Stiri de ultima ora

LEONARDO BADEA (ASF): Dorim să protejăm cât mai eficient drepturile consumatorilor financiar nonbancari

LEONARDO BADEA (ASF):   Dorim să protejăm cât mai eficient drepturile consumatorilor financiar nonbancari
Economic
Cum apreciaţi contribuţia ASF la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, exercitată de ţara noastră în perioada ianuarie - iunie 2019?

Acesta este un prim aspect important care scoate în evidenţă, relaţiile de bună colaborare pe care ASF le-a avut, cu reprezentanţii guvernamentali ce au coordonat această activitate. După cum bine ştiţi, la 30 iunie tocmai s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind "impresionantă".

Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare ( mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere).

Astfel, aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii.

Cum comentaţi cadrul Macroeconomic european şi local?

Când ne uităm la modelul economic actual al României, observăm că acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Se constată faptul că economia UE şi cea a zonei euro şi-au stabilizat creşterea anuală la 1,5%, respectiv 1,2%, în Q1-2019, urmând o accelerare în ritm trimestrial (0,5% şi 0,4%), cifre atinse peste aşteptările pieţei. Previziunea economică de iarnă a Comisiei Europene consemnează continuarea creşterii sustenabile în UE şi în zona euro, dar pe o tendinţă de uşoară încetinire până în 2019, pe fondul influenţei tensiunilor comerciale internaţionale, precum şi a incertitudinilor create de BREXIT şi de noile alegeri legislative din anul curent.

Dacă ne uităm la cifrele pentru România, creşterea economică din primul trimestru al anului 2019 a fost confirmată la 5,0%, însă valoarea PIB-ului a fost revizuită descendent cu 2,46 mld. lei, influenţă rezultată în principal din reevaluarea impozitelor nete pe produs, conform INS. Mai mult, echilibrele macroeconomice sunt asigurate pe termen mediu, conform ultimelor prognoze, dar se află într-o zonă care necesită temperarea deficitelor. Tot în acest sens, sustenabilitatea gradului de îndatorare este asigurată pe termen mediu, ponderea în PIB a datoriei externe (50,7%-aprilie 2019) urmând o tendinţă descrescătoare în ultimele 12 luni (51,8%-aprilie 2018).

Piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT. În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru.

Cum a evoluat în România piaţa de capital la finalul anului 2018 şi în acest an?

La sfârşitul anului trecut, Bursa a trecut printr-un scurt moment de convulsii, dar şi-a revenit pe parcurs. În primul trimestru al anului 2019, indicii de acţiuni ai bursei locale consemnau creşteri semnificative ale randamentelor faţă de trimestrul anterior. Toţi indicii bursei româneşti au înregistrat evoluţii pozitive în primul trimestru al anului 2019, comparativ cu 31 decembrie 2018. Indicele BET, indice de referinţă care surprinde evoluţiile celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa reglementată a BVB, a consemnat o creştere de 9% la 31 martie 2019 comparativ cu finalul anului 2018. Indicele BET-NG, cel care reflectă evoluţia companiilor listate pe piaţa reglementată a BVB care au ca domeniu principal de activitate energia şi utilităţile aferente, au încheiat primul trimestru din anul 2019 cu cea mai ridicată creştere, de 14 %.

Piaţa de capital a crescut puternic în prima jumătate a anului, în principal, din două motive: dividendele şi rezultatele companiilor româneşti. Totodată, România s-a raliat şi trendului ascendent înregistrat pe pieţele internaţionale, fapt ce a contribuit la această creştere. Pe plan internaţional, toţi indicii analizaţi au consemnat, de asemenea, creşteri. Mai mult, nivelul zilnic de volatilitate pe piaţa bursieră din România s-a menţinut redus comparativ cu cel înregistrat în luna decembrie, acesta fiind influenţat şi de faptul că şi în cazul pieţelor dezvoltate (ex. SUA) se înregistrează o diminuare a volatilităţii.

Un proxy pentru interesul populaţiei faţă de piaţa de capital pot fi considerate fondurile deschise de investiţii, care sunt o alternativă pentru piaţa bancară. Activul net al fondurilor deschise de acţiuni a crescut constant în ultima perioadă pe fondul căutării de randamente superioare plasamentelor bancare şi a continuat să crească şi în iulie 2019 ajungând la 1303 mil. lei. În luna iunie 2019, activul total al fondurilor deschise de acţiuni a crescut cu aproximativ 2,9% faţă de luna anterioară.

Dacă ne uităm la cât de mult plătesc investitorii pentru anul viitor anticipat în comparaţie cu o altă piaţă, care poate fi înţeleasă în raport cu căutarea randamentului pe diferite pieţe (această convergenţă a indicatorului (raportul P / E relativ)) se observă că în iunie 2019, raportul era încă mai mic decât 1, ceea ce indică faptul că piaţa de capital din România era mai atractivă în comparaţie cu alte ţări din zona Est Europeană.

Ce se întâmplă cu segmentul asigurărilor de viaţă în România?

Asigurătorii au cumulat în trimestrul I 2019 prime brute subscrise în valoare de aproximativ 2,71 miliarde lei, în creştere cu 7,4% faţă de 31martie 2018. Se constată că tendinţa de consolidare a segmentului de asigurări de viaţă a continuat să crească şi pe parcursul primelor trei luni ale anului 2019 (cu 8,75% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut).

Valoarea primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale a crescut cu 7% în trimestrul I 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce valoarea subscrierilor pentru activitatea de asigurări de viaţă a înregistrat o creştere de 8,75%. Cu toate acestea, piaţa asigurărilor generale rămâne dominată de asigurările auto.

O schimbare manifestată în special pe parcursul ultimilor doi ani (2017 - 2018) este consolidarea segmentului de asigurări de viaţă care a înregistrat o apreciere de peste 4 % în 2018 faţă de anul precedent.

În trimestrul I 2019 a continuat dinamica pozitivă a acestui sector, iar volumul primelor brute subscrise se menţine la cel mai ridicat nivel din ultima perioadă.

O analiză comparativă între situaţia consemnată la 31.03.2019 şi cea existentă la 31.03.2018 indică o uşoară creştere a cerinţei de capital de solvabilitate (SCR) de aproximativ 2,96 %, similar în cazul cerinţei de capital minim (MCR), crescând cu circa 1,71 %. Valoarea fondurilor proprii eligibile să acopere cerinţa de capital de solvabilitate se afla la 31.03.2019 la nivelul de 5,13 miliarde lei.

Cum apreciaţi evoluţiile sistemului de pensii private din România?

La 31 martie 2019 valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a atins 53,21 miliarde de lei (11,17 miliarde de euro), în creştere cu 7,28 % faţă de luna decembrie 2018. Valoarea activelor totale la 31 martie 2019 reprezenta 5,50 % din PIB.

7,31 milioane de participanţi erau înregistraţi în sistemul pensiilor administrate privat la sfârşitul lunii martie 2019, cu un avans de 0,81% faţă de finalul anului 2018. În trimestrul I 2019 s-au înregistrat 60 mii participanţi noi în sistem, cu 14,75% mai puţin decât în trimestrul I 2018 (70 mii persoane).

479.700 de participanţi erau înregistraţi în sistemul pensiilor facultative la 31 martie 2019, cu un avans de 1,25% faţă de finalul anului 2018. În trimestrul I 2019 s-au înregistrat 9.455 participanţi noi în sistem, cu 8,88% mai mulţi decât în trimestrul I 2018 (8.675 persoane).

Un aspect important pentru sistemul de pensii private l-a reprezentat emiterea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat prin care au fost modificate cerinţele privind capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii.

Pe lângă modificările de mai sus menţionate, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 38/2019 se permite administratorilor fondurilor de pensii să investească activele fondului de pensii private în următoarele noi instrumentele financiare:

- acţiuni şi obligaţiuni emise de societăţile de proiect, înfiinţate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare, sau fonduri de investiţii specializate în infrastructură, în procent de până la 15% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

- valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate emise de fonduri sau societăţi care desfăşoară activităţi de dezvoltare şi promovare imobiliară, cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii, administrarea imobilelor, în procent de până la 3% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

- investiţii private de capital sub forma acţiunilor şi obligaţiunilor la societăţi din România, din state ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau sub forma participaţiilor la fondurile de investiţii private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.

Toate aceste modificări lărgesc spectrul de investiţii disponibil administratorilor fondurilor de pensii private, contribuind la dezvoltarea acestora şi în acelaşi timp asigurând un grad sporit de siguranţă participanţilor.

La 31 martie 2019, structura portofoliilor fondurilor de pensii administrate privat era următoarea: titlurile de stat cu 61,30 %, acţiuni 18,32 % şi alte active 20,38 %. Comparativ cu luna decembrie 2018, ponderea instrumentelor cu venit fix în portofoliile fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat o scădere. În acelaşi timp, portofoliile fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat o creştere a alocării în acţiuni. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat: 2,8758 %.

În condiţiile maturizării sistemului, raportul în funcţie de vârstă s-a modificat în perioada martie 2018 - martie 2019 în favoarea participanţilor cu vârsta de peste 35 de ani. Astfel, comparativ cu decembrie 2018, s-a înregistrat o scădere de 0,34 puncte procentuale a celor cu vârsta de până în 35 ani, când raportul a fost 44,39 % la 55,61 % pentru fondurile de pensii administrate privat, respectiv o creştere de 0,08 puncte procentuale faţă de decembrie 2018, când raportul a fost de 17,47 % la 82,53 % pentru fondurile de pensii facultative.

Care sunt, in opinia dumneavoastră, principalii factori care ar putea impulsiona tranzacţiile pe piaţa de capital din România?

Filosofia este simplă: avem nevoie de listări noi. Şi mă refer aici atât la companii pe care statul le mai deţine în portofoliu, dar şi la companii private. Fără îndoială, Bursa are nevoie de sânge proaspăt. Piaţa de capital poate constitui o sursă importantă de finanţare pentru activitatea societăţilor comerciale. Cu emitenţi puternici în ringul bursier, sunt convins că vor apărea şi investitori strategici, dar şi de retail, care vor fi dornici să facă plasamente pe piaţa de capital din România.

Totodată, trebuie să continuăm campaniile de educaţie financiară cu motoarele turate la maximum, astfel încât lumea să conştientizeze că bursa poate reprezenta o alternativă viabilă pentru plasarea investiţiilor.

Fără emitenţi de calibru şi fără investitori educaţi nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă a pieţei de capital. De asemenea, crearea de noi instituţii - cum este proiectul CCP, pe care îl susţinem - poate contribui în mod considerabil la stabilitatea şi evoluţia acestei pieţe.

De foarte multă vreme se vorbeşte despre potenţialul mare al pieţei asigurărilor din România. Când vom putea vorbi despre maturizarea acesteia?

Aş spune că în acest moment piaţa asigurărilor din România se află în echilibru.

La sfârşitul lunii decembrie a anului 2018, toate societăţile de asigurare îndeplineau atât cerinţele necesarului de capital de solvabilitate, precum şi cerinţele minime de capital.

Chiar dacă în prezent asigurările auto au o pondere semnificativă în total piaţă, pe parcursul ultimilor doi ani, segmentul asigurărilor de sănătate a înregistrat o creştere semnificativă. Spre exemplu, anul trecut primele brute subscrise aferente acestei categorii au fost în valoare de aproximativ 335 milioane lei, în creştere cu aproximativ 60 % faţă de anul precedent.

Aceste evoluţii ne indică faptul că lucrurile încep să se mişte. E adevărat că ritmul de creştere al asigurărilor non-obligatorii este unul relativ lent, dar cred că tendinţa este certă.

Pentru a atinge maturizarea de care vorbeaţi, este nevoie de un efort conjugat al tuturor actorilor de pe această piaţă. Trebuie schimbate mentalităţi, trebuie îmbunătăţit modul în care societăţile de asigurare şi brokerii îşi desfăşoară activitatea, trebuie crescut gradul de educaţie financiară a populaţiei. Atât noi ca Autoritate, cât şi entităţile din piaţă avem responsabilităţi în acest sens. Eu sper ca în următorii ani să avem un tablou schimbat al pieţei asigurărilor şi să putem vorbi despre o piaţă a cărei dependenţă de asigurările obligatorii să scadă în mod semnificativ.

La final, aş vrea să rog să-mi spuneţi, în câteva cuvinte, cum a fost anul 2018 pentru ASF?

Anul trecut am aniversat împlinirea a cinci de ani la înfiinţarea ASF. În toată această perioadă, Autoritatea a parcurs paşii fireşti ai unei instituţii nou-înfiinţate. Am traversat perioade de construcţie şi de reconstrucţie, însă întotdeauna am căutat să răspundem nevoilor pieţelor şi să protejăm în mod cât mai eficient drepturile şi interesele consumatorilor.

Eu cred că 2018 a fost un an al stabilităţii, un an în care am putut decanta rezultatele activităţii susţinute pe care am depus-o împreună cu colegii mei, membri ai Consiliului şi salariaţi ai Autorităţii."
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus