Stiri de ultima ora

Salariile din „TOP MANAGEMENTUL” României: de la şefa Petrom, la Patriarhul Daniel, guvernatorul Isărescu şi preşedintele Iohannis

Salariile din „TOP MANAGEMENTUL” României: de la şefa Petrom, la Patriarhul Daniel, guvernatorul Isărescu şi preşedintele Iohannis
Economic
Mediul privat a fost mai reţinut decât sectorul public în ceea ce priveşte creşterea salariilor în 2014. Majorările au fost de circa 4,1% în acest an, iar pentru 2015 companiile şi-au bugetat creşteri similare, reiese din cel mai recent studiu PayWell România, realizat de PwC.

În 2014, cei mai norocoşi salariaţi au fost cei din IT, unde lefurile au crescut cu aproximativ şapte procente, în timp ce retailul şi sectorul bancar s-au situat la polul opus al clasamentului, cu creşteri de 3,2%.

La capitolul bonusuri, doar managerii au încasat sumele bugetate. Astfel, pentru top management s-au acordat bonusuri în valoare de circa 21,6% din salariu, iar pentru middle management, acestea au fost de 16,4% din venit, reiese din cifrele aferente anului 2013.

Bonusul de performanţă este folosit frecvent de companiile mari din România, pe post de stimulent. Spre exemplu, OMV Petrom, cea mai valoroasă companie de pe piaţa locală, plăteşte o remuneraţie de bază, la care se adaugă bonusuri de performanţă, contribuţii la fondul de pensii, dar şi alte beneficii (maşină de serviciu, poliţă de asigurare).

Petrom a plătit în 2013 circa 2,18 miliarde de lei pentru cheltuielie cu personalul, dintre care două miliarde reprezintă cheltuielile salariale efective, potrivit raportului de anul trecut.

Marianei Gheorghe, CEO al Petrom, ar avea un salariu de 20.000 de euro pe lună, potrivit informaţiilor din piaţă, citate de Ziarul Financiar .

PF Daniel câştigă de opt ori mai mult decât salariul mediu din România

Patriarhul Daniel câştigă, lunar, 13.900 de lei net, echivalentul a peste 3.150 de euro (la un curs de 4,4 lei/euro), din care 7.731 de la stat, iar diferenţa din fondurile Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Astfel, PF Daniel câştigă lunar de opt ori mai mult decât salariul mediu net din România, de 1.705 lei, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

În calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, preşedinte al Sfântului Sinod, al Adunării Naţionale Bisericeşti şi al Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, având în subordine aproape 700 de angajaţi, PF Daniel primeşte de la stat un salariu net de 7.731 de lei, iar ca mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi arhiepiscop al Bucureştilor, având în subordine aproape 400 de angajaţi, el primeşte un salariu net de 6.169 de lei, "nu de la stat, ci din fondurile proprii ale Arhiepiscopiei Bucureştilor", după cum a precizat Patriarhia într-un comunicat transmis recent.

BOR a precizat că PF Daniel nu lucrează opt ore pe zi, ci adesea între 14 şi 16 ore, dar şi că donează lunar 6.000 de lei pentru nevoiaşi, precum şi pentru construcţia de biserici. Mai exact, Patriarhul Daniel oferă 4.000 de lei pentru construirea bisericii mănăstirii din satul natal, Dobreşti, judeţul Timiş, şi pentru obştea ei monahală, precum şi un ajutor financiar de 2.000 de lei pentru mai mulţi angajaţi săraci din Administraţia patriarhală şi din Administraţia eparhială, "care muncesc mult, dar au salarii mici".

Cât câştigă şefii de bancă

Şefii de bancă din România care au salariile cunoscute câştigă peste 20.000 de euro lunar, reiese din informaţiile Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) care publică veniturile preşedinţilor de bănci la care statul este acţionar.

Spre exemplu, Radu Graţian Gheţea a avut, în 2013, în calitate de preşedinte al CEC Bank venituri de 1.587.839 lei, reiese din cea mai recentă declaraţie de avere, depusă la jumătatea acestui an. Aşadar, Gheţea a încasat un salariu lunar de peste 132.000 de lei, echivalentul a circa 30.000 de euro, la un curs mediu de schimb de 4,4 lei/euro.

Mişu Negriţoiu, în prezent preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a câştigat în 2013, în calitate de preşedinte ING Bank suma de 2.273.347 de lei, respectiv 189.445 de lei lunar (43.000 de euro, la un curs de 4,4 lei/euro).

Traian Halalai, preşedintele Exim Bank a câştigat în 2013 suma de 1,2 milioane de lei, echivalentul a circa 23.600 de euro pe lună, potrivit declaraţiei sale de avere.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, are un salariu de 10.000 de euro, iar cu indemnizaţia de la Consiliul de Administraţie, pe care îl conduce, acesta ajunge la 12.000 de euro.

Klaus Iohannis va câştiga cu 77% mai mult în calitate de preşedinte al României

Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, îşi va rotunji considerabil veniturile odată cu mutarea la Palatul Cotroceni. Dacă în calitate de primar al Municipiului Sibiu, el câştiga în 2013 circa 43.800 (830 de euro pe lună) de lei pe an, funcţia de preşedinte înseamnă o majorare salarială de peste 77% pentru el.

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a încasat în 2013 un venit net de 77.960 de lei (1.470 de euro pe lună), potrivit celei mai recente declaraţii de avere.

De salarii similare se bucură şi miniştri de la Palatul Victoria. Spre exemplu, Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, a încasat în 2013 o indemnizaţie în valoare de 76.620 de lei, echivalentul a 17.400 de euro, adică 1.450 de euro lunar.

Parlamentarii au indemnizaţii ceva mai mici, de 4.909 lei pe lună, echivalentul a 1.115 euro, însă veniturile pot fi completate cu sume forfetare, bani pentru chirie, dar şi pentru transport.

Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, a câştigat în 2013, în calitate de parlamentar, suma de 58.908 lei, echivalentul a 13.388 de euro.

350 de euro pentru profesori

Alţi bugetari au venituri considerabil mai mici. Spre exemplu, Cristiana Anghel, profesoara care a făcut în 2010 greva foamei timp de 70 de zile pentru a protesta împotriva neaplicării Legii de majorare a salariilor cadrelor didactice, câştiga în calitate de profesor itinerant suma de 17.388 de lei, echivalentul a 3.950 de euro pe an, respectiv 330 de euro pe lună.

La nivelul lunii octombrie, salariul mediu net din învăţământ era de 1.541 de lei (circa 350 de euro pe lună), potrivit datelor INS. Salariaţii din sănătate şi asistenţă socială câştigau în jur de 1.493 de lei pe lună, în timp ce persoanele care lucrează în administraţia publică se bucurau de venituri de 2.373 de lei pe lună, cu 39,1% mai mari decât media de la nivel naţional.

Din datele centralizate de Ziarul Financiar reiese totodată că un angajat la stat câştigă cu 19% mai mult decât un angajat din sectorul privat. Asta pentru că în ultima perioadă companiile au fost nevoită să îşi ţină costurile sub control, în timp ce Guvernul a acordat mai multe creşteri salariale pentru bugetari.

„Salariile de la stat sunt mai mari pentru că acolo există o politică salarială complet diferită decât cea din privat. Dacă în mediul privat creşterile salariale se fac pe o bază solidă, de creştere a productivităţii, în sectorul de stat de 25 de ani salariile cresc în baza unor ordonanţe date de Guvern, în urma unor decizii pur administrative, cu scop electoral. Niciodată salariile la stat nu au crescut pe motive de creştere a productivităţii sau a eficienţei angaja­ţi­lor. Chiar şi în perioada de criză, creşterile salariale de la stat au fost mai accelerate decât cele din privat“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, pentru ZF .
www.gandul.info

Articole similare :
comments powered by Disqus