Stiri de ultima ora

UN AVOCAT PREA MIC, PENTRU UN POPOR ATAT DE MARE Ciorbea, imaginea spartă a Avocatului Poporului

UN AVOCAT PREA MIC, PENTRU UN POPOR ATAT DE MARE Ciorbea, imaginea spartă  a Avocatului Poporului
Economic
Renate Weber, fostul pre­şedinte al Fundaţiei Soroş România (cuoscută şi ca Fundaţia pentru o Societate Deschisă), a devenit Avocat al Poporului, beneficiind de sus­ţinerea adversarilor omului de afaceri şi filantropului american George Soroş, din ultimul an, parlamentarii PSD şi ALDE.

Renate Weber a fost propunerea ALDE şi a obţinut, ieri, în plenul Parlamentului, 208 voturi pentru ocuparea funcţiei de Avocat al Poporului, faţă de numai cele 109 primite de contracandidatul său principal Peter Eckstein Kovacs, propus de PNL, USR şi UDMR.

Weber a fost preşedinte al Fundaţiei Soroş România între 1998-2005 şi 2006-2007. În perioada decembrie 2004-decembrie 2005 a fost consilier prezidenţial al lui Traian Băses­cu, iar în septembrie 2007 s-a înscris în PNL, moment în care a demisionat din func­ţia de preşedinte al Fundaţiei Soroş.

Referitor la traseul politic al lui Renate Weber, Ludovic Orban, preşedintele PNL a declarat, înainte de votul de ieri : "Ea a fost candidatul PNL pentru Parlamentul European în 2014. A fost aleasă pe listele PNL, după care a părăsit partidul şi a exportat traseismul politic la nivel european".

Practic prin votul de ieri, Victor Ciorbea şi-a încheiat mandatul de Avocat al Poporului, dar se pare că modul de lucru al acestei instituţii nu se va schimba prea mult. Ceea ce ar fi trebuit să fie o instituţie serioasă, pusă în slujba cetăţenilor, s-a trans­format sub cei cinci ani de domnie ai lui Ciorbea într-un instrument obedient puterii politice. Ales în funcţie de Parlament în 15 aprilie 2014, cu acordul alianţei USL (PSD-PNL), Victor Ciorbea a fost orice numai Avocat al Poporului nu.

Bilanţul mandatului său este unul dezastruos. În cinci ani, instituţia condusă de Victor Ciorbea a ridicat o singură obiecţie de neconstituţionalitate şi a formulat doar 27 de excepţii de neconstituţionalitate, în condiţiile în care actele normative emise de Guvern şi Parlament sunt de ordinul miilor în aceeaşi perioadă. Este drept că, printre cele 27 de excepţii, se află şi aceea formulată împotriva OUG 13/2017, aşa-numita ordonanţă Iordache, prin care era dezincriminată aproape total infracţiunea de abuz în serviciu.

În rest, Victor Ciorbea a lipsit cu desăvârşire din fruntea instituţiei pe care a condus-o, prin absenţă, timp de cinci ani. În ciuda sutelor de ordonanţe de urgenţă adoptate de guvernele PSD-ALDE în ultimii trei ani, în pofida asaltului permanent pe care coaliţia majoritară l-a susţinut împotriva independenţei justiţiei şi pentru salvarea politicienilor cu dosare penale, Avocatul Poporului s-a transformat în Avocatul politicienilor sau Avocatul penalilor.

Victor Ciorbea a refuzat să atace, la Curtea Constituţională, în vara anului trecut, legile prin care coaliţia PSD-ALDE a modificat Codul Penal şi Codul Penală. Pentru Ciorbea, modificările aduse erau în regulă. În timp ce Victor Ciorbea plângea de mila infractorilor şi căina pentru condiţiile din penitenciare, CCR constata neconstituţionalitatea modificării legislaţiei penale adoptată de coaliţia PSD-ALDE, care a beneficiat şi de voturile UDMR şi ale celor 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, din Camera Deputaţilor. Iar Codul penal şi Codul de procedură penală s-au întors la Parlament, unde social-democraţii au continuat masacrarea lor. Ba chiar au vrut să le modifice prin ordonanţă de urgenţă, dar la acest aspect fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader a spus "pas".

• Secţia specială de investigare a magistraţilor, "moşită" cu ajutorul pasivităţii lui Victor Ciorbea

În schimb, Toader a fost de acord cu modificarea legilor justiţiei, care nu au fost atacate în contencios constituţional de Victor Ciorbea, deşi ele au fost declarate de două ori neconstituţionale de către CCR şi retrimise la Parlament. După ce, în final, Curtea Constituţională a stabilit că toate cele trei legi ale justiţiei corespund normelor din actul fundamental al ţării, Tudorel Toader a intervenit şi a modificat actele normative prin trei ordonanţe de urgenţă. Din cele trei ordonanţe, niciuna nu a fost atacată în contencios constituţional de Victor Ciorbea.

Acesta a motivat că nu se afla în ţară la data emiterii OUG 90/2018 şi 92/2018, prin care a fost operaţionalizată Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Magistratură şi au fost adoptate măsuri privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Din analiza raportului de activitate pentru anul trecut reiese că Victor Ciorbea a fost plecat în delegaţii, dar nu în perioada în care au fost adoptate cele două ordonanţe de urgenţă mai sus citate.

Astfel, Ciorbea s-a aflat între 1 şi 3 octombrie 2018 la Bruxelles, unde a participat la Conferinţa europeană a Institutului Internaţional al Ombudsmanului, respectiv a 20-a Aniversare a Ombudsmanului Federal.

Următoarea deplasare oficială a lui Victor Ciorbea a fost tot la Bruxelles, în perioada 6-9 noiembrie 2018, când a participat la al 10-lea Congres al Asociaţiei Ombudsmanilor şi Mediatorilor Francofoni şi a 20-a Aniversare de la înfiinţarea acestei asociaţii.

OUG 90/2018 a fost adoptată în şedinţa de guvern din 10 octombrie, iar OUG 92/2018 - în şedinţa din 15 octombrie. Adică în perioada în care Ciorbea ar fi trebuit să fie la sediul instituţiei pe care o conduce şi să ia atitudine, la solicitările formulate de opoziţia parlamentară, de societatea civilă, de organizaţiile profesionale ale magistraţilor şi de preşedintele Klaus Iohannis.

Numai că Victor a ales să lipsească şi, conform spuselor sale de la acel moment, după revenirea în ţară, la începutul lunii octombrie, a intrat în concediu şi a plecat în Statele Unite ale Americii. Întrebat telefonic de reporterii Digi 24 de ce nu a delegat atribuţiile sale, pe perioada concediului, pentru ca unul dintre adjuncţi să dea curs solicitării USR şi să atace OUG 92/2018 la Curtea Constituţională, Victor Ciorbea a spus "Tu nu auzi că am delegat?! Am delegat, taci din gură odată!".

Atitudinea de non-combat a lui Victor Ciorbea cu privire la cele două ordonanţe de urgenţă este cu atât mai suspectă, cu cât actele normative respective au fost criticate, ulterior, în raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare din noiembrie 2018 întocmit de Comisia Europeană şi în Rezoluţia Parlamentului European din aceeaşi lună cu privire la situaţia statului de drept din ţara noastră. Nici măcar după ce forurile europene s-au exprimat în legătură cu ordonanţele respective, Victor Ciorbea nu a catadicsit să le atace la Curtea Constituţională a României.

Aşa cum nu a făcut nici în toamna anului trecut, când a refuzat să atace în contencios constituţional modificările la Codul penal şi Codul de procedură penală, chiar dacă acestea erau dur combătute în Opinia din luna octombrie a Comisiei de la Veneţia.

• OUG 7/2019 şi OUG 12/2019, necontestate de Ciorbea, dar criticate dur în raportul GRECO

Avocatul Poporului a continuat, prin neimplicare activă, asaltul asupra poporului, şi în cursul anului 2019. Victor Ciorbea nu a ridicat nicio obiecţie de neconstituţionalitate şi nicio excepţie, deşi sute de mii de cetăţeni şi mii de magistraţi au protestat în legătură cu OUG 7/2019 şi OUG 12/2019, prin care au fost acordate noi puteri Secţiei de Inves­tigare a Infracţiunilor din Justiţiei, şeful acestei structuri fiind practic scos de sub controlul procurorului general şi de sub verificarea Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind validat de plenul instituţiei.

Nici măcar în ultimile zile de mandat, Victor Ciorbea nu a atacat aceste ordonanţe în contencios constituţional, deşi a apărut raportul GRECO, în care se solicită desfiinţarea secţiei speciale de inves­tigare a magistraţilor. Nu contestăm faptul că în aceste zile Victor Ciorbea a ales să se ocupe de situaţia copilului adoptat din judeţul Mehedinţi, dar credem că ar fi avut timpul necesar să citească atent raportul GRECO şi să conteste la Curtea Constituţională cele două ordonanţe de urgenţă care au tulburat justiţia din ţara noastră.

Ar mai fi de spus că Victor Ciorbea nu a luat nicio atitudine publică contra violenţelor exercitate de jandarmi în sea­ra zilei de 10 august 2018 împotriva zecilor de mii de manifestanţi paşnici din Piaţa Victoriei. El a făcut primele declaraţii cu privire la violenţe, abia după ce Parchetul Militar şi Parchetul General au deschis dosare penale cu privire la evenimentele reprobabile petrecute în Piaţa Victoriei, dar nu a luat nicio atitudine împotriva modului de acţiune a forţelor de ordine.

Un Avocat al Poporului care s-a ocupat doar de lucrurile mărunte, de bunăstarea indivizilor aflaţi la putere, de res­pectarea drepturilor condamnaţilor penali, de asigurarea propriei pensii speciale şi nu de respectarea drepturilor şi libertăţilor majorităţii cetăţenilor, din contribuţiile cărora la bugetul de stat este plătit Victor Ciorbea.

Conform legii 35/1997 şi dispoziţiilor din Constituţie, principalele atribuţii ale Avocatului Poporului sunt:
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus