Stiri de ultima ora

JURNALISM ŞI PANDEMIE Noi, cei din linia "anonimă"

JURNALISM ŞI PANDEMIE Noi, cei din linia anonimă
Economic
Medici, asistenţi, poliţişti, pompieri, lucrători comerciali... sunt felicitaţi, pe bună dreptate, de toată lumea pentru că sunt în "prima linie" a luptei cu coronavirusul. "Faptele lor de arme" sunt redate pas cu pas de o altă categorie, mai puţin nominalizată pe listele cu eroi, mai puţin aplaudată, dar mereu prezentă la faţa locului: jurnaliştii. Nu e cazul să mai pomenim că pe timp de nepandemie această îndeletnicire este mereu în primele cinci cele mai periculoase meserii la nivel global, dar nu trebuie trecut cu vederea faptul că în ultimele două luni, 55 de jurnalişti au murit din cauza coronavirusului. Există şi o glumă, cu dublu tăiş, care circulă cu mare viteză pe reţelele de socializare: "Dacă nu aveam presă scrisă şi televiziune, habar nu aveam de Covid 19, am fi stat sănătoşi, ca proştii".

Dincolo de situaţia de moment, în fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei. Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO. ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat", dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă. În 2020, tema campaniei mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune accentul pe "Jurnalismul fără teamă sau favoruri" într-un peisaj mediatic din ce în ce mai complex. De asemenea, organizaţia supune atenţiei subiecte, precum: asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media. Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) este gazda evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei în 2020. Conferinţa dedicată acestei zile, care fusese programată, iniţial, în perioada 22-24 aprilie, la Haga, a fost reprogramată în perioada 18-20 octombrie. Atunci va fi o celebrare comună a Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai) şi a Zilei internaţionale de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (2 noiembrie).

Conferinţa mondială a libertăţii presei este cea mai mare sărbătoare la nivel global a libertăţii presei şi a fost organizată de UNESCO în cooperare cu statele membre încă din 1993.

Revenind la partea dramatică, zeci de jurnalişti au murit în ultimele două luni, în întreaga lume, din cauza noului coronavirus, a estimat ONG-ul elveţian PEC (Press Emblem Campaign), atrăgând atenţia asupra insuficientei protecţii a angajaţilor din media care acoperă pandemia. Într-un comunicat, ONG-ul cu sediul la Geneva care militează pentru protecţia jurnaliştilor a anunţat că de la 1 martie şi până în prezent 55 de jurnalişti din 23 de ţări au murit din cauza noului coronavirus şi a precizat că, în cazul unei părţi a acestora, nu a fost stabilită cauza profesională a decesului.

"Jurnaliştii sunt expuşi la riscuri semnificative în această criză pentru că ei trebuie să continue să informeze şi merg în spitale pentru a vorbi cu medici, infirmieri, lideri politici, specialişti, oameni de ştiinţă şi pacienţi", conform PEC. "În diferite ţări, măsurile de protecţie indispensabile (distanţarea, purtarea măştilor, măsurile de igienă, plasarea în carantină) nu au fost aplicate, mai ales la începutul epidemiei" se mai precizează în comunicatul ONG-ului elveţian. Din acest punct de vedere, Ecuadorul a fost ţara cea mai afectată, cu cel puţin 9 jurnalişti morţi din cauza virusului, urmată de SUA (8), Brazilia (4) şi Marea Britanie şi Spania (câte 3 fiecare). Lupta împotriva pandemiei "este utilizată drept pretext de unele guverne pentru a reprima libertatea de expresie, de adunare şi de manifestare", a denunţat secretarul general al PEC Blaise Lempen, care a cerut ca toate statele să respecte dreptul la informare al cetăţenilor şi dreptul lor la sănătate.

Informarea publicului este de o importanţă majoră în această criză sanitară, susţin mare parte dintre cei implicaţi în lupta cu coronavirusul, iar fără o presă liberă acest lucru este greu de realizat.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus