Stiri de ultima ora

Pentru că nu este o putere globală, UE trebuie să aleagă între SUA şi China, între o democraţie imperfectă şi o dictatură perfectă. Pandemia ar putea grăbi alegerea

Pentru că nu este o putere globală, UE trebuie să aleagă între SUA şi China, între o democraţie imperfectă şi o dictatură perfectă. Pandemia ar putea grăbi alegerea
Economic
Pentru că nu este o putere globală, UE trebuie să aleagă între SUA şi China, între o democraţie imperfectă şi o dictatură perfectă. Pandemia ar putea grăbi alegerea

11.05.2020, 00:07

Când SUA încearcă să se pună înainte de toţi şi de toate în lupta pentru do­minaţie într-o nouă ordine mondială, iar China îşi extinde energic influenţa politică, economică şi tehnologică, Uniunea Europeană, departe de a fi o putere globală, este împinsă spre capcana alegerii între cele două tabere. Pandemia grăbeşte această alegere.

Pandemia de COVID-19 face clar că Europa şi în special Germania nu mai au timp de pierdut în a alege între SUA, vechiul aliat, şi China. Valorile de­mo­crate ale Americii puse în balanţă cu valorile şi căile autoritare ale Chinei fac ca direcţia europenilor să fie clară, scrie în Business Insider Mathias Doepfner, CEO-ul Axel Springer, cea mai mare companie de publishing din Germania şi Europa.

De asemenea, scrie şi Andreas Kluth, editorialist la Bloomberg, pandemia ajută Europa să vadă faţa cinică a Chinei, care încearcă să profite de criză cu o campanie de propagandă, cenzură şi dezinformare ui­mitor de lipsită de tact. În consecinţă, China îi pier­de pe europeni, cel mai mare trofeu geopolitic din lupta pentru supremaţie mondială contra SUA. De altfel, mai mulţi analişti spun că pandemia a schimbat modul în care Bruxelles-ul şi marile capitale euro­pene pri­vesc politicile Beijingului, considerat până nu de mult un aliat contra tendinţelor pro­tec­ţioniste ale lui Trump.

Când Daimler, unul dintre cele trei mari grupuri auto germane, la care cel mai mare acţionar este din China, l-a citat pe Dalai Lama - un inamic al statului chinez - într-o postare pe Instagram, CEO-ul companiei Dieter Zetsche a trebuit să-şi ceară scuze de două ori guvernului de la Beijing, aminteşte Mathias Doepfner, CEO-ul Axel Springer. Acesta va fi viitorul Europei? se întreabă el. Dacă actualele politici europene şi mai ales germane pri­vind China continuă, va urma o decuplare de SUA şi o infiltrare şi subjugare treptată de către China, spu­ne Doepfner. Dependenţa economică va fi doar primul pas. Va ur­ma influenţa politică. În viitor, cine va domina pe te­renul inteligenţei artificiale va domina şi economic şi apoi politic. În prezent, lupta se duce doar între SUA şi China. Marele avantaj al chinezilor este că nu au instrumente de corectare democratice. Tot ce ser­veş­te intereselor statului este permis, iar acest lucru face China mai lipsită de scrupule şi în primul rând mai rapidă.

China este o putere globală nedemocrată, controlată de un preşedinte vanitos şi atotputernic care a modificat legislaţia astfel încât să poată conduce pe viaţă. Pentru că Xi Jinping ar semăna cu Winnie the Pooh, un ursuleţ dintr-o carte de copii, cenzura chineză interzice atât folosirea numelui acestuia, cât şi a imaginii ursuleţului. Oricine critică explicit guvernul este pedepsit. China nu protejează informaţiile confidenţiale despre cetăţenii ei, nu este un stat de drept, nu are opoziţie în parlament, nici libertate a presei, nici libertate de opinie şi nici drepturile omului aşa cum sunt ele înţelese în Occident.

Mulţumită suvravegherii digitale tot mai stricte, Xi Jinping a reuşit să împingă China către o poziţie de dominare globală ca parte a unei campanii aparent prietenoase şi paşnice de expansiune internaţională. Nu este mică probabilitatea ca Beijingul să copleşească industria de tehnologie din Silicon Valley. Atunci, experienţa de cercetare a Europei va juca un rol decisiv.

De cealaltă parte, America, puterea mondială democratică cea mai mare, este guvernată “n prezent de un preşedinte narcisist - un om considerat a fi vulgar, fără educaţie şi cu un caracter volatil, lipsit de orice respect pentru instituţii. Jumătate dintre americani şi trei sferturi dintre europeni nu au nicio simpatie pentru el. Şi totuşi, indiferent că, din “nt‚mplare, datorită consilierilor buni sau a unui instinct puternic, acest preşedinte a reuşit să ia anumite decizii corecte. El a redus impozitele pentru a stabiliza economia SUA, s-a retras din acordul nuclear iranian, a sprijinit Israelul, a crescut presiunea asupra Europei pentru a demonstra mai multă solidaritate “n finanţarea NATO şi a presat o OMS disfuncţională, scrie Dˆpfner. La final, alegerea este destul de simplă. Ce fel de viitor ne dorim pentru Europa? O alianţă cu o democraţie imperfectă sau cu o dictatură perfectă? Europa nu poate alege ce este mai bun din cele două. Trump a făcut clar că SUA nu vor coopera la nivel de informaţii cu serviciile secrete ale ţărilor care permit ca date sensibile să ajungă în mâinile Partidului Comunist Chinez. O decuplare de SUA va fi pentru Europa mai dureroasă economic şi din punctul de vedere al securităţii decât o decuplare de China.

Dˆpfner aminteşte şi faptul că, acum când recesiunea slăbeşte marile companii, o înclinare a Europei spre China ar permite capitalismului de stat al unei puteri autoritare globale să continue să se infiltreze şi chiar să preia industrii vitale (aşa cum a făcut cu Daimler, Volvo, Kuka, Portul Pireu şi Deutsche Bank) în timp ce companiile europene nu beneficiază de un principiu al reciprocităţii în China. Astfel, Europa ar putea ajunge o colonie chineză.

Între timp, Comisia Europeană a acceptat că Beijingul a cenzurat un articol semnat de 27 de ambasadori din ţări UE şi publicat în media chineză înlăturând referirile la faptul că pandemia de Covid a pornit din China. Articolul a marcat aniversarea a 45 de ani de relaţii diplomatice între Europa şi China şi cere relaţii mai strânse.

Separat, secretarul de stat american Mike Pompeo şi nouă miniştri de externe din Europa Centrală şi de Est au denunţat ceea ce ei consideră „un efort regretabil de a falsifica istoria“ din partea Rusiei (Kremlinul a acuzat Polonia că poartă o parte din vina declănsării celui de-al Doilea Război Mondial, minimalizează pactul secret din 1939 prin care naziştii şi sovieticii şi-au împărţit Europa şi nu recunoaşte alipirea statelor baltice după război ca ocupaţie militară). Pe de altă parte, în UE, statele est-europene se întrec în a fi alese de China poarta exporturilor chineze către Occident.
www.zf.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus