Stiri de ultima ora

La 112 răspunde Moartea: Stai acolo, că vin!

La 112 răspunde Moartea:   Stai acolo, că vin!
Economic
• Localizarea unei victime, aproape imposibil de realizat, în 6000 de sate din cele 13.000 câte există în ţara noastră 

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a fost în ultimii 15 ani în centrul mai multor scandaluri în privinţa modului în care a achiziţionat echipamentele şi tehnica necesare desfăşurării activităţii, inclusiv în privinţa sistemului 112. Prima achiziţie suspectă a fost în perioada 2007-2009, când au fost achiziţionate echipamentele Motorola Tetra Pack. Deşi acestea erau produse de Motorola Israel Ltd, STS nu a încheiat contractul cu firma respectivă, ci cu societatea Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii (CSR), în care a fost acţionar jurnalistul Bogdan Chirieac, care susţine că anterior momentului tranzacţiei cedase acţiunile către mama sa care le-ar fi vândut unei alte persoane. Pentru tranzacţia respectivă, statul a plătit 24 milioane de dolari.

Alte achiziţii suspecte au fost în perioada anilor 2006-2015, când una dintre firmele câştigătoare a fost Quality Business Solutions SRL, care a încheiat 51 de contracte cu STS. În mare parte din perioada respectivă la conducerea STS s-a aflat generalul Marcel Opriş, a cărui soţie, Camelia Opriş, era angajată la Omnivision Consultanţă SRL, una dintre firmele patronate de Dumitru Octavian Nicolau, unicul acţionar şi administrator de la societatea Quality Business Solutions SRL. Ultimul contract obţinut de această firmă, sub patronajul lui Opriş la STS, este cel din 2015 privind modernizarea infrastructurii hardware şi software pentru sistemul 112 din Bucureşti şi Ilfov, pentru care statul a plătit 12,67 milioane de lei către Quality Business Solutions SRL şi firmele lui Sebastian Ghiţă, Teamnet International şi Teamnet Solutions.

În plus, una dintre firmele controlate de Dumitru Octavian Nicolau - S&T Romania, în calitate de lider al asocierii dintre ea şi Critical Technologies SRL a participat la achiziţia organizată în urmă cu un an pentru modernizarea 112, al cărei rezultat a fost anunţat recent.

Deşi au fost cumpărate echipamente şi softuri, activitatea sistemului 112 a fost marcată de erori majore în mai multe cazuri, erori care au dus la producerea unor tragedii cum au fost cele din Munţii Apuseni, în ianuarie 2014, şi din Caracal, în iulie 2019.

Se înţelege că putem sta liniştiţi, nu murim degeaba. Cineva profită întotdeauna de erorile sistemului 112.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a anunţat semnarea contractul de furnizare a echipamentelor şi aplicaţiilor informatice pentru "Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă", cu Asocierea Orange Romania S.A. - Atos Convergence Creators S.R.L. a cărei ofertă a fost declarată câştigătoare în urma procedurii de licitaţie deschisă.

Menţionăm că licitaţia a început în urmă cu un an şi, după îndelungi contestări ale procedurii şi ale atribuirii, abia acum a fost semnat contractul în valoare de 183.698.974 lei (39.934.559 euro) fără TVA.

Cei de la STS susţin că, în termen de doi ani, în 40 de judeţe vor fi modernizate infrastructurile hardware şi software, fapt care va permite ges­tionarea mai eficientă a situaţiilor de urgenţă şi va duce la intervenţii mai rapide şi mai eficiente prin crearea de capabilităţi de recepţionare a apelurilor de urgenţă şi a informaţiilor de localizare asociate, care prezintă un grad de acurateţe mai mare şi care asigură localizarea mai precisă a apelanţilor aflaţi într-o situaţie de urgenţă.

Anunţul STS vine la trei săptă­mâni după declanşarea cazului Caracal, unde, din primele cercetări efectuate, reiese că Alexandra Măceşanu şi Luiza Melencu au fost ucise de Gheorghe Dincă. În cazul Alexandrei, apelul repetat la 112 s-a soldat cu localizarea abia după 13 ore a locului în care aceasta a fost ucisă.

Investiţia majoră făcută prin noul contract arată dezastrul în care se găseşte STS şi serviciul 112. Dezastru pe care nicio autoritate publică nu vrea să îl recunoască, nici măcar secretarul de stat Raed Arafat.

Dimensiunea haosului din sistemul 112 reiese din datele oferite de către STS în urma unei solicitări de informaţii din partea Ziarului BURSA.

Din răspunsurile oferite de STS reiese că a fost nevoie de cinci ani pentru ca STS să introducă aplicaţia Apel 112, destinată smartphone-urilor. Cinci ani calculaţi de la tragedia aviatică din Munţii Apuseni, unde, la 20 ianuarie 2014, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion, ultima din cauza hipotermiei, generată de faptul că autorităţile statului au fost incapabile să localizeze exact locul tragediei, în urma apelurilor telefonice repetate la 112 efectuate de medicul Radu Zamfir.

Conform răspunsului trimis către Ziarul BURSA, cei de la STS susţin că primele demersuri pentru îmbunătăţirea informaţiei de localizare a apelantului datează de la începutul anului 2014 (n.r. - după tragedia din Munţii Apuseni), când angajaţii serviciului au participat la un grup de lucru, împreună cu reprezentanţi ai ANCOM, MAI, IGSU şi ai operatorilor de telefonie mobilă, pentru identificarea unor metode mai precise de localizare a apelurilor de urgenţă.

• Cinci ani "încununaţi" de eşecul de la Caracal

Lucrările acelui grup s-au des­făşurat pe tot parcursul anului 2014, iar STS ne spune că, în următorul an, a demarat activităţi de documentare în domeniul dezvoltării aplicaţiilor mobile pentru terminalele inteligente. Apoi, în anul 2016, au avut loc o serie de discuţii cu autoritatea de reglementare ANCOM, pentru emiterea unei decizii, prin care să permită utilizarea şi a altor tipuri de informaţie de localizare, suplimentar faţă de aceea de tip Cell ID-Sector ID reglementată prin Decizia nr. 1023/2008. Iar ANCOM a emis Decizia nr.1170 abia în decembrie 2016, prin care a completat şi modificat decizia din anul 2008.

La începutul anului 2017, STS a demarat activităţile specifice de implementare a acestei decizii şi a avut întâlniri de lucru cu operatorii de telefonie mobilă. În iulie 2017, STS a informat ANCOM că a iniţiat discuţii cu operatorii de telefonie mobilă privind o posibilă implementare a tehnologiei Advanced Mobile Location (AML).

În răspunsul trimis redacţiei noas­tre, cei de la STS arată că abia la începutul anului 2018, în urma unor şedinţe tehnice cu ANCOM şi a unor discuţii ulterioare purtate cu operatori de telefonie mobilă, pe problematica îmbunătăţirii localizării apelurilor de urgenţă, s-a concluzionat că cea mai fezabilă soluţie de îmbunătăţire a localizării apelurilor de urgenţă este implementarea AML. În perioada următoare s-au realizat activităţi tehnice de documentare şi implementare în regim de test a soluţiei de localizare AML. La jumătatea anului 2018, STS a implementat platforma pilot de preluare şi procesare a informaţiilor de localizare în format AML, în vederea testării funcţionalităţilor de furnizare a coordonatelor geografice ale terminalului telefonic al apelantului de către operatorii de telefonie mobilă.

Primele teste privind transmiterea către SNUAU a coordonatelor geografice în format AML de către operatorii de telefonie mobilă, la iniţierea unui apel de urgenţă au fost efectuate abia la începutul toamnei anului trecut.

În paralel cu pregătirea implementării soluţiei de localizare AML, STS a finalizat implementarea a două metode alternative de localizare mai precisă (de ordinul metrilor sau a zecilor de metri) a apelantului. Este vorba despre HTML 5 Geolocation şi aplicaţia pentru telefoane mobile cu sistem de operare Android/iOS, Apel 112, care au permis începând cu anul 2019, colectarea unei informaţii mai precise de localizare, de pe terminalele de tip smartphone compatibile cu aceste tehnologii, pe timpul gestionării apelului de urgenţă, transmiterea acesteia către SNUAU şi afişarea acesteia în aplicaţiile 112 şi GIS.

De la accidentul aviatic din Munţii Apuseni şi până în momentul lansării celor două aplicaţii au trecut 5 ani. Cinci ani, în care, din datele furnizate de STS mai sus, reiese că autorităţile statului au bâjbâit. Sau, după cum spun ele, au analizat, s-au documentat, au emis decizii, au implementat, au testat şi într-un final au lansat două aplicaţii.

Aplicaţii care nu au fost utile în cazul apelurilor pe care Alexandra Măceşanu le-a făcut la 112, din Caracal. La aceasta s-a adăugat şi faptul că sistemul Advanced Mobile Location (AML) nu este încă implementat, deşi STS şi celelalte autorităţi ale statului lucrează la el de peste cinci ani.

• Localizare imposibilă în multe din satele ţării

În privinţa localizării actuale, din datele pe care ni le-au furnizat cei de la STS, situaţia este tragică în oraşele mici şi în peste jumătate din satele din ţara noastră, deoarece determinarea coordonatelor apelantului este făcută prin sistemul 2G şi prin Platforma HW-SW care deserveşte cea mai importantă componentă a Sistemului 112, aplicaţia voce-date de la nivelul a 40 judeţe. Această platformă a rămas neschimbată (cu excepţia judeţului Ilfov şi municipiului Bucureşti) de la operaţionalizarea sistemului în anul 2005, modernizarea ei urmând a fi făcută prin contractul semnat de STS zilele trecute. Principalele probleme pentru administratorul serviciului 112, în ultimii ani, au fost generate de "starea avansată de uzură fizică a echipamentelor hardware care funcţionează neîntrerupt de 15 ani, la nivelul a 40 de judeţe, care, chiar dacă nu au afectat continuitatea serviciului, au necesitat eforturi considerabile pentru a fi înlocuite sau repuse în funcţiune, întrucât nu se mai fabrică de câţiva ani echipamente compatibile cu platforma soft­ware implementată în anul 2004, bazată pe Windows XP", conform răs­punsului transmis către Ziarul BURSA.

Potrivit STS, precizia de localizare în zona urbană sau rurală, în acest moment, depinde de densitatea staţiilor de bază ale operatorilor de telefonie mobilă din aceste zone, dar şi de dinamica acoperirii radio în cadrul acestor reţele. Astfel, "localizarea poate varia de la zeci de metri în cazul picocelulelor din zonele urbane intens populate, la 30 de kilometri în cazul celulelor 2G din zonele rurale". Dinamica reţelei poate determina ca la două sau mai multe apeluri consecutive la numărul unic de urgenţă 112, din acelaşi loc, precizia localizării să fie diferită, întrucât, spre exemplu dacă prima staţie de bază care a preluat apelul are la momentul unui alt apel toate canalele de comunicaţie ocupate, acesta va fi preluat de o altă celulă cu acoperire în zonă, cu caracteristici radio (arie de acoperire) diferite.

Cu alte cuvinte, în aproape 6000 de sate din cele 13.000 câte există în România, localizarea unei victime, pe baza celulelor 2G este aproape imposibil de realizat în actualele condiţii de tehnică şi software incluse în sistemul 112. Nu mai vorbim despre satele din zona de munte, cum ar fi cele limitrofe comunei Densuş din judeţul Hunedoara (Criva, Poieni, Stei, Rachiţova), care au parţial semnal 2G sau despre cătunele unde nu există niciun semnal pentru telefonia mobilă ori despre localităţile aflate în văi, pe malurile unor râuri.

Aşa că tragedia din Munţii Apuseni şi cea de la Caracal sunt oricând repetabile până când STS şi sistemul 112 vor reuşi să realizeze localizarea efectivă a apelantului ce are nevoie de ajutor.

Pănă atunci, autorităţile statului au constituit un nou grup de lucru - numit comitet interministerial - sub conducerea aceluiaşi Raed Arafat.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus