Stiri de ultima ora

Al treilea razboi mondial? Rolul Romaniei in ciza Soleimani Interviu

Al treilea razboi mondial? Rolul Romaniei in ciza Soleimani Interviu
International
Donald Trump a facut o alegere, exista informatii ca generalul Soleimani pregatea o serie de actiuni impotriva SUA, nu pot sa cred ca la acest nivel nu a existat o evaluare si un pachet de informatii clare. Replica Iranului nu cuprinde ideea unui razboi deschis, afirma fostul ministru de Externe si fost sef al cancelariei prezidentiale Cristian Diaconescu.Intr-un interviu pentru Ziare.com, Cristian Diaconescu a explicat de ce marja de actiune a Iranului este destul de restransa, aflandu-se intr-o retea de interese strategice care includ Siria, Federatia Rusa, China si Qatar, dar si pentru ca nu are aliati. Cel mai probabil va recurge la atacuri teroriste impotriva militarilor si diplomatilor, la atacuri cyber si chiar pe teritoriul SUA.In acest context, Romania devine extrem de semnificativa, avand in vedere ca Scutul de la Deveselu este o pavaza pentru trei sferturi din Europa si tocmai de aceea conturarea unei pozitii mai clare ar fi fost un bun semnal, afirma Cristian Diaconescu.Atacul care l-a vizat pe generalul Soleimani a fost un gest necesar pentru a elimina un terorist periculos sau o miscare electorala a unui Donald Trump aflat sub presiunea impeachment-ului si a alegerilor de anul acesta?Cateva elemente din biografia generalului Soleimani ar fi relevante. In 2013, CIA il considera cel mai puternic agent operativ din Orientul Mijlociu. El a devenit comandatul fortelor Quds in 1998, era un veteran al razboiului dintre Iran si Irak.Rapid a reusit sa genereze o retea nivelul Orientului Mijlociu, coordonand practic grupurile siite si kurde care luptau cu Saddam Hussein.In 2003, a coordonat structurile radicale in operatiuni impotriva fortelor americane. In 2011 il gasim principal sprijinitor al lui Bashar al Assad, inainte de interventia Federatiei Ruse in Siria. A fost in spatele tuturor actiunilor organizate de Hezbollah in Liban si Hamas in Fasia Gaza impotriva Israelului.Gruparea pe care o conduce a fost acuzata cu probe serioase ca a vrut sa organizeze, printr-o celula in adormire, un atentat impotriva ambasadorului Arabiei Saudite in SUA. Daca atentatul reusea, erau atacate si Ambasadele Arabiei Saudite si Israelului de la Washington.Soleimani are o implicare de necontestat in eforturile Iranului de a-si extinde influenta din Liban in Yemen, o intentie hegemonica din care Iranul nici nu a facut vreun secret. Asa cum nu a facut din dorinta de a lovi prin orice mijloc, si aici Soleiman a fost foarte instrumental, interesele SUA si ale Israelului, in general ale Occidentului, considerate forta diavolului.Deci sa intelegem ca Donald Trump a facut ceea ce trebuia si ceilalti presedinti americani au fost cu mult prea ezitanti in fata actiunilor lui Soleimani?Toti presedintii americani, cel putin de la G. Bush jr. incoace au avut pe radar activitatea acestui general. Deci ideea de eliminare a lui Soleimani a reprezentat intotdeauna un domeniu de interes.Donald Trump a facut o alegere, este de vazut in perioada urmatoare care vor fi detaliile, pentru ca, in fata pericolului de retaliere a Iranului, Congresul va cere presedintelui SUA sa aduca argumentele care l-au abilitat in punct de vedere legal sa ia o asemenea decizie care, in general, vizeaza teroristi care au ca scop operatiuni impotriva cetatenilor sau intereselor americane.Deci una peste alta, in opinia dvs, cu experienta dvs, a fost o decizie corecta?Exista informatii ca generalul Soleimani pregatea o serie de actiuni impotriva SUA. Se pare ca in momentul cand a fost eliminat, Soleimani ar fi fost in turneu incercand sa genereze o serie de acte si fapte care sa atraga atentia opiniei publice in privinta luptei Iranului cu SUA.Pe de alta parte, avem declaratiile presedintelui SUA, ale celorlalti oficiali americani ca a fost prevenit un atac iminent impotriva cetatenilor americani. Nu pot sa cred ca la acest nivel nu a existat o evaluare si un pachet de informatii clare. Deci inclin sa cred ca americanii au actionat in cunostinta de cauza.Ati vorbit despre o previzibila replica iraniana. Sambata a fost arborat steagul rosu de razboi la Teheran. La ce tip de replica ne putem astepta?Este de asteptat ca va exista o retaliere care va apropia Iranul si SUA de un conflict. Optiunile Iranului pentru retaliere nu cuprind, in opinia mea, in acest moment ideea unui razboi deschis. Cred ca vor alege atacul prin proxy sau razboiul asimetric, ceea ce au mai exersat in relatia cu americanii.L-am auzit pe ministrul de Externe iranian vorbind si de cai legale, chiar cea juridica, impotriva SUA, pe motiv ca a fost lovit un demnitar in functie, nu un terorist din cine stie ce celula ascunsa.Dar trebuie sa vedem contextul ca sa intelegem un anume tip de rationament.In Siria, Soleimani a fost intrumental pentru salvarea lui Bashar al Assad. Guvernul de la Damasc a supravietuit, Statul islamic a fost infrant si nu cred ca sirienii au interesul ca Iranul sa se infiltreze ca in Irak.In Siria sunt si alti jucatori, mai ales Federatia Rusa, care nu cred ca va accepta ca Iranul sa preia Siria, nu cred ca va tolera ideea ca Iranul sa se extinda pana la Mediterana prin atacarea ambasadelor si activarea celulelor teroriste aflate sub comanda lui Soleimani.In Irak si Liban, state infiltrate la cel mai inalt nivel de Iran, au fost proteste impotriva guvernelor de acolo, sustinute de Teheran. Reactia a fost foarte brutala, zeci de oameni au fost impuscati la Bagdad in timpul acestor demonstratii.Un alt proiect ar fi blocarea Stramtorii Ormuz, zona de tranzit pentru energie, cea mai semnificativa de pe glob, ceea ce ar produce o perturbare in schimburile comerciale si de energie. Dar beneficiarele traficului prin stramtoare sunt mai ales China si apoi Europa. SUA nu folosesc acesta zona.In al treilea rand, nu cred ca s-ar pune problema unor lovituri in Europa, europenii au fost destul de prudenti privind Iranul, ba acum cateva saptamani au stabilit un fel de proiect in ceea ce priveste eludarea sanctiunilor impuse de SUA Iranului. Reactia politica fata de eliminarea lui Soleimani este destul de limitata, dar un razboi deschis nu ar face decat sa stranga NATO.In al patrulea rand, Qatar-ul este extrem de important. Pe de-o parte, in Qatar e CENcomm, Comandamentul american cel mai important pentru Orientul Mijlociu. In Qatar e o baza aeriana americana cu 11.000 de militari. Pe de alta parte, Qatar avea relatii foarte bune de cooperare cu Iranul in domeniul energiei, ceea ce a si dus la ruperea relatiilor cu Arabia Saudita, Emiratele si Behreinul.Intr-un astfel de context, Qatarul va avea un cuvant de spus in ambele parti pentru ca nici nu-si permite indepartarea americanilor, dar nici relatia economica cu Iranul nu poate fi neglijata.

Deci e foarte semnificativ unde, cat si la ce nivel s-ar hotari Teheranul sa loveasca.Iranul nu are o marja foarte larga de actiune.Exact. Si de la aceste premise plec atunci cand nu cred ca se va pune problema unui razboi deschis. Dar cred ca vor fi reactii si, ma tem, victime.Exista o teama ca ar urma un al treilea razboi mondial si ca eliminarea lui Soleimani ar fi echivalentul atentatului de la Sarajevo.Este exagerat. Dupa parerea mea, nu se pune problema in acesti termeni. Si in primul, si in al doilea Razboi Mondial au fost doua categorii de aliati care s-au confruntat.Realist si la rece, in acest moment Teheranul nu are niciun aliat, daca se angajeaza la un razboi deschis cu puterile din Vest.Nici Rusia?Nici. Rusia nu se va pozitiona de partea Iranului. E adevarat ca interesele sale ar fi bine servite, pentru ca angajarea SUA intr-un conflict in zona ar prespune deplasarea de resurse din Europa spre Orientul Mijlociu.Dar asocierea cu Iranul ar pune Federatia Rusia si China intr-o zona conflictuala greu de suportat cu Israelul, SUA si Europa. Chiar daca deocamdata Europa a fost mai reticenta, in cazul unui conflict, NATO va ramane solidara.Cand ati vorbit de replica sangeroasa v-ati gandit la atentate?Din pacate, putem anticipa asa ceva. Mai ales in ceea ce priveste militari sau diplomati. Din punctul de vedere al celulelor si capacitatilor operationale, Soleimani a organizat resurse la nivel global. Se pare ca ar putea lovi interese americane din Liban pana in America Latina.Se vorbeste si despre atacuri cyber, eventual atacuri pe teritoriul SUA ale unor celule in adormire.Pe de alta parte, iranienii sunt abili diplomati, isi cunosc bine capacitatile si mai stiu ca generalul Soleimani a fost implicat inclusiv in reprimarea miscarilor din Iran din 2009. Deci simpatia fata de acest personaj nu e impartasita de toata lumea nici in Iran.Ati spus ca reactia europeana este rezervata, desi generalul este pe lista de teroristi a UE. Nu e un paradox?Cred ca nu a existat o consultare euro-atlantica prealabila, poate nici conditiile obiective nu au permis dialogul. Cred ca partea europeana este extrem de interesata ca Iranul sa nu iasa din acordul nuclear.Dar daca Iranul nu-si evalueza bine raportul de forte cu europenii, bascularea rapida e previzibila.Probabil ca europenii asteapta clarificari, detalii, ratiunile tactice care au stat la baza deciziei, cu atat mai mult cu cat ea a urmarit, oficial, oprirea unor operatiuni care ar fi facut victime printre americani.Probabil retinerea nu va mai dura mult. Cateva masuri punctuale au fost luate. Germanii si-au trimis in cazarmi soldatii din Irak, NATO si-a retras consultanta militara asigurata Irakului.Se mai asteapta si niste pasi in Orientul Mijlociu. Parlamentul irakian discuta daca sa ceara retragerea trupelor americane din Irak (n.red. - interviul la fost realizat inainte de luarea deciziei). Asta ar insemna haos. Statul Islamic abia asteapta, nu e distrus complet, mai au resurse, mai au bani si voluntari. Si daca forta americana se va retrage, spatiul va trebui ocupat de cineva.Unde e in acesta poveste Romania, care are scutul de la Deveselu pe teritoriul sau?Romania devine extrem de semnificativa. Scutul de la Deveselu a fost construit ca proiect strategic menit sa apere Europa de eventualele lovituri cu rachete din Coreea de Nord sau din Iran. Nu s-a pus nicio clipa problema sa existe o componenta ofensiva care sa afecteze interesele militare sau de securitate ale altor state.Avem un partneriat strategic cu SUA si din acest punct de vedere, decidentii de la Bucuresti au si o responsabilitate in legatura cu increderea reciproca.Si, totusi, reactia Bucurestiului a fost palida. Pentru coordonare cu UE?Poate in ideea coordonarii cu Europa. Mi-e greu sa inteleg de ce nu s-a gasit totusi un limbaj. Nu ne cerea nimeni minuni militare, dar un limbaj care sa reflecte o preocupare concreta in legatura cu situatia din Orientul Mijlociu...Statul roman are, ar trebui sa aiba, informatii si date detaliate, deci conturarea unei pozitii mai clare cred ca ar fi fost un bun semnal, mai ales in conditiile in care Scutul de la Deveselu este o pavaza pentru trei sferturi din Europa.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus