Stiri de ultima ora

RETROSPECTIVĂ 2015 Legea privind darea în plată, la loc comanda!

RETROSPECTIVĂ 2015 Legea privind darea în plată, la loc comanda!
Economic
Legea privind darea în plată, care permite unei persoane care are un credit garantat cu ipotecă să predea băncii imobilul ipotecat și să scape complet de datorie, este puternic contestată de bănci.

, a ajuns la președintele Klaus Iohannis spre promulgare, însă acesta din urmă a decis să o retrimită Legislativului pentru reexaminare .

Conform cererii de reexaminare, principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic și juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor. Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituția creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituției dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice , se menționează în document.

În aceste condiții, președintele susține că darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relația dintre creditor și debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflați în imposibilitatea de a-și achita creditele ipotecare pentru achiziționarea de locuințe și creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are și profunde conotații sociale și pentru care soluțiile legislative trebuie să ofere celor aflați într-o asemenea situație predictibilitate și securitate juridică , se mai arată în cererea de reexaminare a actului normativ.

În plus, președintele consideră că Legea conține prea multe derogări de la Codul Civil și, din această cauză, poate genera dificultăți în aplicare și o practică judiciară neunitară.

Actul normativ a fost inițiat de deputatul Daniel Zamfir, care și-a susținut proiectul pe întregul parcurs parlamentar cu argumentul că peste 800.000 de debitori aflați în dificultate financiară vor putea să beneficieze de principiul dării în plată.

"Legea se aplică tuturor persoanelor care au un credit cu ipotecă. De această lege vor beneficia peste 800.000 de oameni care sunt în situația să nu își poată plăti rata la bancă. Pot fi două, trei, cinci cazuri în care, așa cum au invocat băncile, persoane cu Ferrari pot să-și depună cheile la bancă sau de la scara de bloc pe care au ipotecat-o când s-au dus să-și ia un creditul. Dacă există asemenea cazuri, eu nu știu, dar asta e problema băncilor, ele trebuie să se întrebe cum au ajuns să dea asemenea credite (...) pentru că atunci când le-au dat, le-au dat în mod clar pentru o afacere. Dacă acea afacere nu a reușit e foarte bine să plătească", a declarat Daniel Zamfir, ca răspuns la acuzația băncilor că de această Lege vor beneficia și samsarii imobiliari.

În schimb, , din care reiese că, la acea dată, erau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanție imobiliară, pentru persoane fizice, din care numai 37% sunt ipotecare, adică pentru locuințe.

Dintre clienții cu credite ipotecare, 3.742 aveau restanțe mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie. "Cel mai probabil, acestea sunt persoanele aflate în reală dificultate financiară", a mai spus Olteanu.

Directorul Direcției Supraveghere din Banca Națională a România, Nicolae Cinteză, a prezentat o situație cu cele mai mari 50 de credite ipotecare acordate de bănci unor persoane fizice , din care cel mai mare este în valoare de 5 milioane de euro și situația garanțiilor, care, în multe cazuri, nu mai acoperă creditul acordat. În opinia sa, acele credite nu ar trebui să intre sub incidența Legii Dării în Plată, pentru că este vorba de credite luate de samsari imobiliari pentru investiții cu scop speculativ.

În opinia lui Cinteză, pierderile pe care băncile le-ar putea suferi în urma aplicării legii, de 2 — 4 miliarde de lei, nu prezintă risc sistemic. "Dar, dacă pică una din băncile grecești pe darea în plată, credeți că celelalte rămân în picioare? Eu zic că nu! (...) Cele patru bănci cu capital grecesc au o pondere destul de mare în activele din sistem", a subliniat directorul BNR.

Cinteză a adăugat că s-a făcut o simulare a efectelor Legii de către Direcția de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în șase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment.

Mai mult, reprezentanții băncilor susțin că, în cazul în care Legea se va aplica în forma actuală, condițiile de creditare pentru clienții noi se vor înăspri, în special în privința avansului, care ar putea ajunge la 50%. În plus, bancherii spun că legea încalcă atât Directiva 17/2014 cât și Codul Civil, prin faptul că se aplică retroactiv, dar și Constituția României, fiind afectat dreptul de proprietate.

Ei reclamă și faptul că inițiatorii nu au respectat scopul declarat al Legii, acela de protecție socială, și se tem că actul normativ îi va acoperi și pe cei care își permit să plătească, dar nu mai vor, dar chiar și pe cei care au luat credite pentru firmă și au garantat cu locuința personală.

În sprijinul băncilor comerciale a intervenit și și nu respectă principiul așteptărilor legitime. Instituția precizează, totodată, că documentul ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creșteri a nesiguranței juridice și a riscului de țară.

Pe de altă parte, asociațiile de clienți reclamă faptul că băncile nu le oferă, celor care au cu adevărat dificultăți financiare, facilități reale care să le ușureze povara financiară. Ei spun că, de cele mai multe ori, soluțiile oferite de bănci nu fac decât să împovăreze și mai mult clientul și pentru o perioadă mai lungă de timp. În acest context, reprezentanții clienților i-au cerut președintelui Klaus Iohannis să promulge Legea, pentru că o retrimitere în Parlament va prelungi cu câteva luni aplicare Legii și va permite băncilor să mai execute silit mulți debitori.

Argumentele au vizat atât considerente de oportunitate, cât și de conformitate cu legislația națională și cu cea europeană, fiind prezentate însă și mai multe exemple concrete care au arătat dificultățile majore, materializate sub forma unor datorii de zeci de mii de euro, cu care se confruntă consumatorii, chiar după ce imobilul cu care a fost garantat creditul a fost vândut. Am arătat, de asemenea, că există numeroase victime ale comportamentului abuziv al băncilor din trecut — unele care au plătit cu viața, altele cu sănătatea, cu înstrăinarea pentru obținerea unor venituri mai mari sau cu destrămarea familiilor , au transmis reprezentanții clienților după întâlnirea unei delegații formată din președintele Asociație Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Alin Iacob, și Iuliana Codreanu, o debitoare implicată în demersuri de ajutorare a persoanelor fizice aflate în dificultate, cu consilierul președintelui Klaus Iohannis, Cosmin Marinescu.

Reprezentanții debitorilor spun că Legea reprezintă un instrument legal important, menit să ajute persoanele cu dificultăți financiare să negocieze cu băncile condiții mai favorabile de restituire a creditelor afectate de clauze abuzive, de creșteri nejustificate ale costurilor, precum și de evoluția cursului valutar. O negociere care, în lipsa unui atare instrument legal, nu poate fi efectivă, nici măcar atunci când consumatorii sunt reprezentați de asociații care le reprezintă interesele, așa cum au dovedit-o recentele încercări de rezolvare a situației debitorilor cu credite în CHF , mai spun reprezentanții clienților.

Dar actul normativ s-a întors la Parlament și rămâne de văzut dacă vor fi incluse plafoane sau condiții, astfel încât de prevederile sale să beneficieze doar cei care au cu adevărat dificultăți financiare, și în ce măsură va fi acceptat de bănci, având în vedere că și așa Legea ar putea fi contestată pe aceleași motiv ca și până în prezent.
www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus