Stiri de ultima ora

Biografie: Donald Trump ,magnat imobiliar, star tv, candidatul controversat care promite redarea măreţiei SUA

Biografie: Donald Trump ,magnat imobiliar, star tv, candidatul controversat care promite redarea măreţiei SUA
International
Biografie: Donald Trump ,magnat imobiliar, star tv, candidatul controversat care promite redarea măreţiei SUA

Donald John Trump este un cunoscut om de afaceri, magnat imobiliar, star de televiziune şi politician, controversatul candidat republican afirmând de-a lungul campaniei electorale că este singurul care poate face "America să fie cu adevărat mare".

Donald Trump s-a născut pe 14 iunie 1946 în New York, într-o familie înstărită, tatăl său, Fred Trump, fiind unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe Coasta de Est a SUA. El a urmat cursurile liceale ale Acadamiei Militare din New York, terminând apoi cursurile universitare ale Facultăţii de Economie şi Comerţ Wharton din cadrul Universităţii Pennsylvania, fiind licenţiat în economie în anul 1968. Din acel moment, s-a alăturat tatălui său în domeniul afacerilor imobiliare din Brooklyn.

La începutul anilor 1970, Donald Trump şi-a îndreptat atenţia de la planul de afaceri al tatălui său, care viza închirierea de locuinţe clasei de mijloc, spre industria imobiliară comericală. Oraşul New York oferea în acel moment facilităţi fiscale considerabile potenţialilor investitori. Abilităţile lui Trump de a face afaceri i-au permis să obţină credite de construcţie cu puţine garanţii, ducând la construirea unui imperiu în domeniul imobiliar şi de divertisment, ceea ce l-a transformat pe într-o celebritate.

Deşi Trump devine cunoscut pentru capacitatea sa de a transforma o afacere imobiliară eşuată într-un adevărat succes, la sfârşitul anilor 1980 el cade victimă unei crize economice. Din cauza imposibilităţii de a satisface termenele de plată ale împrumuturilor financiare, Trump declară faliment în 1990. Pentru a nu-l trimite în judecată, creditorii săi au convenit asupra unei restructurări a datoriei. Acest lucru a permis ca el să rămână în afara falimentului personal. Următorii ani, acesta are parte de o serie de urcuşuri şi coborâşuri în cadrul afacerilor imobiliare, reuşind însă brevetarea noilor construcţii cu numele său, datorită investiţiilor financiare majoritare din cadrul diverselor proiecte.

Trump a fost, de asemenea, gazda şi producătorul reality-show-ului postului NBC "Ucenicul", unde mai mulţi candidaţi se aflau în cursa pentru un post în cadrul uneia dintre companiile sale.

În 1977, Trump s-a căsătorit cu modelul Ivana Zelnièkova, cu care are trei copii: Donald jr., Ivanka şi Eric. Soţii Trump au fost divorţat în 1992. În 1993 a fost căsătorit pentru o perioadă de aproape un an cu actriţa Marla Maples, cei doi având împreună un singur copil, Tiffany. Au divorţat în anul 1999. Tot atunci, Trump a început să se întâlnească modelul Melania Knavs, aceştia căsătorindu-se în 2005, relaţia lor continuând până în prezent. Melania Knavs devine astfel Melania Trump şi îl susţine pe acesta în cadrul campaniei sale prezidenţiale.

Trump a fost activ şi în domeniul politicii. Deşi făcea parte din Partidul Republican, în 1999 acesta s-a înregistrat ca alegător al Partidului Reformei şi a stabilit un comitet prezidenţial exploratoriu. El a refuzat în cele din urmă în acea perioadă să candideze la preşedinţia SUA. Mai târziu, a revenit în cadrul Partidului Republican, fiind una dintre figurile publice ale partidului în cadrul alegerilor prezidenţiale din anul 2012. În anul 2015, Trump a anunţat că va intra în cursa electorală prezidenţială a SUA în 2016. În cadrul campaniei sale acesta a susţinut crearea de noi locuri de muncă, creşterea securităţii frontierelor şi îmbunătăţirea relaţiilor externe.

Hillary Clinton şi-a petrecut peste 40 de ani sub lumina reflectoarelor, fiind lider al studenţilor, soţie de guvernator şi de preşedinte, senator, secretar de Stat şi prima femeie desemnată candidat la preşedinţia Statelor Unite.

Născută Hillary Diane Rodham, pe data de 26 octombrie 1947 la Chicago, Illinois, ea provine dintr-o familie din clasa mijlocie în cadrul căreia a primit o educaţie având la bază principii conservatoare şi doctrina religioasă metodistă.

A fost primul dintre cei trei copii ai lui Hugh Rodham, un veteran american şi mic întreprinzător, şi ai Dorotheei Emma Howell Rodham.

Într-un interviu pentru CNN, Carl Bernstein, autorul cărţii biografice "A Woman in Charge: The Life of Hillary Rodham Clinton" ("O femeie în funcţie: Viaţa lui Hillary Rodham Clinton"), a declarat că tatăl candidatei democrate era un bărbat dificil, autoritar, ursuz şi abuziv faţă de soţia sa, cu simpatii republicane clare, care dispreţuia sindicatele, se opunea programelor de ajutor social şi adesea folosea termeni peiorativi la adresa persoanelor de culoare.

Cât despre mama sa, candidata democrată avea să declare că "deşi nu a avut niciodată şansa să urmeze un colegiu şi a avut o copilărie dificilă, mi-a insuflat credinţa că pot face tot ceea ce îmi propun," informează site-ul postului PBS.

În anul 1965, după absolvirea liceului Maine East High School, Hillary Rodham este admisă la Colegiul Wellesley, unde a studiat ştiintele politice. Perioada petrecută aici, în contextul războiului din Vietnam şi al mişcării pentru drepturile civile, va avea un impact profund asupra sa, iar viziunile şi orientările sale politice suferă schimbări dramatice. Va renunţa la simpatiile republicane şi devine tot mai interesată de ideile promovate de Partidul Democrat, mai ales după asasinarea lui Martin Luther King jr., pastor baptist şi activist politic pentru drepturile persoanelor de culoare.

Intră pentru prima dată în atenţia opiniei publice americane în anul 1969, când viitoarea candidată la preşedinţie a susţinut un discurs în care a criticat atitudinea considerată drept dispreţuitoare faţă de tânăra generaţie a senatorului republican Edward Brooke. În urma discursului, revista Life a publicat un articol despre cinci dintre cei mai importanţi lideri ai studenţilor din promoţia 1969, între care şi Hillary Rodham, scrie The Washington Post.

După Wellesley, ea îşi va continua studiile la Yale Law School, unde se va întâlni cu viitorul său soţ, William "Bill" Clinton. După ce în 1973 a absolvit cu toate meritele, tânăra va lucra pentru comisia de anchetă a scandalului Watergate, iar apoi îl va urma pe Bill Clinton în Arkansas, unde va profesa ca avocat pentru drepturile persoanelor defavorizate şi va preda la Şcoala de Drept a Univesităţii din Arkansas.

Hillary Rodham şi Bill Clinton se vor căsători pe data de 11 octombrie 1975, în cadrul unei ceremonii restrânse, iar în 1980 se va naşte singurul copil al cuplului, Chelsea Victoria.

În 1979 devine Prima doamnă a statului Arkansas, odată cu alegerea lui Bill Clinton în funcţia de guvernator. În noua poziţie, Hillary Clinton a militat pentru îmbunătăţirea standardelor educaţionale şi a accesului populaţiei la serviciile medicale.

În timpul cursei din 1992 pentru preşedinţia Statelor Unite, Hillary şi-a susţinut permanent soţul, Bill Clinton, chiar remarcând în glumă că oferă alegătorilor doi preşedinţi "la preţ de unul singur," relatează BBC News online.

Devenită Prima Doamnă a Statelor Unite, a jucat un rol important în mandatul soţului ei, însă planul de reformă a sistemului american de sănătate propus de o comisie coordonată de ea s-a lovit de opoziţia acerbă a Congresului, iar pachetul legislativ a fost în cele din urmă abandonat, în luna septembrie 1994.

În cel de-al doilea mandat prezidenţial al lui Bill Clinton, Hillary a jucat un rol mai tradiţional, însă a continuat să militeze pentru soluţionarea problemelor sociale, în special cele legate de drepturile femeilor şi ale copiilor.

În anul 1995, cu ocazia Conferinţe pentru Drepturile Femeilor a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Prima Doamnă a ţinut un discurs pasional despre situaţia femeilor, declarând că "nu mai este acceptabil să discutăm despre drepturile femeilor ca fiind separate de drepturile omului".

Viaţa privată a cuplului Clinton a fost în mai multe rânduri adusă în lumina reflectoarelor din cauza aventurilor extraconjugale ale lui Bill Clinton, dintre care cel mai mediatizat episod a fost cel cu Monica Lewinsky. Deşi în faţa publicului şi-a declarat susţinerea faţă de soţul ei, Hillary ar fi luat în calcul despărţirea de acesta, dar în cele din urmă a renunţat la această idee, notează site-ul Biography.com.

În anul 2000, Hillary Clinton a devenit prima soţie de preşedinte care a candidat şi a fost aleasă pentru o funcţie publică, devenind senator al statului New York, fiind ulterior realeasă pentru un al doilea mandat.

La începutul anului 2007 s-a înscris în cursa pentru Casa Albă, însă a pierdut alegerile primare din Partidul Democrat în faţa lui Barack Obama, care după alegerea sa în funcţia de preşedinte i-a propus fostei Prime Doamne postul de secretar de Stat.

În luna ianuarie 2009, Hillary Clinton devenea cel de-al 67-lea secretar american de Stat. Din noua poziţie, a vizitat 112 state şi a încercat să promoveze drepturile omului în planul relaţiilor internaţionale, dar a coordonat şi reacţia diplomatică americană în ceea ce priveşte Primăvara arabă, inclusiv intervenţia militară în Libia.

În noaptea de 11 septembrie 2012, misiunea diplomatică americană de la Benghazi (Libia) a fost ţinta unui atac terorist care s-a soldat cu decesul ambasadorului Chris Stevens şi a altor trei americani.

Clinton şi-a asumat întreaga responsabilitate pentru modul în care a fost gestionată situaţia de la Benghazi, apărând deciziile luate, însă la data de 1 februarie 2013, şi-a dat demisia din postul de secretar de Stat.

În luna martie 2015 a fost dezvăluit faptul că Hillary Clinton a folosit doar un server privat în timpul mandatului de secretar de Stat, în locul unui server guvernamental, situaţie care i-ar fi permis să evite monitorizarea comunicaţiilor oficiale.

În aprilie 2015, Hillary Clinton a anunţat că se înscrie din nou în cursa pentru Casa Albă, iar după o campanie primară intens disputată în cadrul Partidului Democrat, pe data de 28 iulie 2016, fosta Primă Doamnă a devenit prima femeie din istoria Statelor Unite care obţine susţinerea unui partid major pentru cursa prezidenţială.

Marţi, 8 noiembrie 2016, milioane de cetăţeni americani sunt aşteptaţi la urne să aleagă cine dintre Hillary Clinton şi Donald Trump va deveni preşedinte al Statelor Unite.
www.mediafax.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus