Stiri de ultima ora

Platforma IMGB, închisă definitiv. Ce motiv au coreenii de la Doosan şi cât de mare e miza

Platforma IMGB, închisă definitiv. Ce motiv au coreenii de la Doosan şi cât de mare e miza
Economic
După mai bine de 50 de ani de funcţiune, una dintre cele mai mari platforme industriale de maşini grele îşi va închide definitiv porţile. Decizia a fost deja luată de coreenii de la Doosan, cei care au cumpărat platforma în 2006 de la grupul norvegian Kvaerner-British

Ion Anton, preşedintele Federaţiei Sindicale Metal, a declarat pentru „Adevărul” că decizia de închidere a fost luată deşi toate secţiile ar fi putut funcţiona la cote maxime şi erau comenzi.

„Toate secţiile au mers foarte bine. Şi Oţelăria, Forja, Turnătoria, Prelucrări mecanice şi Prelucrări la cald  . Coreenii au refuzat pur şi simplu toate comenzile, susţinând că sunt neprofitabile. Se vrea închiderea platformei şi demolarea tuturor secţiilor care se află pe cele peste 40-46 de hectare, din totalul de 70 de hectare cât are întreaga platformă.

Din câte ştiu vor pleca şi italienii de la Walter Tosto Bucureşti, producător de echipamente de mari dimensiuni pentru industria nucleară şi energetică, care şi ei deţin circa 20 de hectare. Dar se vor muta la noua lor fabrică din Olteniţa. Mai sunt câţiva producători mici, dar nu vor rezista. Vorbim deja de aproape toată suprafaţa de teren.

Miza e foarte mare. Se pare că ar fi interese imobiliare la mijloc. E spaţiu suficient şi pentru un mega mall şi pentru folosirea spaţiillor în alte scopuri. Se poate face şi un complex rezidenţial”, a declarat Anton pentru „Adevărul”.

„Coreenii n-au retehnologizat nimic. Noi folosim aceleaşi utilaje ca pe timpul lui Ceauşescu. Şi nu suntem supăraţi pentru că nu vor să ne dea plăţi compensatorii, ci pentru că se închide o uzină de tradiţie din România. Vor să radă toate halele, să rămână doar terenurile”, a adăugat Anton.

Sindicaliştii cer Guvernului şi Parlamentului României să se implice în situaţia Doosan IMGB prin:

„Experienţa cu coreenii au fost una nefericită"

„Experienţa economiei româneşti cu managementul sud coreean nu a fost una fericită deoarece atât la Craiova (fabrica de automobile Daewoo) cât şi la Mangalia (şantierul naval din Mangalia) au fost companii care nu numai că nu au performat, ba chiar au generat situaţii sociale greu de gestionat, situaţii generate de închiderea acestor capacităţi de producţie”, susţine sindicatul.

„Situaţia este similară inclusiv în cazul companiei Doosan IMGB aceasta afectând atât salariaţii şi familiile acestora cât şi economia locală.  Există un nivel semnificativ de suspiciune rezonabilă cu privire decizia Consiliului de Administraţie de a suspenda activitatea companiei în condiţiile în care rentabilizarea companiei prin reorientarea sau eficientizarea fluxului de producţie, schimbarea managementului ineficient sau o restructurare care să protejeze competitivitatea au fost şi încă sunt opţiune valide şi necesare pentru menţinerea activităţii de producţie.  Suspiciunea este cu atât mai mare cu cât România pierde prin această decizie o industrie care a fost fondată în urmă cu 57 de ani, astfel că experienţa acumulată de către lucrătorii care şi-au dedicat viaţa acestei industrii sunt aruncate la gunoi”.

IMGB oferea peste 13.000 de locuri de muncă

„IMGB oferea locuri de muncă pentru 13000 de salariaţi în 1989 fiind una dintre gloriile industriale ale sistemului comunist. Concernul industrial sud-coreean Doosan a decis prin Consiliului de Administraţie suspendarea producţiei astfel că aproximativ 400 de persoane vor rămâne fără locuri de muncă în perioada imediat următoare.

Angajaţii Companiei Doosan IMGB au fost anunţaţi, prin decizia Consiliului de Administraţie, de închiderea operaţională a societăţii şi începerea concedierilor colective a 96% dintre angajaţi. Aceasta decizie pare a fi plănuită, deoarece nu a existat nicio acţiune de reabilitare prin măsuri concrete care să vizeze eliminarea pierderilor financiare. 

Revolta dar şi nedumerirea salariaţilor este una semnificativă deoarece compania înregistra comenzi, beneficiază de echipamente de producţie extrem de complexe care sunt capabile să producă piese finite (forjate şi turnate) din oţel carbon şi oteluri înalt aliate între 10-200 tone.

Produsele realizate aveau ca destinaţie industria navală, petrochimică, hidroenergetică, nucleară sau minieră astfel că nevoia acoperită de companie este una diversă şi nu în ultimul rând de maximă importanţă pentru economia românească şi pentru mixul economic românesc. Mai mult decât atât, compania era orientată către export astfel că aceasta  exporta către pieţe precum China, India, Vestul Europei, Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud sau Statele Unite”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Sindicale Metal.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus