Stiri de ultima ora

MIRCEA URSACHE: Nu există încredere în conducerea ASF

MIRCEA URSACHE:  Nu există încredere în conducerea ASF
Economic
• "Este momentul ca noul guvern să emită un act normativ care să prevadă două entităţi de supraveghere distincte: una pentru piaţa de capital şi alta pentru asigurări şi pensii private"

• "În speţa concertării semnalate la SIF Oltenia era normal ca, înainte de a decide, ASF să consulte autoritatea europeană"

Fosta echipă de conducere a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), formată din Lucian Anghel, ce îşi va încheia mandatul de preşedinte al BVB în luna ianuarie a anului viitor şi de Ludwik Sobolewski, ce a deţinut fotoliul de director general al bursei nostre, nu a profitat de perioada în care Guvernul Ponta, între 2013 şi 2015, a marcat marile listări la bursă din economie şi nici de avalanşa de reglementări pro-europene pe care conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) din aceeaşi perioadă a adoptat-o, este de părere Mircea Ursache, fost vicepreşedinte al ASF, responsabil pentru piaţa de capital, care a acordat un interviu Ziarului BURSA.

"Nu am cerut niciodată desfiinţarea pragurilor la SIF-uri, ci adoptarea unui articol care să prevadă înlocuirea restricţiei de deţinere de 5% cu decizia suverană a adunărilor generale ale acţionarilor de la fiecare societate privind existenţa sau nu a vreunui prag şi respectiv a cuantumului acestuia", a spus Mircea Ursache.

Reporter: Piaţa noastră de capital va trece, din toamna anului viitor, în categoria celor emergente secundare ca urmare a deciziei agenţiei de rating FTSE Russell. Toată lumea vorbeşte despre avantajele şi perspectivele care se deschid în urma acestui pas. Totuşi, ce provocări apar pentru piaţa noastră de capital odată cu accederea la noul statut?

Mircea Ursache: Trecerea la statutul de emergentă a pieţei noastre de capital este încununarea unui proces început în 2013 şi reprezintă recunoaşterea de către agenţiile internaţionale de rating a transformărilor profunde din domeniul legislaţiei specifice şi a eforturilor tuturor (reglementator, operator de piaţă, depozitar central, emitenţi, brokeri, fonduri şi societăţi de investiţii financiare).

Principala provocare a perioadei următoare o constituie intenţia guvernului actual de a lista noi companii de stat, inclusiv CEC Bank şi de a reface din temelii legislaţia unui viitor fond suveran de investiţii.

Reporter: La începutul anului viitor, Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), îşi încheie cel de--al doilea mandat la conducerea operatorului pieţei noastre de capital. Cum evaluaţi activitatea sa la cârma BVB în opt ani de mandat?

Mircea Ursache: Bursa de Valori Bucureşti s-a înscris în procesul de accedere în categoria pieţelor emergente în timpul conducerii formate din actualul preşedinte, ce urmează să îşi încheie mandatul, şi a fostului director general (n.r. Ludwik Sobolewski), dar care au fost preocupaţi mai mult de propria publicitate, în detrimentul obiectivelor specifice şi, mai ales, a interesului pentru atragerea de noi emitenţi în piaţa principală.

Mai mult decat atât, nu a profitat şi nu a recunoscut, în mod nedrept, de perioada în care Guvernul Ponta, între 2013 şi 2015, a marcat marile listări din economie şi nici de avalanşa de reglementări pro-europene pe care conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) din aceeaşi perioadă a adoptat-o, creând aceleaşi condiţii ca în orice piaţă europeană.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la Radu Hanga, viitorul preşedinte al Bursei?

Mircea Ursache: Noua echipă de la Bursa de Valori Bucureşti se bucură de o încredere incontestabilă, pe care nu trebuie să o risipeasca, atât Radu Hanga cât şi Adrian Tănase având expertiza necesară în domeniu.

Reporter: Cum evaluaţi perioada de circa un an de zile de când noua echipă de la Autoritatea de Supraveghere Financiară se află la conducerea instituţiei?

Mircea Ursache: Dacă noua conducere de la BVB se bucură de încredere, din nefericire, nu acelaşi lucru se poate spune despre actuala echipă de la conducerea ASF.

Sunt multe lucruri negative pe care toate entităţile din piaţă i le reproşează:

- lipsa totală de transparenţă în elaborarea proiectelor de acte normative;

- obstrucţionarea realizării unor mari obiective (cum a fost cazul Contrapărţii Centrale - CCP)

- subiectivitatea manifestată în procesul de autorizare a funcţiilor de conducere din entităţile supravegheate, prin încălcarea voinţei acţionarilor;

- cheltuielile nejustificate pentru protocol, prime sau investiţii în IT;

- imixtiunea suspicionată de părtinire în procesele comerciale dintre entităţi supravegheate în piaţă;

- obedienţa faţă de fosta guvernare şi majoritate parlamentară prin avizarea unor proiecte de acte normative (OUG nr. 114/2018 este cel mai bun exemplu, din care lichidarea pilonului II de pensii ar fi fost devastatoare);

- lacune grave în etica profesională: laşitatea privind ascunderea modului în care membrii Consiliului ASF au votat în cadrul adoptării deciziilor sau modul de a răspunde acuzelor din piaţă prin anonime, care sa nu implice în vreun fel Autoritatea;

Reporter: Recent, Leonardo Badea şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al ASF pentru a ocupa pos-tul de viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), conducerea Autorităţii fiind preluată în prezent de Doina Dascălu. Cum comentaţi aceas-tă schimbare?

Mircea Ursache: Vacantarea pos-tului de preşedinte al ASF prin trecerea la BNR a fostului preşedinte, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru Banca Naţională, întrucât acesta a fost cel care a năruit întreaga reformă instituţională promovată şi reuşită de Mişu Negriţoiu, în mandatul său de preşedinte al Autorităţii.

Astăzi, pieţele financiare nebancare au nevoie de o transformare profundă, prin implementarea în România a modelului european de organizare a reglementatorilor europeni. Astfel, dacă la nivelul Uniunii Europene fiinţează trei entităţi de supraveghere (EBA pentru sistemul bancar, ESMA pentru piaţa de capital şi EIOPA pentru asigurări şi pensii private), este momentul ca noul guvern să reglementeze şi piaţa financiară nebancară printr-un act normativ care să prevadă două entităţi de supraveghere distincte: una pentru piaţa de capital şi alta pentru asigurări şi pensii private.

Reporter: Recent, proiectul de lege privind reglementarea Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA) ce prevede printre altele eliminarea pragului la SIF-uri a fost aprobat de Camera Deputaţilor, care este for decizional. Cum va influenţa activitatea societăţilor de investiţii financiare eliminarea pragului?

Mircea Ursache: Recenta aprobare de către Parlamentul României a proiectului Legii Fondurilor de Investiţii Alternative reprezintă ultima obligaţie asumată de ASF în 2014 prin programul STEAM.

Practic, astăzi putem vorbi despre o nouă abordare în ansamblu a legislaţiei pieţei de capital.

Forma iniţială a proiectului de lege depusă în 2018 a suferit însă numeroase modificări (547 de amendamente), ceea ce trezeşte suspiciune şi neîncredere. Aceste amendamente regizate în cadrul ASF şi asumate în bloc de un partid parlamentar reprezintă un exemplu despre cum nu trebuie luate în seama propunerile Autorităţii care nu au facut obiectul unor dezbateri publice.

Ţin să reiterez poziţia pe care am exprimat-o în nenumărate rânduri cu privire la pragurile de deţinere la SIF-uri: nu am cerut niciodată desfiinţarea pragurilor, ci adoptarea unui articol care să prevadă înlocuirea restricţiei de deţinere de 5%, cu decizia suverană a adunărilor generale ale acţionarilor de la fiecare SIF privind existenţa sau nu a vreunui prag de deţinere şi respectiv a cuantumului acestuia, în cazul în care se decide existenţa pragului. De aceea, cred că există motive ca analiza legii să conducă la o respingere a promulgării sale (n.r. de către preşedintele Klaus Iohannis) în forma actuală.

Reporter: Tribunalul Dolj a aprobat cererea SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4) pentru convocarea acţionarilor SIF Oltenia (SIF5), într-o adunare ce are drept scop înlăturarea lui Tudor Ciurezu şi a altor administratori de la conducerea SIF5, după ce Consiliul SIF-ului din Craiova a res-pins de mai multe ori convocarea AGA. În mai, la solicitarea aceloraşi două SIF-uri, acţionarii SIF Oltenia au aprobat modificarea actului constitutiv al societăţii, cu o serie de prevederi care amputează din puterile decizionale ale lui Tudor Ciurezu, mişcare catalogată de conducătorul SIF Oltenia drept o tentativă de preluare ostilă a societăţii din Craiova. Pe de altă parte, SIF1 şi SIF4 îl acuză pe Tudor Ciurezu de lipsă de transparenţă în conducerea SIF5. Care este poziţia dumneavoastră în acest caz? Ce poziţie ar trebui să aibă Autoritatea de Supraveghere Financiară?

Mircea Ursache: În legătură cu litigiile şi acţiunile dintre grupuri de acţionari ai diferitelor societăţi de inves-tiţii financiare ţin să spun, răspicat, că nu este normal să-mi dau cu părerea, iar rezolvarea acestor probleme ţine numai de actorii respectivi.

Cu atât mai mult cei din Consiliul ASF nu aveau voie să intervină în mod părtinitor. Cred că este în ograda altor instituţii ale statului ce se întâmplă acum între diferite grupuri de acţionari din SIF-uri şi, cu atât mai mult, motivele pentru care Consiliul ASF a intervenit în aceste procese.

Reporter: Chiar înainte de adunarea acţionarilor SIF5 din mai, conducătorul SIF-ului din Craiova a susţinut că, în realitate, SIF1 şi SIF4 controlează circa 28% din SIF Oltenia, peste pragul legal de 5%, incluzând în grup şi o serie de fonduri închise de investiţii, concertare care însă nu a fost confirmată de ASF. Care este opinia dumneavoastră în acest caz?

Mircea Ursache: Problema concertării a facut obiectul a numeroase discuţii în timp, inclusiv la nivelul reglementatorului european. De aceea, consider că în speţa concertării semnalate la SIF Oltenia, era normal ca ASF să consulte autoritatea europeană înainte de a decide. Altfel, rămâne aceeaşi suspiciune.

Este nefiresc să vezi că la nivelul ASF se practică modelul fostei puteri politice, de respingere a modelului şi practicii europene, în paralel cu pierderea independenţei Autorităţii în faţa puterii politice de care, de altfel, în nenumărate rânduri, chiar membrii Consiliului ASF (inclusiv un vicepreşedinte, adevărat Mihai Beniuc al politicii economice a PSD) au ascultat orbeşte în elaborarea unor acte normative defavorabile pieţelor financiare nebancare.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus