Stiri de ultima ora

Manifestul de la Baiculesti, primele rezultate Simona Niculescu arata cum cetatenii pot schimba deciziile autoritatilor si lupta impotriva coruptiei

Simona Niculescu (foto) a plecat în Franţa în 1977 ca refugiat politic şi s-a întors în România în 2007. Absenţa nu a înstrăinat-o de ţară şi de cetăţenii ei pentru interesele cărora a decis să acţioneze. Aşa a apărut Manifestul de la Băiculeşti în care locuitorii comunei şi-au spus părerea în legătură cu comunitatea în care trăiesc. Şi rezultatele au apărut. Azi în consiliul local se discută despre trasformarea impozitelor locale pentru în ore de muncă în folosul comunităţii.

Cand ati plecat in Franta si de ce?

Am plecat în 1977 împreună cu mama și fratele meu, Franța ne-a cerut. Tatăl meu a participat la arderea arhivelor Partidului Liberal alături de Bebe Brătianu, ceea ce i-a adus câteva fracturi faciale și protecția aliaților în cadrul conferinței de la Helsinki din 1952 parcă, și a obținut după 16 ani pașaport pentru a fi operat în Franța de rinichi, afecțiune dobândită urmare a bătăilor în beciurile Securității. Ajuns acolo, i-a fost recunoscută imediat calitatea de refugiat politic și așa, la cererea Franței, ne-am putut urca într-un tren cu 20 de kilograme bagaj autorizat fiecare.

V-ati intors. De ce?

Am tânjit toată viața după țara mea, casa bunicilor și tradițiile mele. Nu am putut organiza întoarcerea mea înainte de 2007 deoarece tatăl meu era dependent de insulină și dialize săptămânale, iar în România nu aș fi putut asigura continuitatea tratamentului, din motive de toți știute, Așadar, doar după decesul tatălui meu m-am putut întoarce, în anul 2007.

De ce ati dat Bucurestiul pe Baiculesti?

În capitală am fost extrem de nemulțumită de calitatea alimantației, mă îngrijora îndeosebi imposibilitatea procurării alimentelor naturale. Pe de altă parte, văzând cum se înnegrește zăpada la 2 ore după oprirea ninsorii, am căutat un teren în zonă montană sau submontană care să aibă soare din belșug și aer curat. Căutând, am găsit un vârf de deal în Podișul getic care se mai și numea pe cadastru "Punctul Acasă".

Cum a aparut manifestul de la Băiculeşti?

Din cunoașterea realităților României adevărate, în care oamenii de la sate au pensii mult sub 500 de lei. A mai influențat demersul meu disperarea pe care orice om normal o simte văzând raporturile Curții de Conturi, care an de an numără miliardele de euro furate de către administrația publică -locală sau centrală- și mai ales dorința de a face ceva concret pentru a opri această hemoragie. "Manifestul de la Băiculești" este o reacție normală a cetățenilor împotriva multiplicării taxelor, a scăderii drastice a nivelului de trai și a delapidării sistematice a bogățiilor noastre, fie ele naturale sau banii colectați de la popor.

Cum i-ati mobilizat pe oameni? Care au fost reactiile lor?

Cu ajutorul centrului de resurse pentru paricipare publică (Ce-Re), am imprimat 2 000 de exemplare a "Manifestului" pe care le-am împărțit la bisericile din comună, la magazinele sătești și direct la porțile oamenilor. Reacțiile oamenilor au fost excelente, au înțeles imediat ajutorul concret pe care această inițiativă le putea acorda. Înaintea întrunirii din 9 noiembrie însă, au fost intimidați și amenințați de primarul comunei -direct sau prin interpuși- așadar la reuniunea de la "Mara" nu au participat decât câteva zeci de localnici și un singur consilier local.

Ce s-a intamplat dupa manifest in relatia dintre cetateni si autoritati?

După prima sperietură, reacția a fost excelentă. Au participat la întrunirea consiliului local din 26 noiembrie câteva zeci de cetățeni ai comunei alături de mine, care pentru prima dată și-au putut expune problemele în fața primarului și a consilierilor. Vreau să precizez că acest lucru a fost posibil datorită consilierului ce a asistat la reuniunea de la "Mara", domnul Costin Gheorghe, care m-a anunțat de această întrunire a consiliului și am putut anunța alți localnici, deoarece primăria Băiculești nu dispune de un site internet și nu anunță absolut nicăieri aceste întruniri.

Aveti vreun rezultat concret?

Mai multe rezultate concrete avem. În primul rând, în cursul ședinței ale consiliului local din 26.11, la cererea mea consilierii au respins un proiect de hotărâre care prevedea mărirea taxelor de salubrizare pentru anul 2014 și mai ales, prevedea la punctul 6 începerea executării silite a localnicilor ce nu au achitat taxa de gunoi.

În al doilea rând, un consilier local s-a declarat dispus să propună transformarea taxelor și impozitelor în ore de muncă în folosul comunității pentru cei ce doresc acest lucru prin proiect de hotărâre a consiliului local.

În al treilea rând, în cursul întâlnirii din 28 noiembrie cu domnul prefect al județului Argeș Cristian Soare am primit asigurarea ca în următoarea întâlnire de lucru a grupului "suport legislativ" se va discuta propunerea privind modificarea legii astfel încât Consiliile locale să poată hotărî transformarea în muncă în folosul comunităţii a taxelor şi impozitelor neachitate de locuitorii localităţii respective iar dacă aceste modificări vor fi agreate de către toţi membrii Grupului, ele vor fi transmise parlamentarilor de Argeş, în aşa fel încat acestea sa fie promovate in Parlament.

Nu în ultimul rând, am obținut în nume propriu decizia de impozitare pentru ultimul teren achiziționat în Băiculești, în valoare de 5 lei. Acum pot ataca această decizie și cere judecătorului recunoașterea dreptului de a mătura 10 minute sau cât o decide instanța în contul acestui impozit.

Manifestul dvs a fost perceput ca unul radical. E nevoie de radicalism in sustinerea intereselor cetatenilor?

Categoric. Istoria ne-a demostrat cu prisosință că vorba bună nu aduce rezultate satisfăcătoare și concrete în lupta împotriva corupției.

Ce i-ati sfatui pe cetatenii altor localitati in care interesele cetatenilor sunt ignorate sa faca?

Să participe la toate reuniunile consiliului local, să ceară toate informațiile despre buget, cheltuirea banilor publici și modalitățile de atribuire a contractelor. Să nu ezite să dea sugestii pentru desfășurarea activităților locale, cetățenii cunosc cel mai bine atât problemele reale ale unei comunități cât și posibilele remedieri ale acestora. Să transmită clar mesajul următor autorităților publice locale : "Nu mai puteți face orice, de acum încolo suntem deciși să supraveghem modalitatea de cheltuire a banului public".

Articole similare :
comments powered by Disqus