Stiri de ultima ora

OFICIAL: Câți bani dau multinaționalele ȘPAGĂ și cum sunt sancționate de fapt

OFICIAL: Câți bani dau multinaționalele ȘPAGĂ și cum sunt sancționate de fapt
Economic
Încă din 1941 autotitățile din SUA își pedepsesc companiile pe care le prind că dau mită în străinătate. „Dacă guvernele înapoiate nu sunt în stare să își pedepsească corupții, măcar să facem noi ceva„, a precizat Congresul SUA la acea vreme, când a legiferat FCPA (Foreign Corrupt Practices Act.).

Ultima ora

Nu contează dacă mituitorul e american sau nu, câtă vreme compania activează în SUA, este ţintă, fiindcă companiile dispuse să plătească şpăgi le vor face concurenţă neloială celor cinstite, potrivit România Curată.

Și unele dintre ţările europene au început să pună în aplicare astfel de practici, dar nu există încă o abordare unitară de la nivelul Comisiei Europene, însă, în aceste condiţii şansele ca o companie să fie prinsă cresc semnificativ.

Sancţiunile nu sunt nicidecum închisorile, ci amenzi în valoare de zeci de milioane, sau chiar de sute de milioane de dolari. În total, Departamentul Justiţiei şi Comisia Valorilor Mobiliare din SUA au dat sancţiuni în peste 300 de cazuri, majoritatea în ultimii 10 ani. Numele României apare în patru dintre investigaţiile FCPA.

Cazul Elbit, din grupul israelian care a modernizat în anii ’90 Mig-urile 21, este cel mai recent de anul acesta, într-un scandal legat de Casa Radio. Elbit a fost nevoită să plătească o amendă de 500.000 de dolari pentru că a „rătăcit” câteva milioane prin România. Momentan, DNA nu a fost implicată.

În cazul Microsoft, investigaţia a început acum 5 ani pentru presupuse cazuri de mită din România, China şi Italia. În România, dosarul s-ar fi „prescris” înainte de a ajunge la mituitori. Câţiva dintre intermediari şi chiar denunţători au ajuns la închisoare, în timp ce alţii au fost iertaţi şi de închisoare şi de bani.

Alte două cazuri fac parte din industria farmaceutică: Johnson and Johnson respectiv Stryker, care ar fi sponsorizat medici prin diverse ţări inclusiv România, pe la începutul anilor 2000, ca să le prescrie pacienţilor marfa. În România nu s-a auzit nimic despre o astfel de anchetă.

A existat însă o altă anchetă de acest fel – cei 77 de oncologi cercetaţi şi percheziţionaţi în 2015 pentru că ar fi primit sponsorizări de la 11 companii de medicamente: Roche, Pfizer, GlaxoSmithKline, Novartis, Actavis, Sandoz, Teva, Alvogen, Egis, Romastru şi Glenmark. De cercetat, au fost cercetaţi doar medicii şi un importator, iar anul acesta dosarul a fost clasat cu discreţie (fără comunicat DNA).

Industria farmaceutică, cea de armament şi cea petrolieră sunt vedetele acestui tip de investigaţii. În cazul industriei de petrol şi gaze, fiecare dintre companiile „BIG 6” – Exxon, Chevron, Total, BP, Shell, Eni – fiecare a fost pedepsită pentru că a dat mită măcar o dată, într-un colţ sau în altul al lumii. Exxon a dat inclusiv în Rusia!

Articole similare :
comments powered by Disqus