Stiri de ultima ora

Prostocraţia otrăveşte România

Prostocraţia otrăveşte România
Economic
Atacul huliganic al preşedintelui Iohannis asupra PSD a înregistrat o nouă acută, ieri după amiază. Atingerea pragului patologic nu mai e o noutate în discursurile acestui personaj. Ura viscerală de care este capabil nu are limite.

A pune pe picior de egalitate "virusul perfid, invizibil, contagios" care a blocat omenirea, cu un partid politic democratic, care, între altele, a finalizat aderarea ţării la NATO şi UE, afirmând despre acesta că este "la fel de dăunător pentru societatea şi pentru viitorul ţării noastre" precum Covit 19, ţine de o gândire pur nazistă. Pentru o astfel de gândire, leacul ar trebui să fie isoleta, pentru că şi nazismul a fost contagios... Dar, din păcate, nimeni nu se sesizează la derapajele totalitare a acestui personaj mediocru, analfabet funcţional în ale democraţiei, care vrea să îngenuncheze o ţară dând decrete-lege care încalcă Constituţia. Menţinerea sa în fruntea ţării arată, însă, cât de răbdător poate să fie bietul popor român...

De partea cealaltă, PSD îşi merită soarta, doarme în papuci, acoperiţii care au infestat partidul până la vârf sunt la posturi şi-i pregătesc zâmbind coliva de înmormântare. Săracu^ Ciolacu!...Nu are nici cel mai mic simţ al penibilului...Un partid care se lasă jignit şi scuipat între ochi, care se lasă comparat cu un virus ucigaş, "dăunător pentru viitorul ţării", care nu-şi apără guvernarea, nu-şi apără deciziile, nu-şi apără rezultatele, nu-şi apără identitatea, nu-şi apără oamenii şi, mai ales, nu răspunde atacurilor de inspiraţie nazistă, urii şi grobianismului pe care Iohannis le aruncă peste ţară, are două variante: fie dă de pământ cu actuala conducere a partidului şi ridică de urgenţă steagul unei lupte pe viaţă şi pe moarte cu prostocraţia, statul paralel şi analfabeţii funcţional care au înstăpânit ţara, fie se îndreaptă spre cimitirul politic, acolo unde-l împing agresiv şi cu mult spor Iohannis şi propaganda securisto-iohannistă. (Prostocraţia este definiţia magistrală, istorică pe care prof. Andrei Marga a dat-o actualei puteri din România).

Şi mai grave decât atacurile huliganice la adresa unui partid sunt cele pe care Iohannis le face la adresa Curţii Constituţionale a României. După ce a aflat decizia CEDO la plângerea făcută de Laura Codruţa Kovesi, Iohannis a dat în clocot. Habarnist în ale Constituţiei, el crede că deciziile CCR pot fi revizuite, astfel că a cerut scrâşnind judecătorilor Curţii să revizuiască "de îndată decizia referitoare la revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie"...Şi nişte curci au început să râdă în fundul curţii la Cotroceni!...

Cazul "Kovesi la CEDO" trebuie analizat mai pe îndelete nu doar pentru că Iohannis şi prostocraţia care-l înconjoară au otrăvit lumea cu minciuni, ci pentru că reacţiile lor arată o gândire extrem de periculoasă pentru democraţie. Nu mai este vorba despre Kovesi - care a fost "extrasă" din ţară, cum bine spunea profesionistul Băsescu/Petrov - ci despre cei de aici, rămaşi cu pacostea de Iohannis pe cap. Vom vedea chiar şi din acest caz "Kovesi-CEDO" cât de gol este acest personaj, un analfabet funcţional care habar n-are să înţeleagă texte constituţionale elementare.

Lucrurile sunt simple în logica lor, dar dacă o carte se loveşte de un cap şi sună a gol, nu totdeauna de vină este cartea.

Kovesi n-a fost parte în proces

1. Curtea Constituţională a fost sesizată să analizeze un conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Preşedinte, determinat de refuzul preşedintelui de a semna, la solicitarea Guvernului, decretul de revocare a lui Kovesi din funcţie. Deci Curtea nu judeca un proces între Kovesi şi ministrul Justiţiei, pentru că nici nu se ocupă de speţe ale persoanelor fizice. Obiectul judecăţii la CCR n-a fost cetăţeanul Kovesi, ci raportul constituţional dintre Guvern şi Preşedinte în partajarea competenţelor de revocare a procurorilor. Kovesi n-a participat la proces nu pentru că cineva i-a interzis acest drept, ci pentru că nu era parte în proces. Prin urmare, Kovesi minte când spune că "CCR a limitat dreptul meu de a contesta revocarea".

2.Nu Curtea Constituţională a decis demiterea lui Kovesi. Decretul de revocare l-a semnat Iohannis - şi acest act administrativ era cel pe care Kovesi putea să-l conteste în instanţă, dar nu l-a contestat. Curtea Constituţională doar a decis că, în situaţii de acest tip, preşedintele ţării este obligat de Constituţie să semneze astfel de acte.

3.Kovesi nu era parte în acest proces şi, deci, n-avea ce să caute în faţa Curţii Constituţionale, pe care o acuză în stil de procuror bolşevic că i-a încălcat dreptul la un proces echitabil. O spune foarte clar până şi dl Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR:"Doamna Kovesi s-a plâns acolo că nu a fost ascultată la Curtea Constituţională. Nici nu avea cum, pentru că legislaţia românească nu permite ca ea să facă parte din acel proces. E ca şi cum eu m-aş judeca cu dumneavoastră şi ar veni unul şi ar zice că vrea şi el la procesul ăla. Şi Constituţia României vorbeşte de accesul liber la justiţie, dar se face în conformitate cu legea şi accesul liber la justiţie. Dacă dumneavoastră mergeţi mâine la Curtea de Apel Bucureşti sau la ÎCCJ şi spuneţi că vreţi să intraţi într-un proces, o să vă trimită la plimbare. Niciodată într-un litigiu la Curte nu poate să intervină cineva care nu are treabă acolo, indiferent despre cine este vorba în cauză. Aici, fiind vorba despre doamna Kovesi, s-a exagerat puţin în presă şi peste tot. După legea românească, decizia Curţii, sub acest aspect, a fost corectă", a declarat fostul preşedinte al CCR pentru o agenţie de ştiri.

4. Miza disputei în cadrul CCR a fost una singură - şi anume dacă acel conflict dintre Guvern şi Preşedinte este unul constituţional sau unul de contencios administrativ. Majoritatea judecătorilor a considerat că este un conflict juridic de natură constituţională pe care are obligaţia să-l soluţioneze CCR, recomandând şi soluţia de urmat. În schimb, judecătorii Mircea Minea, Daniel Morar şi Livia Stanciu au avut o opinie separată, considerând că respectiva situaţie trebuie rezolvată în contenciosul administrativ, respectiv la Curtea de Apel. Aceasta însemna ca ministrul Justiţiei să-l dea în judecată pe preşedinte pentru a fi obligat să emită decretul de evocare, la fel cum o primărie poate fi dată în judecată pentru că refuză să elibereze o autorizaţie de construcţie. Numai comentăm cine sunt autorii acestei opinii separate, preluată întocmai din argumentaţia preşedinţiei, susţinută în faţa Curţii de consiliera prezidenţială de atunci Simina Tănăsescu, actual membru al CCR.

5. Dacă s-ar accepta teza judecării litigiului în contenciosul administrativ - se spune în Decizia mult hulită - "s-ar recunoaşte competenţa instanţei de contencios administrativ de a aplica şi interpreta textul Constituţiei în detrimentul competenţei Curţii Constituţionale, garantul supremaţiei Constituţiei şi unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România".

Kovesi n-a acţionat în instanţă, deşi putea s-o facă

6.În opinia separată la decizie, judecătoarea Livia Stanciu a fost foarte "generoasă" în sfaturi pentru ministerul Justiţiei, afirmând că, "dacă autorul sesizării a considerat că refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef DNA este nejustificat sau intră în sfera excesului de putere, se putea adresa instanţei de contencios administrativ". Dar acest lucru este valabil şi pentru Kovesi, astfel că Livia Stanciu, fosta parteneră de protocoale secrete a lui Kovesi, îi putea da acesteia absolut acelaşi sfat - să se adreseze instanţei de contencios pentru a cere anularea decretului de revocare!

Cine putea să iniţieze un astfel de proces în contenciosul administrativ era însăşi Laura Codruţa Kovesi, care putea ataca în instanţă mai întâi "Raportul privind activitatea managerială de la DNA" întocmit de ministrul Justiţiei. Sunt sute de cazuri în care manageri de la diferite instituţii, daţi afară din funcţii, îndeosebi la schimbarea guvernelor, sau care primesc de la şefi calificative la sfârşit de an care le afectează salariul sau şansele de promovare, dau în judecată deciziile respective, câştigă şi sunt repuşi în funcţii. Kovesi n-a recurs la această cale legală, care-i era garantată de Constituţie şi pe care nimeni nu i-a interzis-o. Dar la CEDO a minţit spunând că i s-a interzis dreptul la un proces echitabil, deşi ea n-a iniţiat şi n-a fost parte în nici un proces.

7.Opţiunea de acţionare în contencios a Preşedintelui pentru refuzul revocării - susţinută de Preşedinţie şi de cei 3 judecători - era însă valabilă, perfect simetric, şi pentru Laura Codruţa Kovesi. După emiterea decretului de revocare, ea se putea adresa instanţei de contencios administrativ pentru a-i cere Preşedintelui să anuleze actul de revocare.

8.Deci Laura Codruţa Kovesi a ratat două ocazii de a contesta revocarea, neatacând în nicio instanţă românească de contencios administrativ nici "Raportul" ministrului Justiţiei, nici Decretul de revocare. Ca urmare, a minţit când a afirmat la CEDO că n-a avut parte de proces echitabil, din simplul motiv că n-a iniţiat nicio acţiune de a-şi apăra drepturile în instanţă şi n-a fost parte în nici un proces.

CEDO a încălcat propria lege!

9.Admiterea de către CEDO a cererii depuse de Kovesi a fost abuzivă şi ilegală. Potrivit Art.35- Condiţii de admisibilitate din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, "Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne". Prin regulamentul propriu (Capitolul I. INADMISIBILITATEA DE NATURĂ PROCEDURALĂ. A. Neepuizarea căilor de recurs interne), CEDO respinge orice plângere care nu este însoţită de dovada că petentul respectiv a epuizat toate căile de judecată din ţara respectivă. Kovesi n-a putut prezenta această dovadă, dar, totuşi, plângerea i-a fost admisă.

10.Prin decizia pe care a luat-o la 5 mai cu privire la plângerea lui Kovesi, CEDO "consideră că a existat o încălcare a articolului 6 • 1 din Convenţie" şi că "a existat o încălcare a articolului 10 din Convenţie". Cele două prevederi din Convenţie care ar fi fost încălcate în cazul lui Kovesi sună astfel:"1.Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil". Şi Art.10:"Libertatea de exprimare.1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere".

11.În cazul lui Kovesi, nimeni nu i-a încălcat dreptul la nici un proces, nimeni nu i-a interzis dreptul la nicio opinie. După cum am arătat, ea avea posibilitatea să conteste din faşă, în instanţă, "Raportul" prin care i se cerea revocarea, aşa cum orice subaltern poate contesta decizia de evaluare la sfârşit de an întocmită de şeful direct. "Raportul" ministrului este un act administrativ, avea nr. de înregistrare 17.472 din 22.02.2018 şi Kovesi putea să-l conteste în instanţă fără a fi împiedicată de nimeni. După cum, la fel, putea să conteste în instanţă şi Decretul de revocare. N-a făcut nici una, nici alta şi s-a plâns direct la CEDO.

12.De asemenea, nimeni nu i-a interzis vreodată lui Kovesi să spună ce i-a trecut prin cap - şi nu pentru opiniile ei i s-a cerut revocarea. Motivele revocării sunt foarte grave şi sunt trecute în "Raportul" de 36 de pagini realizat de ministrul Justiţiei şi care poate fi consultat aici . Documentul are fundamentare ştiinţifică şi faptică, detaliind cu argumente 20 de deficienţe din activitatea managerială desfăşurată de fosta şefă a DNA. Raportul este însoţit de o listă de anexe consistente, care constituie suportul argumentativ. În aceste condiţii, a afirma că fosta şefă a DNA a fost revocată "ca urmare a opiniilor şi poziţiilor pe care le-a exprimat public" este o minciună gogonată. În acel Raport sunt prezentate fapte, nu vorbe ale lui Kovesi.

13. Nu este de neglijat nici faptul că sesizarea lui Kovesi a fost soluţionată de CEDO în mai puţin de un an, un record nemaiîntâlnit de operativitate, în timp ce alte plângeri ale unor cetăţeni obişnuiţi aşteaptă la rând ani în şir să fie soluţionate.

De toate aceste aranjamente şi ilegalităţi comise de CEDO s-ar putea să nu fie străină Iulia Motoc, judecătoare ajunsă cu cântec la această instanţă europeană şi membră chiar în completul care a judecat plângerea lui Kovesi, deşi prietenia notorie dintre cele două o obliga să se recuze. Cazul "Kovesi la CEDO" arată cât de lungi şi nebănuite sunt tentaculele statului paralel şi ce interese uriaşe a servit Kovesi de a obţinut o asemenea protecţie străină, probabil ca recompensă a decapitării elitelor româneşti printr-o campanie de procese şi arestări fără precedent în istoria ţării.

Aceasta este situaţia în drept şi în fapt în cazul "Kovesi la CEDO".

Prostocraţia şi ticăloşia în acţiune

Afirmaţia CEDO, potrivit căreia "reclamantei i s-a refuzat accesul la o instanţă pentru a contesta încetarea prematură a mandatului său de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a opiniilor şi poziţiilor pe care le-a exprimat public în calitatea sa profesională în ceea ce priveşte reformele legislative care afectează sistemul judiciar" este una dintre cele mai ruşinoase din istoria acestei instanţe europene, învestită cu atâtea speranţe din partea cetăţenilor ostracizaţi de instanţele naţionale.

Iată, însă, ce-au înţeles din această poveste unii reprezentanţi străluciţi ai prostocraţiei:

Ludovic Orban: "Decizia de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi a fost luată de CCR pe baza unor umori şi raportări subiective, dominate de influenţa de la acel moment a lui Liviu Dragnea şi a PSD. Curtea Constituţională s-a compromis, prin propriile decizii luate care încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Decizia CEDO arată clar necesitatea unei reanalizări a modului în care se compune şi funcţionează Curtea Constituţională".

Dacian Cioloş:"Cei din fostul Guvern PSD, în frunte cu Tudorel Toader, au dus România în acest punct jenant. Trebuie să-i ştie toată lumea, iar în final să plătească pentru încercarea de a subjuga Justiţia, timp de aproape patru ani, prin toate mijloacele, multe ilegale".

Dan Barna: "Laura Codruţa Kovesi a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA.O felicit pe doamna Kovesi pentru hotărârea cu care a luptat pentru a-şi dovedi dreptatea. Pierzătorul în acest caz este statul român. Chiar dacă Liviu Dragnea nu mai contează în politică, apropiaţii săi sunt încă în funcţii. Iar metodele şi modul lor de gândire pot ajunge în orice moment înapoi la putere. Asta trebuie prevenit. Cu orice preţ".

Ana Birchall: "Este şi un cartonaş roşu devastator pentru preşedintele CCR Valer Dorneanu şi judecătorii care au votat şi au susţinut această decizie care ţine mai degrabă de jocuri politice şi nicidecum de lege şi Constituţie! Solicit ca toţi cei care au susţinut şi au votat pentru această decizie: Dorneanu (fiind şi raportor), Varga, Pivniceru să îşi dea demisia de onoare cu scuzele cuvenite românilor. Aceleaşi scuze le datorează şi Lăzăroiu, care a susţinut şi votat pentru decizia CCR. Este singurul gest care poate şterge ruşinea abătută asupra CCR", scrie aspiranta la un loc în CCR.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, n-a ratat ocazia să-şi arate oportunismul: "Ca urmare a implicaţiilor Deciziei CEDO în cauza Kovesi împotriva României, privind credibilitatea angajamentului Guvernului României faţă de independenţa procurorilor şi respectul regulilor de drept, Ministerul Justiţiei va înainta premierului propunerea ca Guvernul României să transmită Comisiei de la Veneţia solicitarea de a aplica dispoziţiile statutare ale Comisiei în privinţa domnului Tudorel Toader, respectiv eliberarea acestuia din funcţia de membru al Comisiei de la Veneţia".

Lovitura de la Augustin Zăgrean

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a declarat, ieri, că "decizia CEDO în cazul Laurei Kovesi este discutabilă şi greşită" pentru că nu poate CEDO verifica legalitatea unei hotărâri a CCR, unde se judecă doar conformitatea legii cu Constituţia, nu se judecă oameni.

"CCR nu face parte din instanţele judecătoreşti, deci CEDO nu poate verifica legalitatea unei hotărâri a CCR pentru că la Curte se judecă doar conformitatea legii cu Constituţia, nu se judecă oameni sau firme. Nu este în practica CEDO să judece legalitatea hotărârilor curţilor constituţionale. Niciodată CEDO nu a soluţionat plângeri împotriva hotărârilor Curţii Constituţionale. Nu intră în competenţa lor. Nu aveau ei ce să caute în domeniul ăsta. Deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial, nu există nicio cale de atac împotriva deciziilor CCR", a spus Zegrean.

Acestea a reamintit prevederea Art.35 din Convenţie potrivit căreia, pentru ca un cetăţean să se adreseze CEDO cu o cerere, trebuie întâi să epuizeze căile de atac de la toate nivelurile instanţelor judecătoreşti din România. "Doamna Kovesi nu s-a adresat instanţelor din România, ci s-a adresat cu cerere direct la CEDO, ceea ce este împotriva regulilor CEDO. Dacă cineva se adresează CEDO, spunând că a fost judecat greşit, CEDO îl trimite la instanţele româneşti şi doar după ce s-au epuizat toate căile de atac, în termen de patru luni se poate duce la CEDO. Iar CEDO, după 10 ani, dă o soluţie. Iar în cazul doamnei Kovesi a dat o soluţie în mai puţin de un an. De aceea eu spun că hotărârea CEDO este discutabilă şi greşită şi nu poate avea niciun efect pentru că nu-şi doreşte să aibă vreun efect", a explicat Augustin Zegrean.

Fostul preşedinte al CCR s-a referit şi la Articolele 6 şi 10 din Convenţie, care, potrivit deciziei CEDO, ar fi fost încălcate în cazul Kovesi.

"Articolul 6 vorbeşte despre liberul acces la justiţie, or dna Kovesi nu s-a adresat justiţiei din România, iar articolul 10 vorbeşte despre dreptul la exprimare. Nu i-a oprit nimeni dnei Kovesi acest drept. Nu pot să înţeleg decizia CEDO, pe care am citit-o şi recitit-o", a mai spus Zegrean.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus