Stiri de ultima ora

Cele trei adolescente din Rusia, care şi-au ucis tatăl abuziv, judecate pentru crimă cu premeditare. Avocaţii arată cu degetul noua Constituţie rusă

Cele trei adolescente din Rusia, care şi-au ucis tatăl abuziv, judecate pentru crimă cu premeditare. Avocaţii arată cu degetul noua Constituţie rusă
International
Procesul celor trei adolescente din Rusia, care şi-au ucis tatăl după ani de zile de abuzuri fizice, emoţionale şi sexuale, a început vineri la Moscova. Procuratura a schimbat încadrarea juridică a cazului din autoapărare în crimă cu premeditare, o nouă întorsură care ar putea fi legată de adoptarea noii Constituţii ruse, la 1 iulie, potrivit unuia din avocaţii fetelor.

Surorile Khachaturian, Krestina, Angelina şi Maria, aveau 19, 18, respectiv 17 ani, când au decis să-şi ucidă tatăl. Întors de la o clinică de psihiatrie, acesta şi-a pedepsit fetele din cauza dezordinii din apartament, stropindu-le cu spray cu piper. Krestina, bolnavă de astm, a leşinat.

În iulie, Mikhail Khachaturian, 57 de ani, a fost găsit pe scările blocului cu zeci de răni de cuţit pe piept şi pe gât. Fetele cele mari l-au atacat în timp ce dormea cu un ciocan şi un cuţit şi cea mai tânără a intervenit cu spray-ul de piper. Interogatoriile au scos la iveală că fetele încercaseră să-şi provoace răni de cuţit pentru a face să pară că au fost atacate şi s-au apărat. Dar, ulterior, au recunoscut că l-au ucis după ani de zile de abuzuri fizice, emoţionale şi sexuale. Fetele trăiau cu tatăl lor după ce mama fusese alungată de acasă, în 2015. 

Vara trecută fetele au fost inculpate pentru crimă cu premeditare, stârnind revolta activiştilor din Rusia, în contextul absenţei unei legislaţii privind violenţa domestică - un fenomen răspândit în Rusia.

Procedurile de acuzare au fost demarate vineri şi e de aşteptat să fie unele de durată. Procuratura a cerut să fie impuse o serie de interdicţii pe o perioadă de şase luni: fetele nu vor lua parte la evenimente publice - sunt plănuite manifestaţii de susţinere - nu vor avea acces la internet şi nu vor vorbi cu presa, între ele sau cu alte persoane implicate în proces.

Cazul surorilor a mobilizat  grupurile de apărare a drepturilor omului să lupte pentru adoptarea unei legi a violenţei domestice amânată în Parlament din 2016. Experţii în violenţă domestică alături de echipa de avocaţi a fetelor spun că în lipsa unor mecanisme legale de protecţie, fetele nu aveau altă şansă - puteau să se apere singure sau să se lase ucise.

Surorile mai mari sunt judecate împreună. Maria, care era şi minoră la data crimei, şi care a fost declarată incapabilă să o comită din cauza stării psihice, va avea parte de un proces separat.

 Mesajele-text de pe telefonul tatălui lor, făcute publice de unul din avocaţii fetelor, au scos la iveală faptul că Mikhail Khachaturyan le ameninţa cu moartea pe ele şi pe mama lor.

„Veţi primi bătaie pentru tot ce aţi făcut, vă omor”, scrie acesta într-un mesaj din aprilie 2018, acuzându-le că au relaţii sexuale. „Sunteţi prostituate şi veţi muri ca nişte prostituate”.

Transcrierile interogatoriilor au înfăţişat un tablou înfiorător a cel puţin patru ani de abuzri constante înaintea crimei.

„Suntem de părere că nu aveau altă şansă. Tatăl şi-a adus fetele în pragul disperării, viaţa lor a fost un iad perpetuu. Ele nu pot fi comparate cu persoanele sănătoase, echilibrate li calme...fetele au dezvoltat tulburări mintale grave, între care sindromul abuzului şi stres post-traumatic. Aceste lucruri s-au confirmat în urma examinărilor efectuate în acest caz”, a spus Aleksei Parshin, unui din avocaţii surorilor.

Activiştii au organizat zeci de manifestaţii în sprijinul fetelor, parte a campaniei „Nu vreau să mor”, în care au pledat pentru reîncadrarea faptei la autoapărare. Personalităţi publice precum Ksenia Sobciak, prezentatoare de televiziune şi activistă rusă, au cerut clemenţă pentru surori.

Un sondaj de opinie efectuat de un centru independent în 2019 a arătat că 47% din femeile ruse şi 33% dintre bărbaţi cred că acţiunile surorilor au fost justificate. Pe de altă parte, o investigaţie a unui portal dedicat problemelor de justiţie, Media Zona, a arătat că aproape 80% din femeile ruse închise pentru crimă premeditată între 2016 şi 2018 au vrut să se protejeze de un abuzator.

Dacă legea violenţei domestice trenează în Parlament din 2016, legiuitorii au găsit timp dezincrimineze unele forme ale violenţei domestice: în 2017, la presiunea Bisericii Ortodoxe şi a apărătorilor „valorilor tradiţionale”, parlamentul a aprobat o aşa-numită „lege a pălmuirii” care dezincriminează prima faptă de violenţă domestică care nu se lasă cu răni fizice majore - aceasta fiind considerată o infracţiune minoră.

Iniţial presiunea publică a părut să întoarcă lucrurile în cazul surorilor Khachaturian. În luna ianuarie procuratura a confirmat ca legitimă pledoaria avocaţilor că acestea au trecut prin „bătăi, umilinţe constante, ameninţări şi abuzuri, dar şi violenţe fizice şi sexuale” care au determinat dezvoltarea unor „reacţii defensive”. Prin urmare, au solicitat Comitetului de Investigaţii reclasificarea cazului de la crimă cu premeditare la autoapărare.

Parshin, unul din avocaţi a declarat pentru agenţia de ştiri TASS, că asta „înseamnă practic sfârşitul investigaţiei penale” a surorilor care, altminteri, puteau primi până la 20 de ani de închisoare pentru crimă premeditată. 

Mari Davtyan, unul din avocaţi, care a pledat în mai multe cazuri de abuzuri domestice, a legat schimbarea de poziţie de un trend mai cuprinzător de respingere a drepturilor omului - care a luat amploare după modificările Constituţiei ruse, intrate în vigoare după referendumul de le 1 iulie.

Menit să-i asigure puterea după încheierea mandatului de preşedinte, referendumul a fost urmat de o serie de arestări importante, precum cea a fostului jurnalist Ivan Safronof, acuzat de trădare a unor secrete de stat, sau de punerea sub acuzarea fostului guvernator al Habarovsk, în estul extrem al Rusiei, Serghei Furgal, pentru crime de acum un deceniu.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus