Stiri de ultima ora

Monumentul incompetentei, autostrada Comarnic-Brasov: cele cinci incercari esuate. A sasea oara e cu noroc?

Monumentul incompetentei, autostrada Comarnic-Brasov: cele cinci incercari esuate. A sasea oara e cu noroc?
Economic
Dupa 15 ani de cand a aparut in spatiul public ideea construirii autostrazii catre Brasov, proiectul Comarnic-Brasov se afla la a sasea incercare de constructie. Dupa patru initiative de concesiune esuate, un parteneriat cu Banca Mondiala dus pe Apa Sambetei, Guvernul condus de premierul Dancila nu vrea sa mai astepte banii companiilor private, nici sa apeleze la fonduri europene si propune ca proiectul sa fie facut din banii statului.

De istoria proiectului menit sa rezolve aglomeratia de pe Valea Prahovei se leaga numele a 10 premieri si 17 ministri ai Transporturilor care, in 15 ani, au facut promisiuni si au aruncat cu termene si nume de castigatori de licitatii, fara sa anunte realizarea vreunui tronson.

2004: Prima incercare de parteneriat public-privat

Prima incercare de realizare a autostrazii Comarnic-Brasov a fost in 2004, cand Guvernul condus atunci de Adrian Nastase a selectat trei firme pentru construirea tronsoanelor Bucuresti-Ploiesti (Strabag din Austria), Comarnic-Predeal (Vinci din Franta) si Predeal-Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel), scrie Hotnews.ro .

Ministrul Transporturilor de atunci, Miron Mitrea, semna contractul de parteneriat public-privat cu compania franceza Vinci pentru realizarea a 36 de km de autostrada intre Comarnic si Predeal, la pretul de 480 de milioane de euro.

La schimbarea Guvernului de la finalul anului 2004 si dupa ce Comisia Europeana si-a exprimat dezacordul privind modul in care au fost selectati concesionarii, contractul pentru autostrada spre Brasov nu a mai fost semnat.

Ministrul Orban: In 2009 va fi semnat contractul

In 2008 se contura a doua incercare de constructie a autostrazii Comarnic-Brasov. Contractul pentru tronsonul Comarnic - Brasov dintre Ministerul Transporturilor si consortiul castigator urma sa fie semnat la inceputul anului 2009, anunta ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, potrivit ziare.com .

Autostrada Bucuresti- Brasov urma sa fie impartita in cinci tronsoane, iar pentru executarea lucrarilor urmau sa se aloce, de la buget, aproximativ 1,6 miliarde de euro.

In 2009, cand Ministerul Transporturilor era condus de Radu Berceanu, castigatorul licitatiei tronsonului Comarnic - Brasov, asocierea Vinci-Aktor, a renuntat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anuntat ca a anulat contractul de constructie pentru ca statul roman nu a acceptat anumite clauze, situatie care a facut imposibila asigurarea finantarii.

2013 – a treia oara (nu) e cu noroc

La finalul lui 2013, cand in fruntea ministerului responsabil cu infrastructura tarii era Dan Sova, autoritatile au facut a treia incercare de a concesiona lucrarea, dupa cele doua tentative esuate din trecut: in 2004 (cu firma Vinci) si in 2009 (cu asocierea Vinci-Aktor).

In urma cu sase ani, Compania Nationala de Drumuri anunta ca tronsonul de autostrada Comarnic – Brasov va fi construit, in regim de concesiune, de catre consortiul Vinci (Franta) - Strabag (Austria) - Aktor (Grecia). Costul era de 1,2 - 1,3 miliarde de euro, iar lucrarile ar fi putut fi incheiate in 2016 sau 2017, scrie rfi.ro .

In 2014, Guvernul semna un memorandum cu reprezentantii consortiului si aparea informatia legata de costul autostrazii, care crescuse de la 1,2 la 1,8 miliarde de lei. In locul lui Dan Sova a venit Ioan Rus care a introdus, timid, ipoteza anularii porcedurii.

La prima dezbatere a Master Planului de Transport, apare in document informatia potrivit careia autostrada este evaluata la 1,2 miliarde de euro de catre consultantul independent. Ministerul Transporturilor a renuntat oficial, pe 18 iunie 2015, la concesiunea semnata cu Vinci-Aktor-Strabag.

Tudose anunta in 2017 sprijin tehnic de la Banca Mondiala

In septembrie 2017, premierul de la acea vreme, Mihai Tudose, anunta o premiera in constructia de autostrazi: gestionarea intregului proiect Bucuresti-Comarnic-Brasov de catre Banca Mondiala, care urma sa acorde sprijin tehnic Romaniei pentru realizarea proiectului.

„Facem o echipa de suport, iar tot ceea ce inseamna management de proiect sa fie la un organism intreg la minte - Banca Mondiala. Sa ne dea suport tehnic si sa coordoneze aceasta lucrare. Am gasit un proiect prin sertarele Ministerului Transporturilor care inca mai are autorizatia de mediu valabila si pe care vrem sa-l implementam cat mai repede”, explica Mihai Tudose, citat de Mediafax .

Potrivit premierului, Guvernul urma sa infiinteze o unitate noua de proiect special pentru autostrada Bucuresti-Brasov, care ar fi fost in subordinea prim-ministrului. Unitatea urma sa fie gestionata intr-un sistem dual, cu experti de la Banca Mondiala si un grup restrans de experti romani, coordonati de un consilier al premierului.

2018, autostrada in parteneriat public-privat (PPP)

In iunie 2018, ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Sova, a anuntat oprirea acordului cu Banca Mondiala pentru proiectul autostrazii Comarnic-Brasov, urmand ca autostrada sa fie construita printr-un parteneriat public-privat (PPP), monitorizat de directorul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, care a mai coordonat trei incercari similare in 2004, 2009 si 2015.

Autostrada Ploiesti-Brasov, in lungime de aproximativ 107 km, urma sa fie construita in parteneriat public-privat (PPP), urmand ca statul sa contribuie cu 25%, iar partenerul privat cu 75% din costul investitiei si costurile de intretinere si operare. In final, costurile totale estimate ajung la aproximativ 1,36 miliarde de euro, estima Comisia Nationala de Prognoza la acea vreme.

Autostrada Ploiesti-Brasov a fost impartita in trei sectoare: Ploiesti-Comarnic, Comarnic-Predeal si Predeal-Brasov (Cristian).

Urma sa fie introdusa si o taxa de utilizare a autostrazii, care putea fi platita de un autoturism la 100 de km de autostrada parcursi, limitata la 6,3 euro fara TVA. Pentru un vehicul din categoria LGV s-ar fi platit, pentru fiecare 100 km autostrada, 8,82 euro fara TVA, iar pentru un HGV si un Bus, 12,6 euro fara TVA.

Anuntul ministrului Sova a starnit un val de critici din partea specialistilor. Asociatia Pro Infrastructura sustinea ca licitatia pentru un PPP Ploiesti-Brasov este "o gluma proasta facuta pe bani publici", in conditiile in care Comisia de Prognoza nu detinea un studiu de trafic, un studiu de fezabilitate, o analiza cost-beneficiu sau macar traseul aproximativ al viitoarei autostrazi.

Pana in decembrie 2018, cinci investitori au depus oferte pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat pentru realizarea Autostrazii Ploiesti-Brasov.

In mai 2019, contractul de finantare pentru autostrada Brasov-Comarnic, in lungime de aproape 10 kilometri, a fost semnat.

Dancila: Autostrada Comarnic-Brasov, construita de la buget

Premierul Viorica Dancila a declarat duminica, 21 iulie 2019, ca pentru a incepe mai repede lucrarile la autostrada Comarnic - Brasov, aceasta va fi scoasa din parteneriat public-privat, unde exista o solicitare din partea unei asocieri englezo-turce, si va fi declarata de importanta nationala la urmatoarea sedinta a CSAT, pentru a fi construita cu bani de la bugetul statului.

"Autostrada Comarnic - Brasov este in parteneriat public-privat, am avut solicitare din partea unei societati chinezo-turce, eu am hotarat, impreuna cu colegii mei, sa scoatem din parteneriat public-privat, iar in prima sedinta de CSAT aceasta autostrada sa devina de importanta nationala sau de infrastructura critica, astfel incat sa putem sa demaram cat mai repede lucrarile pentru aceasta autostrada. Pentru ca procedurile sunt, stiti foarte bine, birocratia este destul de mare, procedurile sunt complicate, la noi s-a format aceasta institutie a contestatiilor si pentru a trece de toate aceste obstacole cred ca solutia este ca aceasta autostrada sa devina de importanta nationala, astfel incat sa incepem constructia cat mai repede, din fonduri guvernamentale", a motivat Dancila.

Critici au aparut si dupa anuntul premierului Dancila. Eurodeputatul Siegfried Muresan acuza Guvernul ca vrea „sa ii pagubeasca pe romani”, folosind bani de la bugetul de stat in locul fondurilor europene. „Aceasta autostrada, prin munti, implica niste costuri foarte mari, estimate la peste 1 miliard de euro. Costurile ar putea fi acoperite din fonduri europene prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM). POIM beneficiaza de o finantare europeana de 9,2 miliarde de euro pentru perioada 2014 - 2020. Din acesti bani, Guvernul a absorbit doar 1,6 miliarde de euro, adica doar 18%”, explica Muresan.
www.wall-street.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus