Stiri de ultima ora

REN ZHENGFEI, CEO SI FONDATOR HUAWEI: Disputa comercială SUA-China nu are nimic de-a face cu Huawei

REN ZHENGFEI, CEO SI FONDATOR HUAWEI:  Disputa comercială SUA-China nu are nimic de-a face cu Huawei
Economic
• "Suntem pe deplin încrezători în performanţa noastră de anul viitor"

• "Nu mă aştept ca SUA să elimine Huawei de pe Lista Entităţilor, chiar dacă o nouă administraţie este la putere"

• "Guvernul SUA trebuie să se gândească la interesele propriilor companii"

• "Huawei respectă şi sprijină suveranitatea digitală a UE"

Damon Embling, Corespondent Euronews: Domnule Ren, aş vrea să încep prin a vă duce înapoi la primele zile de viaţă, înapoi la copilărie. V-aţi născut într-una din cele mai sărace provincii din China în 1944. Cum au fost anii copilăriei în China? Ce vă amintiţi din acei ani?

Ren: Ei bine, am avut o copilărie destul de lipsită de griji. Astăzi, copiii au atât de multe teme de făcut datorită exploziei de cunoştinţe. Dar în acea perioadă, nu am avut toate aceste teme şi părinţii noştri nu au fost atât de stricţi, aşa că am putea sta pe-afară şi a avut multă libertate. Puteam petrece mult timp jucându-ne afară după şcoală, cum ar fi să înotăm în râuri, să prindem peşti şi să vânăm păsări cu praştia. Pe atunci, nu aveam o abundenţă de bunuri materiale şi nu aveam nicio idee cum este să fie bine. Nu aveam cum să ştim cum îşi trăiau vieţile omologii noştri europeni. Neavând nicio comparaţie, a însemnat că nu aveam de ce să fim trişti că nu aveam. Astăzi, suntem conştienţi de faptul că bunăstarea psihologică este de fapt mai importantă decât bogăţia materială pentru copii. Copiii de astăzi au o mulţime de stres la şcoală, deoarece părinţii lor au stabilit obiective prea mari. Deşi trăiesc mult mai bine decât am trăit noi, nu sunt neapărat fericiţi. Oricum cred că am avut o copilărie fericită.

Damon Embling: De fapt, v-aţi descris în primii ani ca fiind un nimeni, cred, cu propriile dumneavoastră cuvinte. Dar apoi v-aţi înrolat în armată aici, în China, ca inginer în armată. Cum vă uitaţi înapoi la timpul petrecut în serviciile militare de aici?

Ren: Când eram tânăr, economia Chinei se dezvolta foarte încet, dar tinerii de la acea vreme aveau mari speranţe şi căutau noi oportunităţi. Servirea în armată a oferit mai multe oportunităţi decât alte locuri de muncă. Am vrut să ne alăturăm pentru că ne-am gândit la asta ca la o onoare. De ce? Făcând parte din armată însemna că eram disciplinaţi şi munceam din greu. Revoluţia Culturală a făcut întreaga ţară un dezastru. A existat o opinie predominantă că educaţia şi cunoaşterea erau inutile, iar construcţia infrastructurii în China a stagnat. Nimeni nu a vrut să lucreze în regiuni dificile pentru a sprijini unele proiecte cheie, cum ar fi o fabrică mare de fibre sintetice care a introdus tehnologii străine. Acesta a fost motivul pentru care ţara a numit armata pentru a demara proiectul şi pentru a-l face să meargă înainte. Am fost membru al proiectului. Făcând parte din ea, am avut acces la unele dintre cele mai avansate echipamente şi tehnologii din Franţa în timpul Revoluţiei Culturale. Echipamentul de producţie a fibrelor sintetice a fost furnizat de Technip şi Speichim. Viaţa de muncă în proiect a fost grea, dar m-am simţit foarte norocos.

Damon Embling: Aţi stat în armata chineză timp de nouă ani cred şi apoi aţi petrecut câţiva ani în industria petrolieră. Apoi a luat naştere Huawei. Pe atunci, la sfârşitul anilor '80, care a fost viziunea dumneavoastră pentru companie? De ce aţi vrut să o configuraţi şi ce aţi încercat să realizaţi cu adevărat?

Ren: Când eram în armată, China avea încă o economie planificată care nu urmărea profitul sau rentabilitatea. Am nevoie doar de a ne face munca. Dar când ne-am desfiinţat din armată, China a început reforma şi deschiderea sa şi a fost tranziţia către o economie de mărfuri. Nu eram obişnuiţi cu economia mărfurilor şi habar n-aveam ce mărfuri erau. Vedeţi cât de nefamiliară ne-a sunat economia de piaţă. Ţara a emis documente care solicitau o tranziţie către economia mărfurilor, declanşând o discuţie aprinsă în rândul celor de la conducere. Acest lucru s-a întâmplat pentru că nu aveam nicio idee despre ce mărfuri erau, ca să nu mai vorbim de cât de mare era schimbarea pentru societatea noastră. Am avut dificultăţi în a găsi drumul meu în această schimbare socială. Munceam într-o companie de stat atunci şi am suferit un eşec. Compania m-a lăsat să plec. Pentru a supravieţui, am avut această idee de a începe propria afacere, dar a însemnat o mulţime de riscuri, pentru că era probabil să eşuez. Dar nu a existat nicio altă alegere. Nu puteam decât să mai departe cu ideea.

Damon Embling: Aţi înfiinţat Huawei cu o sumă foarte limitată de fonduri. Au fost în jur de 3.000 de dolari, nu-i aşa? Cum aţi reuşit să lansaţi o companie din acea sumă mică de bani?

Ren: În acel moment, chinezii erau foarte săraci. Companiile startup ca Huawei nu au avut bani pentru a se ridica şi pentru a rula şi a se aflau într-un loc foarte strâmt. Înregistrarea unei companii private de tehnologie necesită cinci acţionari şi aproximativ 3.000 de dolari în capital social. Nu am avut atât de mult, aşa că a trebuit să-l cresc înainte de a o putea înregistra. După ce ne-am înregistrat, abia mai aveam bani. La început, compania noastră a lucrat în principal ca agent de vânzare a echipamentelor fabricate de alte companii şi am plătit producătorii numai după ce echipamentul lor a fost vândut. Acest model ne-a permis să creştem, dar procesul de dezvoltare a fost extrem de dificil. Salariul meu lunar a fost extrem de scăzut la început, mai puţin de 100 de dolari americani, şi nici măcar nu am cerut salariul pentru primele câteva luni.

Damon Embling: Având în vedere provocările şi dificultăţile cu care v-aţi confruntat la înfiinţarea companiei, care a fost forţa motrice? Ce v-a făcut să mergeţi înainte? Care a fost viziunea dumneavoastră?
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus