

Conform Raportului Departamentului de Stat, Guvernul nu a respectat adesea prevederile legislative care solicită transparenţa procesului decizional guvernamental.

”Departamentul pentru Servicii Online şi Design subordonat cabinetului prim-ministrului are sarcina de a coordona aplicarea planului de acţiune pentru Parteneriatul pentru o guvernare deschisă pentru România, în coordonare cu ONG-urile. Acest proces a condus la unele succese în creşterea volumului de date deschise şi în informarea cetăţenilor cu privire la modul de folosire a datelor. Deşi serviciile de informaţii au transferat majoritatea dosarelor Securităţii (serviciul de informaţii din perioada comunistă) Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), puterile acestuia au rămas limitate ca urmare a faptului că legea nu îi permite să dea verdicte cu forţa executorie de colaboratori ai Securităţii”, mai scrie în Raportul Departamentului de Stat american.

Abuzarea şi neglijarea copiilor, în continuare probleme grave în România

Abuzarea şi neglijarea copiilor au fost în continuare probleme grave în România, în 2014, iar conştientizarea acestora de către publicul larg a continuat să fie scăzută, în timp ce autorităţile nu au pus la punct încă un mecanism de identificare şi tratare a copiilor abuzaţi.

”Mass-media a semnalat câteva cazuri grave de abuz sau neglijenţă în familie, în familiile de asistenţi maternali şi în instituţiile de îngrijire a minorilor”, se menţionează în raport.

Documentul arată, folosind statisticile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, că la sfârsitul lunii martie 2014 serviciile de protectţe a copilului identificaseră 3.202 cazuri de abuz asupra minorilor - 264 dintre ele au fost cazuri de abuz fizic, 465 de abuz emotional, 146 de abuz sexual, 39 de exploatare prin muncă, 27 de exploatare sexuală, 35 de exploatare în scopul comiterii de infracţiuni şi 2.255 de cazuri de neglijenţă.

”Autorităţile nu au pus la punct încă un mecanism de identificare şi tratare a copiilor abuzaţi şi neglijaţi şi a familiilor lor”, se mai arată în Raportul Departamentului de Stat.

Conform documentului, căsătoriile ilegale între copii au fost des întâlnite în rândul anumitor grupuri sociale, în special al romilor şi nu au existat politici publice care să prevină căsătoriile între minori sau instituţii guvernamentale care să abordeze această problemă.

În ceea ce îi priveşte pe copiii instituționalizaţi, raportul arată, folosind datele Ministerului Muncii, că la sfârsitul lunii iunie 2014 existau 61.720 de copii în sistemul de protectie specială - 37.832 în servicii de tip familial (familii adoptive, rude, alte familii, persoane), 1.630 în servicii de îngrijire alternativă (cu tutore) şi 18.218 în servicii de tip rezidenţial (publice sau private).

”S-au semnalat, de asemenea, cazuri de maltratare a copiilor abandonaţi cu dizabilităţi şi de încarcerare prelungită a copiilor din orfelinatele de stat ca pedeapsă pentru abateri disciplinare. Conform statisticilor oficiale, în primele şase luni ale anului, părinţii au abandonat 750 de copii în maternităţi sau spitale. ONG-urile au susţinut că statisticile oficiale nu reflectă numărul real şi că autorităţile nu au recunoscut niciodată numeroşi copii institutionalizaţi ca abandonaţi”, mai precizează raportul.

Politicieni controlează grupuri media în România; există acte de intimidare a ziariştilor

Legislaţia din România garantează libertatea presei, dar există grupuri media controlate de politicieni, arată raportul Departamentului de Stat, denunţând tentative de intimidare a jurnaliştilor şi menţionând şi cazul în care premierul Victor Ponta i-a numit ”mujahedini” pe reporterii MEDIAFAX.

”Ameninţările personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au subminat libertatea presei. Chiar dacă presa independentă este activă şi exprimă o diversitate de puncte de vedere în mod nerestricţionat, politicieni şi persoane care au legături strânse cu politicieni şi cu grupuri politice fie deţin, fie controlează indirect numeroase companii media, la nivel naţional şi local. Ştirile şi editorialele acestor companii media reflectă frecvent punctele de vedere ale proprietarilor. Au existat acuzaţii că proprietarii unor grupuri media au blocat ştiri care intrau în contradicţie cu interesele proprii şi i-au ameninţat pe autori”, se precizează în raportul Departamentului de Stat american.

Potrivit documentului, ”companii media deţinute de politicieni precum Dan Voiculescu (Partidul Conservator) şi Sebastian Ghiţă (Partidul Social-Democrat) au avut atacuri verbale repetate la adresa jurnaliştilor care au relatat despre afaceri controlate de ei sau despre activităţile Guvernului”.

”În ianuarie, peste 340 de jurnalişti din întreaga ţară au protestat, denunţând «practici media degradante» folosite de un post tv deţinut de Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalagă, analist al site-ului de ştiri Hotnews, a semnalat că Ghiţă a făcut declaraţii pe care el şi familia lui le-au considerat acte de intimidare. Ghiţă a replicat că nu l-a ameninţat pe Tapalagă, spunând că doar a fost enervat de jurnalist. Tapalagă şi site-ul pentru care lucrează au scris în mod repetat despre contracte ale companiilor deţinute de Ghiţă cu instituţii guvernamentale”, notează raportul.

La subcapitolul ”Violenţe şi acte de hărţuire”, raportul Departamentului de Stat constată că ”politicieni şi cetăţeni au insultat sau au hărţuit, în unele situaţii, jurnalişti”.

”În august 2014, trei jurnalişti au fost agresaţi în cursul unui miting organizat de postul tv Antena 3 ca protest faţă de condamnarea patronului, Dan Voiculescu, la zece ani de închisoare pentru fraude estimate la valoarea de 60 de milioane de euro (75 de milioane dolari). Mai multe ONG-uri şi instituţii media au acuzat poliţia că nu a intervenit pentru oprirea violenţelor”, menţionează raportul.

În acelaşi document se arată că atât premierul Victor Ponta, cât şi fostul său purtător de cuvânt Mirel Palada au ofensat public ziarişti angajaţi ai unor instituţii media care au criticat politicile guvernamentale.
www.rfi.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus