Stiri de ultima ora

Campanie europeană la Sibiu

Campanie europeană la Sibiu
International
Ar fi trebuit să fie summitul noii Europe post-Brexit. Dar va sfârși prin a fi folosit de liderii europeni pentru a puncta, fiecare la el acasă, în competiția pentru majoritatea din viitorul Parlament European.

Pentru a accepta draftul declarației finale de la Sibiu, un text lucrat de diplomații statelor Uniunii Europene, cei 27 de lideri comunitari ce vor veni la summitul informal din România n-au avut nevoie de mai mult de 45 de minute de discuții. Într-o Europă normală, ar fi o veste minunată. Dar Europa anului 2019 este departe de a fi una a consensului. Iar dacă ne gândim că la masa de la Sibiu se vor așeza Viktor Orban, Giuseppe Conte sau Mateusz Morawiecki și Emmanuel Macron, Angela Merkel sau Leo Vardakar, consensul ar trebui să lase loc de semne de întrebare. Road to Sibiu, stația terminus De vină sunt, întâi de toate, răzgândirile britanicilor, care până la summitul organizat chiar de Ziua Europei ar fi trebuit să fie ieșiți din Uniune. Cunoaștem odiseea, nu știm ce vor britanicii dar, mai ales, ei nu știu. Sigur, va lipsi de la Sibiu Theresa May, astfel că șefii de state și de guvern vor discuta de parcă ar face înțelegeri în format 27. Când, în fapt, până la o dată pe care ne ferim să o mai anticipăm, Europa va funcționa în format 28, iar britanicii vor continua să dețină drepturi pe măsura calității de stat membru. Cu doar două zile înaintea summitului de la Sibiu s-a difuzat, la Londra, anunțul oficial al organizării alegerilor europene. Aceste alegeri, care se derulează simultan în 28 de state, sunt al doilea motiv pentru care Europa nu va avea mare lucru de câștigat de pe urma summitului de la Sibiu. Dar această scuză nu se susține: când au ales data evenimentului, oficialii comunitari știau că va avea loc în mijlocul unei campanii electorale. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a generat, însă, așteptări foarte mari, vorbind luni la rând despre istoria care se va scrie la Sibiu. Draftul declarației finale a fost redus la cel mai mic numitor comun. A pus la un loc toate formulele care nu ofensează pe nimeni: vorbește despre „apărarea Europei de la est la vest, de la nord la sud”, spune că „vom rămâne uniți, la bine și la greu”, proclamă „solidaritate în vremuri complicate”, „o singură voce” sau „protejarea stilului nostru de viață, a democrației și a statului de drept”. Sunt, însă, niște eschive politicianiste de la orice responsabilitate.

Klaus Iohannis și Donald Tusk la summitul din Sofia (16.05.2018)

„Nu vor fi rezultate de comunicat” „Vor fi generalități și angajamente frumoase. Nu va fi ceva nou nici pe tema armatei europene, nici în administrarea problemei imigranților, nici la capitolul frontiere”, a comentat pentru Deutsche Welle sociologul și analistul de politică internațională Claudiu Degeratu. „Se amână subiectele grele cum ar fi fonduri versus stat de drept, viitorul monedei euro sau forma finală a bugetului pe următorul exercițiu multianual. Prioritatea sunt alegerile europene, așa că au ales să organizeze un summit electoral. Deciziile grele vor fi luate abia după ce se vede fiecare dintre actori cu sacii în căruță”. În opinia lui Degeratu, „va semăna cu discursurile lui Emmanuel Macron sau cu scenariile lui Jean-Claude Juncker”. Părerea se regăsește și într-o sursă diplomatică citată de publicația Politico: „O declarație cu retorică goală de conținut este ultimul lucru pe care ni-l dorim și va fi un sprijin nesperat pentru populiști”. În cel mai fericit caz, dacă nu va da apă la moara extremiștilor, așadar, summitul poate fi unul irelevant. Ar fi fost bine pregătit dacă se vorbea limpede despre măsurile prioritare pentru următoarea perioadă legislativă. „L-au planificat prost, l-au pregătit prost și nu comunică nimeni nimic pentru că nu vor fi rezultate de comunicat”, crede Claudiu Degeratu: „Vor să folosească summitul pentru a da vizibilitate în campanie taberei pro-UE fără să muncească, fără să seteze niște teme europene, fără să ofere ceva relevant pentru Agenda Strategică 2019-2024”. Ușor contondente vor fi mai degrabă discuțiile la dejunul de lucru pe unele subiecte ce nu apar pe agenda propriu-zisă, dar care sunt mai presante pentru că în iunie, la summitul de la Bruxelles, așteaptă un răspuns tranșant. Unul dintre aceste subiecte este inițiativa de decarbonizare a Europei, susținută de o treime dintre membri, „motorizați” de Franța. Suporterii reducerii la zero a emisiilor poluante până în 2050 cer anunțuri ambițioase făcute chiar la Sibiu. Germania, secondată de Italia, Polonia, Ungaria și Cehia, se opun categoric oricărui deadline. Ce ar mai putea să se insinueze printre tacâmuri, coate și pahare sunt propuneri de nume pentru conducerea instituțiilor europene - care trebuie să fie deja negociate înainte de a intra oficial în cărți peste o lună, la Bruxelles, la summitul de vară al Uniunii Europene. Până atunci, însă, desigur, vor conta și rezultatele alegerilor europene. Discursuri anti-UE și infantilisme politice Mesajul țării gazdă este mai greu de descifrat, din cauza bruiajelor. Discursurile repetate ale puterii de la București despre succesele președinției Consiliului UE sunt mesaje pentru propriul electorat. Premierul Viorica Dăncilă și miniștrii majorității PSD+ALDE omit să precizeze, de fiecare dată când se laudă, că, practic, laurii pe care și-i arogă revin mai degrabă precedentei președinții, cea austriacă, care a dat mai departe dosare ce mai așteptau din partea Consiliului Uniunii doar patalamaua. Performanțele reale ale mandatului românesc se vor vedea în ușurința cu care vor progresa printre dosarele europene succesorii finlandezi. În plus, de câteva zile, scena publică este acaparată de declarații ale premierului Dăncilă și ale liderilor coaliției de guvernământ legate de reprezentarea României la summitul de la Sibiu. „Mi se pare nepotrivit că tocmai cei care au muncit atâta pentru România, care au atras atâtea aprecieri (...), să nu fie invitați”, a comentat prim-ministrul, argumentând că guvernul pe care îl conduce „a organizat summit-ul, financiar”. Iar șeful PSD, Liviu Dragnea, i-a ținut isonul, vorbind despre „lipsă de bună-creștere și patriotism” și ”lăcomii politice și de imagine” din partea președintelui Klaus Iohannis. „Asta e campania electorală”, a mai spus Dragnea.

Viorica Dăncilă, suspectată de ”infantilism politic”.

„Nu este nici o rea-voinţă, nici o rea-credinţă, pur şi simplu aici este locul preşedintelui, în Consiliul European”, a venit răspunsul președintelui la atacurile oficialilor PSD. „Ne întâlnim ca să lucrăm. Nu sunt prevăzute evenimente protocolare, la care lumea ar sta şi ar pierde vremea”, a completat Iohannis. Declarațiile lui Dragnea și Dăncilă „au exclusiv un caracter electoral”, a comentat, pentru Deutsche Welle, Oana Marinescu, fost purtător de cuvânt al guvernului în timpul cabinetului Tăriceanu. „Nu au nici un fel de fundament instituțional sau legal, nici în România, nici la nivel european. Astfel de declarații au efecte negative. În loc să educe electoratul în legătură cu modul în care funcționează Uniunea Europeană, ele induc în eroare și manipulează ignoranța și emoțiile oamenilor”. Oana Marinescu o suspectează pe șefa guvernului de „infantilism politic” și explică: „De organizarea evenimentului nu s-a ocupat doar guvernul, ci mai multe instituții, inclusiv președinția și serviciile speciale responsabile de siguranța invitaților. Gestul premierului de a se plânge că nu este invitat este o copilărie”. Oana Marinescu a amintit și procedurile: „În funcție de constituție și de țară, reprezentarea se face fie de șeful statului, fie de prim-ministru. În cazul României, chestiunea a fost tranșată încă din 2012 de Curtea Constituțională: șeful statului este cel care reprezintă și angajează România la reuniunile Consiliului European. Mai au dreptul să participe la aceste reuniuni președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și cel al Parlamentului European”. În fine, ceea ce se vede în capitalele occidentale nu este nici pe departe acea performanță a președinției Consiliului UE invocată de premierul Dăncilă, ci atacurile furibunde ale majorității parlamentare de la București asupra statului de drept și a independenței justiției. Cu doar două zile înaintea vizitei la Sibiu a președintelui francez Macron, Palatul Elysee a lăsat să scape, pe surse, o declarație „de îngrijorare” față de starea statului de drept în România, combinată cu un mesaj de susținere a acțiunilor președintelui Iohannis în lupta împotriva corupției. Este doar ultima dintre numeroasele semnale de alarmă trase de partenerii României cu privire la derogările neprincipiale de la valorile europene pe care le practică coaliția de guvernământ de la București. De altfel, în paralel cu summitul de la Sibiu, social-democrații vor organiza, la Iași, un miting electoral de la care, cu siguranță, nu vor lipsi deja de acum tradiționalele discursuri suveranist-anti-europene. Cu nici două săptămâni în urmă, Dragnea și oamenii din staff-ul central al PSD au fost primiți cu proteste la un alt miting organizat tot acolo, la Iași. De data aceasta, pesediștii au comandat cât mai multe ansambluri folclorice care să facă zarvă peste eventualii contestatari. Premierul Dăncilă nu se va duce, în schimb a găsit o cale să-l pedepsească pe președintele Iohannis pentru că nu a invitat-o la summit: i-a consemnat la București, adică nu le dă voie să meargă la Sibiu, pe ministrul de Externe și pe cel al Afacerilor Europene. Ambele funcții îl însoțesc pe șeful statului, conform protocolului la reuniunile Consiliului European.
www.dw.de

Articole similare :
comments powered by Disqus