Stiri de ultima ora

OPINIE DELOITTE: Frauda în sistemul bancar, combaterea spălării banilor şi cunoaşterea clientelei în era COVID-19

OPINIE DELOITTE: Frauda în sistemul bancar, combaterea spălării banilor şi cunoaşterea clientelei în era COVID-19
Economic
Pe măsură ce noul coronavirus continuă să se răspândească pe tot globul, măsurile impuse de autorităţi şi organele competente ale fiecărui stat pentru a-i încetini efectele şi a minimiza potenţialele daune prezintă diverse forme şi abordări. Atunci când aceste măsuri vin pe fondul unei recesiuni de mult anticipate, confruntarea cu o criză financiară în era COVID-19 este inevitabilă, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

Chiar dacă în ultimul deceniu s-a discutat intens despre conformitate în zona AML (Anti-Money Laundering- combaterea spălării banilor) şi KYC (Know Your Customer - cunoaşterea clientelei), domeniul propriu-zis şi profesiile aferente acestuia sunt relativ noi. Cel mai probabil, majoritatea profesioniştilor care lucrează astăzi în acest domeniu nu au avut experienţa unei recesiuni sau a unei încetiniri economice reale cât au lucrat în departamente de conformitate. Experienţa şi literatura internă a organizaţiilor privind spălarea banilor sunt, în general, limitate, acoperind în mare parte doar perioadele de boom economic.

Cel mai recent caz de fraudă, marcat printr-o acţiune penală deschisă de BNR la DIICOT la începutul acestui an, este un produs al ingineriei sociale şi al furtului de date. Dacă acum 3-4 ani, acest tip de fraudă era responsabilitatea procurorilor statului român, care încercau să identifice aproape exclusiv persoanele implicate în fraudă, în prezent, băncile sunt trase la răspundere aproape în egală măsură, de aceea BNR pune presiune asupra instituţiilor financiare şi solicită, în mod corect, ca acestea să aplice cu foarte mare atenţie măsurile de cunoaştere a clientelei. Aceasta reprezintă o etapă importantă pentru conformitatea AML şi KYC în sectorul bancar.

Cum se realizează de obicei frauda: prin intermediul reţelelor de socializare, hackerii sau manipulatorii de informaţii obţin date critice despre companii, aflând numele şi adresele de e-mail ale celor care lucrează în departamentele financiare ale acestora. Folosind concluziile experimentului de obedienţă făcut în anii 1960 de Milgram, făptaşii ajung la aceste persoane şi îi "îndeamnă" ferm să transfere o sumă importantă de bani către o terţă parte, însoţind mesajul şi de o ameninţare pentru angajat. Acesta efectuează de urgenţă plata. La numai câteva ore sau zile (în unele cazuri, săptămâni), angajatul observă că tranzacţia este nelegitimă şi că a fost vorba de o fraudă.

Între timp, o persoană sau o companie deschide un cont la o bancă. Pentru a menţine contul "în afara radarului", o perioadă de timp, prin acesta sunt efectuate tranzacţii nesemnificative, iar activitatea pe cont pare a fi normală, dar, de fapt, contul este "în aşteptarea" tranzacţiilor semnificative. Când acestea au loc, prin intermediul mijloacelor de fraudare menţionate, banii sunt transferaţi rapid într-un alt cont, dintr-o terţă bancă din afara UE. Din motive bine cunoscute (lipsa acordurilor internaţionale cu privire la infracţiunile financiare, confidenţialitatea datelor, secretul bancar şi slaba cooperare a băncilor), din păcate, acest ultim transfer este în general suficient pentru a pierde urma urmelor fondurilor transferate. .Aceasta este o fraudă tipică.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus