Stiri de ultima ora

Relaţiile Berlin-Washington se degradează rapid: Companii mari nemţeşti cu fabrici în România contemplă blocarea accesului la o piaţă care le aduce un sfert din vânzări

Relaţiile Berlin-Washington se degradează rapid: Companii mari nemţeşti cu fabrici în România contemplă blocarea accesului la o piaţă care le aduce un sfert din vânzări
Economic
Relaţiile Berlin-Washington se degradează rapid: Companii mari nemţeşti cu fabrici în România contemplă blocarea accesului la o piaţă care le aduce un sfert din vânzări

astăzi, 20:35 Autor: Bogdan Cojocaru

Producătorul auto german BMW are cea mai mare uzină în SUA, la Spartanburg, Carolina de Sud. BMW este unul dintre cei mai mari exportatori de automobile din SUA.

Statele Unite sunt cea mai importantă piaţă de export pentru Germania, nemţii lăsându-le americanilor un deficit de 75 mld dolari.

Cu Donald Trump lansând o nouă salvă verbală asupra politicilor comerciale germane şi cu liderii politici nemţi, chiar şi dintre oponenţii cancelarului Merkel, contraatacându-l pe preşedintele american, posibilitatea unui război economic între Germania, cea mai mare economie europeană, şi SUA, cea mai mare economie a lumii, se conturează tot mai clar.   

Pe plan comercial, de partea germană, cel mai mult de pierdut dintr-un astfel de conflict ar avea companii precum Thyssenkrupp, HeidelbergCement, BASF şi Continental, care au operaţiuni, inclusiv de producţie, în România. Şi de partea americană pierderile ar fi mari.

Conglomeratul industrial german Thyssenkrupp se bazează pe America de Nord pentru aproape 35% din vânzări, potrivit Bloomberg. Pentru Bayer, HeidelbergCement, Merck, Continental şi Daimler, America de Nord contribuie cu 25% - 28% la vânzări. Ponderea este de 20% - 25% pentru BASF, Henkel, Siemens şi Adidas. SUA sunt cea mai importantă piaţă de export pentru Germania. Anul trecut, SUA au avut un deficit comercial de 65 de miliarde de dolari cu statul european. În 2015, deficitul a fost de 75 de miliarde de dolari. O mare parte a acestui dezechilibru este dată de importurile americane de utilaje şi echipamente industriale, medicamente şi maşini (automobile şi camioane). Această din urmă categorie a fost scoasă în evidenţă de Trump ca posibilă ţintă pentru sancţiuni comerciale. Anul trecut, importurile din Germania au contribuit cu 5% la vânzările de autovehicule pe piaţa americană.

Însă producătorii auto germani au fabrici şi în SUA. BMW are acolo cea mai mare uzină străină a sa şi este unul dintre cei mai mari exportatori de maşini produse în SUA. Nici de partea americană pierderile nu sunt neglijabile. În 2015, firmele nemţeşti au investit 255,5 miliarde de dolari în SUA, în creştere cu aproape 14%  faţă de anul anterior, plasându-se astfel pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, notează The Local Germany. Pe primul loc s-a plasat Marea Britanie, cu investiţii de 484 miliarde de dolari, iar pe doi Japonia.

Companiile germane sunt al treilea cel mai mare angajator străin în SUA, cu peste 670.000 de salariaţi, din care aproape jumătate ocupă posturi în industria manufacturieră.

Germania ocupă locul şase în clasamentul pieţelor de export ale americanilor, după Canada, Mexic, China, Marea Britanie şi Japonia.  

Trump ştie probabil aceste lucruri. I le-au amintit când au venit să-l viziteze chiar Merkel şi executivii de la BMW, Siemens şi Schaeffler.

Cu toate acestea, Trump insistă cu atacarea politicilor comerciale germane printr-un reproş devenit clişeu printre economişti: „Avem un deficit comercial MASIV cu Germania, plus că ei plătesc CU MULT MAI PUŢIN decât ar trebui cu NATO şi cu armata. Este un lucru foarte rău pentru SUA. Acest lucru se va schimba“, a scris preşedintele american într-un mesaj pe Twitter.

Atacând surplusul german, Trump imită critici cu mult mai elaborate ale unor economişti celebri. Pe scurt, excedentul german înseamnă deficit în alte state, precum cele dur lovite de criză din Europa de Sud, cum ar fi Grecia. Pentru a umple golul, aceste state se împrumută, adesea de la bănci germane care caută să reinvestească avuţia creată de comerţ.

Aşa cum a fost cazul Greciei, ţările puternic îndatorate au avut nevoie de bailouturi la diferite niveluri, iar aceste programe de salvare au fost aprobate de oficiali nemţi moralizatori sub condiţia unor tratamente dure cu austeritate.

Unii economişti, ca fostul şef al Fed  Ben Bernanke† şi Paul Krugman spun că nu doar muncitorii greci suferă din cauza excedentelor mari germane, ci întreaga economie mondială. 

Între timp, în Europa oficiali locali şi lideri ai lumii de afaceri au început să sprijine îndemnul cancelarului Merkel de a face UE mai independentă în faţa politicii de ÑAmerica înainte de toateî a lui Trump, notează The Guardian. Îndemnul, făcut duminică, a fost repetat săptămâna aceasta.

ÑOricine îşi pune ochelarii naţionalişti şi nu poate vedea lumea din jurul său în cele din urmă se va rătăciî, a spus Merkel luni.

Martin Schulz, preşedintele social-democraţilor, n-a pierdut ocazia să se facă remarcat scriind într-o publicaţie germană că sloganul ÑAmerica înainte de toateî nu este doar un asalt asupra principiilor comerţului liber pe care America le-a impus Ñcu atâta forţă şi uneori atât de brutal ca niciun alt statî, ci şi un fel de a spune Ñadio Acordului de la Paris privind schimbările climatice negociat cu eforturi durerose. Înseamnă dezmembrarea Naţiunilor Unite. Şantaj politic în loc de diplomaţie internaţională. Noi europenii nu trebuie să cedăm logicii reînarmării a lui Trumpî. După discuţii cu Trump, consilierii lui Merkel au concluzionat că acesta Ñnu ia în considerare interesele statelor partenereî în ceea ce priveşte Tratatul de la Paris. Trump respinge ideea că activitatea umană schimbă clima.

Persoane influente din business-ul german, îngrijorate de retorica protecţionistă a lui Trump, o suţin pe Merkel. Dieter Kempf, preşedintele puternicei asociaţii industriale BDI, a spus că SUA s-au marginalizat singure. Lar Martin Wansleben, şeful Camerelor de Industrie şi Comerţ Germane, a afirmat că nu există niciun elan din partea SUA pentru relaţii transatlantice bune. Peter Terium, CEO-ul companiei de energie regenerabilă Innogy, un nume de marcă în industria de profil, a făcut apel la Ño Europă unită şi puternicăî, una care Ñpoate modela viitorul de la egal la egal cu partenerii transatlanticiî.

Lui Merkel îi trebuie tot sprijinul pe care-l poate obţine, în condiţiile în care pe scena politicii externe se confruntă cu un grad de izolare care-i depăşeşte cele mai urâte coşmaruri. S-au deteriorat mai ales relaţiile ei cu liderii Turciei, Marii Britanii, Ungariei şi Rusiei. Pe Vladimir Putin l-ar încânta în mod deosebit degradarea legăturilor dintre SUA şi UE. Chiar şi din mica Portugalie, o economie aproape îngenunchiată de criză,  premierul AntÛnio Costa a spus că ignorarea reţetelor de austeritate ale Germaniei a fost un lucru bun care acum îşi arată roadele. Costa şi-a facut publice ideile într-un interviu pentru Handelsblatt, cel mai mare ziar de business german.
www.zf.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus