Stiri de ultima ora

Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde euro pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din statele membre

Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde euro pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din statele membre
International
Comisia Europeană a anunţat joi că mobilizează 3 miliarde euro pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri, potrivit news.ro.

"Comisia doreşte să sprijine în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE. În acest scop şi pe baza principiului solidarităţii, Comisia va completa în mod rapid, flexibil şi direct eforturile depuse în prezent la nivel naţional", a anunţat CE.

Concret, ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare iniţială a nevoilor şi va colabora cu statele membre pentru a detalia necesităţile acestora şi a stabili o listă de priorităţi.

"Pentru a finanţa această acţiune, Comisia mobilizează 3 miliarde euro din bugetul UE, din care 2,7 miliarde euro vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgenţă şi 300 de milioane euro prin intermediul capacităţii de echipamente medicale rescEU. Vor fi posibile contribuţii suplimentare din partea statelor membre, precum şi a persoanelor fizice şi a fundaţiilor şi chiar prin intermediul finanţării participative", arată CE.

Pentru a asigura finanţarea necesară, Comisia recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020.

Astfel, Comisia va fi în măsură: să achiziţioneze direct sprijin de urgenţă în numele statelor membre şi să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măştile şi dispozitivele de protecţie respiratorie; să sprijine financiar şi să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale şi de pacienţi în regiunile transfrontaliere; să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.

"Pentru a valorifica creşterile de eficienţă şi a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, Comisia va efectua achiziţii directe în numele statelor membre şi va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta. Pe termen mediu şi lung şi graţie acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacităţile de testare ale statelor sale membre, precum şi orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia", precizează CE.

Pentru a pune în aplicare iniţiativa, Comisia va colabora cu autorităţile sanitare naţionale din statele membre, cu organizaţiile internaţionale şi cu sectorul neguvernamental.

Instrumentul dedicat sprijinului de urgenţă îi va permite UE să ofere un răspuns coordonat în diferitele etape ale crizei.

Acţiunile concrete vor depinde de nevoile ţărilor UE.

"De exemplu, Comisia va depune eforturi pentru: a sprijini importurile, transportul şi distribuţia de echipamente de protecţie, concentrându-se asupra regiunilor cel mai grav afectate; a sprijini transportul pacienţilor care au nevoie de acest lucru către spitale transfrontaliere ce pot oferi o capacitate disponibilă; a stimula dezvoltarea rapidă de medicamente şi de metode de testare", mai informează CE.

Alte acţiuni vor fi, de asemenea, posibile, în funcţie de evoluţia nevoilor statelor membre, ale spitalelor, ale medicilor şi ale pacienţilor.

Pentru a asigura finanţarea necesară, Comisia recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 şi mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.

Din acest motiv, Comisia a prezentat joi şi un proiect de buget rectificativ, o propunere de reorganizare a unei părţi a cheltuielilor UE pentru acest an în conformitate cu cele mai recente priorităţi, pentru a asigura: 300 de milioane euro pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU, ceea ce va contribui la procurarea şi distribuirea de materiale medicale suplimentare în întreaga UE. Finanţarea se va adăuga la cele 80 de milioane euro deja alocate luna trecută; mobilizarea directă a 2,7 miliarde euro către Instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgenţă, al cărui obiectiv general constă în completarea celorlalte instrumente ale UE, în cazurile în care acestea nu pot acţiona singure, răspunzând direct situaţiilor de criză din întreaga UE, cu posibilitatea de a modifica acest instrument astfel încât să poată fi utilizat în contextul pandemiei de coronavirus.

Comisia va activa flexibilitatea restantă a bugetului actual pe termen lung – rezerve care depăşesc plafoanele anuale – pentru a finanţa această operaţiune.

Nevoile sunt însă mai mari decât bugetul de care dispune.

"Având în vedere perspectiva pe termen mediu şi lung a acţiunii propuse, Comisia va explora noi modalităţi de a atrage finanţare. Printre acestea se numără donaţiile individuale, fundaţiile şi chiar finanţarea participativă. Comisia caută să instituie toate modalităţile necesare pentru a permite colectarea rapidă a contribuţiilor şi a donaţiilor. Bugetul ar putea fi consolidat în continuare prin aceste mijloace, precum şi prin noi credite bugetare în 2021, odată ce va fi instituit un buget pentru 2021 (pe baza unui acord privind CFM 2021-2027)", precizează CE.

Obiectivul iniţiativei va fi acela de a oferi sprijin specific statelor membre şi regiunilor celor mai afectate.

"Având în vedere evoluţia rapidă a crizei sanitare în întreaga Uniune, nu poate exista o alocare prestabilită pentru fiecare stat membru. Echipa care gestionează iniţiativa va monitoriza evoluţiile în curs şi va răspunde în funcţie de gravitatea relativă a crizei în diferitele state membre, precum şi în funcţie de măsurile şi instrumentele deja existente", arată CE.

Comisia a început deja să colaboreze cu autorităţile sanitare naţionale din statele membre, pentru a cartografia necesităţile cele mai stringente ale ţărilor UE şi pentru a fi în măsură să direcţioneze finanţarea acolo unde este nevoie. Această evaluare preliminară va servi la identificarea primelor demersuri care trebuie întreprinse şi a deciziilor care trebuie adoptate.

De asemenea, vor fi luate în considerare şi consultările suplimentare cu statele membre şi cererile specifice din partea acestora.

Comisia va avea un rol central în punerea în aplicare a iniţiativei. În acest scop, Comisia înfiinţează un grup operativ la care participă personal din toate departamentele sale, care va lucra, pe o bază continuă, la punerea ideilor în practică. Echipa responsabilă va include experţi în următoarele domenii: gestionarea crizelor, politica în domeniul sănătăţii, transporturi, achiziţiile publice din UE şi gestiunea financiară.

Comisia precizează că va colabora îndeaproape cu autorităţile naţionale ale statelor membre, precum şi cu organizaţiile internaţionale şi cu sectorul neguvernamental.

Comisia a prezentat joi o propunere legislativă cuprinzătoare pentru a finanţa şi a pune în aplicare acţiunea sa de sprijinire directă a sectoarelor sănătăţii din statele membre. Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să aprobe această iniţiativă cât mai curând posibil.

"Între timp, Comisia va depune eforturi pentru a identifica şi a pregăti primele acţiuni care trebuie întreprinse, astfel încât punerea în aplicare să poată începe imediat după adoptarea propunerilor legislative", menţionează CE.

UE a adoptat deja o serie de măsuri pentru a combate pandemia de coronavirus pe întreg teritoriul UE, în Balcanii de Vest şi în ţările din cadrul Parteneriatului estic.

Printre măsurile luate până în prezent se numără, în special, deblocarea de investiţii în valoare de 37 de miliarde euro din fondurile de coeziune ale UE pentru a le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale, să plătească medicii şi să ajute întreprinderile mici şi mijlocii să îşi plătească în continuare personalul; crearea primei capacităţi rescEU de echipamente medicale şi finanţarea repatrierii resortisanţilor UE blocaţi în întreaga lume. Până în prezent, mecanismul de protecţie civilă al Uniunii a facilitat repatrierea a 10.017 cetăţeni ai UE către Europa, cu 47 de zboruri.

Cu toate acestea, amploarea şi gravitatea provocării necesită un răspuns coordonat şi mai solid, orientat direct către sistemele de sănătate, care se bazează pe solidaritate şi care consolidează cooperarea dintre statele membre ale UE.

Iniţiativa de joi va completa acţiunile întreprinse până în prezent şi va fi coerentă cu acestea. Obiectivul acesteia va fi să completeze ceea ce fac deja autorităţile sanitare naţionale, creând sinergii şi utilizând în mod optim economiile de scară.

Capacitatea medicală rescEU va fi găzduită de unul sau mai multe state membre. Statul-gazdă va fi responsabil cu achiziţionarea echipamentelor. Comisia va finanţa 100 % din capacitatea medicală. Centrul de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă va gestiona distribuţia echipamentelor, pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Bugetul UE iniţial al capacităţii este de 80 de milioane euro, din care 70 de milioane euro fac obiectul aprobării de către autorităţile bugetare.

Capacităţile rescEU sunt disponibile în primul rând pentru a completa capacităţile naţionale ale tuturor ţărilor care fac parte din mecanismul de protecţie civilă al Uniunii (UCPM): toate statele membre ale UE, Regatul Unit în perioada de tranziţie şi şase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Turcia).

În cazul în care capacităţile naţionale, inclusiv cele angajate în prealabil în Rezerva europeană de protecţie civilă din cadrul mecanismului, nu sunt suficiente pentru a asigura un răspuns eficace la o situaţie de urgenţă, capacităţile rescEU pot fi activate ca o soluţie de ultimă instanţă şi ca rezervă strategică la nivel european.

Alte ţări pot de asemenea, în principiu, să solicite sprijin din partea mecanismului de protecţie civilă al UE. Dacă nu se oferă asistenţă în mod spontan sau prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al Uniunii, capacităţile rescEU, cum ar fi noua rezervă creată, pot fi utilizate în ţări terţe, dar numai în cazul unei situaţii de urgenţă cu un impact major asupra statelor membre sau a cetăţenilor UE.

"Cu toate acestea, având în vedere cererea actuală mare de capacităţi medicale din cadrul mecanismului de protecţie civilă al Uniunii din partea ţărilor care participă la mecanism, este puţin probabil ca, în această etapă, capacitatea rescEU să poată fi utilizată pentru operaţiuni de răspuns în ţări care nu participă la mecanism", arată CE.

Comisia va crea o secţiune specifică pe site-ul său web, unde va prezenta informaţii cu privire la progresele înregistrate şi la etapele următoare.
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus