Stiri de ultima ora

​Financial report: Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia. Bulgarii dau credite rapide de până la 1.500 de leva celor în concediu fără plată. Franța intră în războiul economic

Financial Times: În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia. Țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice ● Mediapool: Autoritățile bulgare acordă credite rapide de până la 1.500 de leva persoanelor aflate în concediu fără plată. Borisov a anunţat un pachet de măsuri în valoare de 4,5 miliarde de leva ● Les Echos: Coronavirus: Franța intră în războiul economic.Prognoza unei scăderi de 1% a PIB în acest an nu mai este valabilă.● Știri pe scurt.

Financial Times: În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia

Țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice

Franck Dattée descoperă acum cât de greu îi este să-și mențină afacerea în toiul unei pandemii, indiferent cât de des le-ar cere guvernul patronilor și angajaților să-și mențină ritmul economic. ”Deocamdată, aproape toți clienții noștri au hotărât să-și închidă șantierele în lucru“, afirmă Dattée, care în mod normal are 50 de angajați care se ocupă de instalațiile electrice de pe șantierele de locuințe și oferă sisteme de securitate.

Spre deosebire de premierul italian Giuseppe Conte, care, la sfârșitul săptămânii trecute, a decis închiderea tuturor companiilor de mai mică importanță pentru a împiedica răspândirea coronavirusului, guvernul francez le-a cerut în mod repetat companiilor să rămână deschise, iar angajaților le-a cerut să vină la serviciu chiar dacă activitatea lor nu asigură niște servicii esențiale, cum ar fi cele din sectorul alimentar.

“Trebuie să continuăm producția și să menținem țara în stare de funcționare “, a declarat președintele Emmanuel Macron săptămâna trecută, la două zile după ce țara a intrat în carantină, împiedicându-i pe oameni să iasă din case, excepție făcând drumul spre serviciu, aprovizionarea și un scurt timp acordat mișcării în aer liber.

Întrucât epicentrul pandemiei s-a mutat din Asia în Europa și în Statele Unite, guvernele se confruntă cu opțiuni dintre cele mai dure: “Dacă își blochează industria și construcțiile, după ce spectacolele și deplasările au fost deja blocate, recesiunea rezultată le-ar afecta economiile pe o perioadă mai îndelungată; dacă nu fac asta, s-ar putea ca navetiștii și ceilalți salariați să se îmbolnăvească și să continue răspândirea virusului, prelungind criza din sănătate și regresul economic”.

Marți, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a susținut că un coronavirus ar putea omorî mai puțini oameni comparativ cu o “recesiune masivă sau o depresie”.

“Nu este ușor să faci o comparație între o anume perioadă de timp și amploarea prăbușirii PIB-ului,” afirmă Gilles Moec, economist-șef la Axa. “Pe parcurs, dacă se închid niște sectoare mai puțin importante, dar tu te confrunți cu o perioadă mai scurtă de blocaj, s-ar putea să nu pierzi prea mult într-un an”.

În prezent, în toată Europa au loc dificile negocieri între guverne, patroni, sindicate și angajați, pe de o parte, și medicii acum greu încercați, pe de altă parte, care preferă în general un consemn cât mai larg la domiciliu pentru a mai reduce din presiunile la care sunt supuse spitalele. Una dintre cele mai aprinse dezbateri se poartă în Suedia, unde oamenii de afaceri, cercetătorii și jurnaliștii încercă să vadă dacă aceste măsuri merită să fie luate având în vedere dezastrul economic pe care îl provoacă. În Franța, la sfârșitul săptămânii trecute, guvernul a ajuns cu dificultate la un acord cu patronatele din sectorul construcțiilor, un pivot important al economiei care asigură 1,5 milioane de locuri de muncă și acoperă aproape 6% din PIB, după ce ministrul muncii, Muriel Pénicaud, le-a acuzat că, sfătuind companiile să se închidă, dau dovadă de “defetism“.

Cele două părți au convenit continuarea activității ”pentru a se evita blocarea șantierelor de construcții, un blocaj care nu ar afecta doar firmele din domeniu, ci și întregul lanț economic de aprovizionare “. În același timp, vor fi susținute măsuri menite să îi protejeze pe angajați – unii dintre ei invocând totuși așa-zisul “droit de retrait” - un drept al francezilor de a absenta de la serviciu în caz de pericol – pentru a evita răspândirea coronavirusului.

Constructorii din Regatul Unit s-au plâns că sfaturile lui Boris Johnson, legate de posibila închidere a șantierelor, au fost confuze. În absența unui mesaj clar, marți, Taylor Wimpey, patronul uneia dintre cele mai mari firme de construcții britanice, a anunțat închiderea tuturor șantierelor.

În Spania, unde activitatea șantierelor și vânzarea oricăror lucruri, de la saltele la echipament sportiv, continuă, disputele pe tema blocajului au făcut ca guvernul central să se declare împotriva anumitor regiuni.

Quim Torra, șeful administrației locale catalane, a pledat pentru o “consemnare la domiciliu“ în stil italian, afirmând că trebuie exceptați numai ”angajații care asigură servicii importante“. Murcia, o regiune din sud-estul Spaniei, a ordonat “închiderea totală a regiunii cu excepția unor servicii minime“, dar guvernul central, forul decizional în privința urgențelor, a declarat că decretul nu are temei legal.

Preluând exemplul francezilor, Nadia Calviño, vicepremierul Spaniei pentru probleme economice, a subliniat necesitatea “menținerii activității și a locurilor de muncă astfel încât să existe o bază adecvată în vederea unei relansări economice după ce criza din sectorul sănătății va fi depășită”.

Chiar și recentele interdicții economice din Italia nu sunt tocmai totale. “Vom încetini motorul productiv al țării, dar nu-l vom opri “, a spus premierul Conte, deși guvernul său a hotărât că orice fabrică sau firmă care “nu este absolut necesară, crucială sau indispensabilă” să fie închisă până pe 3 aprilie.

Sindicatele afirmă că măsurile nu au fost îndeajuns de dure încât să îi protejeze pe angajați, iar Confederația Italiană a Muncii a amenințat cu o grevă generală în sprijinul sănătății. Dar Confindustria, confederația oamenilor de afaceri, a adresat o scrisoare premierului, cerându-i să asigure lanțurile esențiale de aprovizionare și să sprijine serviciile care le permit companiilor să își continue susținut activitatea.

Deși unele mari companii își continuă în mod precaut sau își reduc producția – luni, Airbus a anunțat redeschiderea parțială a fabricilor sale din Franța și Spania – pentru micii angajatori, disputele pe tema procentului de activitate economică sunt în general în stadiu de enunț, ca în cazul lui Dattée. El nu dispune de măști sau de gel dezinfectant pentru angajații săi, iar sistemele online, menite să asigure gestionarea ajutoarelor de șomaj pentru personalul concediat, au fost extrem de congestionate.“Firmele de afaceri așteaptă clarificări”, spune el. “În prezent, ne aflăm într-o stare de totală incertitudine”.(Rador)

Mediapool: Autoritățile bulgare acordă credite rapide de până la 1.500 de leva persoanelor aflate în concediu fără plată. Borisov a anunţat un pachet de măsuri în valoare de 4,5 miliarde de leva

Lucrătorii aflaţi în concediu fără plată din cauza Covid-19 vor putea primi împrumuturi rapide, fără dobândă, fără garanții, în valoare de până la 1.500 de leva (circa 750 de euro). Aceasta este una dintre noile măsuri socio-economice ale guvernului de la Sofia, în valoare totală de 4,5 miliarde de leva, a anunțat, marți, premierul Boiko Borisov.

El a ţinut din nou un monolog lung despre măsurile anticriză bune pe care le-a luat guvernul, cum "celula operativă se descurcă excelent, perfect" și cum statul nu poate cheltui toate rezervele pe care le are, deoarece "nu există un om de știință care să poată să spună cât va dura criza, nu există niciun institut care să spună că există vaccin". Între altele, el a menționat că nu se va constitui o celulă economică de combatere a crizei ca anexă la cea de sănătate, ceea ce înseamnă că măsurile socio-economice se vor rezolva ad-hoc, la fel ca în prezent.

Împrumuturile rapide vor fi furnizate de băncile comerciale. Statul va juca rolul unui garant prin intermediul Băncii de Dezvoltare din Bulgaria, care va fi capitalizată în acest scop cu 200 de milioane de leva. Ideea măsurii este de a ajuta oamenii care sunt temporar fără salarii, dar care și-au păstrat locurile de muncă.

Cu alte 500 de milioane de leva, Banca de Dezvoltare din Bulgaria va oferi garanții de portofoliu băncilor comerciale pentru a facilita condițiile de împrumut. Această sumă va garanta împrumuturi în valoare totală de 2 miliarde de leva, a precizat ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov.

Borisov s-a enervat din cauza unei întrebări adresate de presă cu privire la neachitarea ratelor de împrumut, amintind de situaţia privind falimentarea băncilor din anii '90.

De fapt, datornicii către bănci au facilităţi, deoarece statul votează deja pentru a elimina ratele dobânzilor pentru restanțele din timpul situației de urgență. Toate consecințele neplătirii obligațiilor până la 13 aprilie au fost, de asemenea, eliminate.

Aceasta înseamnă că împrumuturile nu pot fi achitate înainte de termen, nu pot fi inițiate procese de executări silite, sechestre și vânzări de proprietăți până la 13 aprilie, inclusiv de agenții de executare privată și Agenţia Naţională pentru Venituri.

Cu toate acestea, iertarea contribuțiilor este de neconceput, deoarece aceste împrumuturi sunt garantate cu economiile deponenţilor, a explicat, în urmă cu câteva zile, Vladislav Goranov, ministru bulgar de finanţe.

Potrivit spuselor lui Borisov, valoarea totală a măsurilor socio-economice ale cabinetului este de 4,5 miliarde de leva. Pe lângă garanțiile la Banca de Dezvoltare din Bulgaria, o altă sumă mare va merge pentru măsura anunțată „60:40”, în care statul va prelua 60% din salariile angajaților din întreprinderile închise de stat din cauza măsurilor antiepidemiologice. Este vorba de peste 1 miliard de leva, a anunțat Borisov.

În timpul briefingului nu a fost vorba despre extinderea mecanismului, după cum insistă întreprinderile și sindicatele. Acestea sunt îngrijorate că măsura în forma sa actuală va sprijini foarte puțini lucrători și companii.

O altă sumă de 500 de milioane de leva de la buget va fi destinată acoperirii tuturor cheltuielilor pentru salarii şi altele către instituţiile implicate în combaterea Covid-19 - Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne. Potrivit lui Borisov, nici măcar suma de 4,5 miliarde de leva nu va fi suficientă pentru a face față crizei, deoarece nimeni nu poate spune cât va dura aceasta. Premierul a precizat că este pregătit pentru alte măsuri, dacă situația o va impune. În cele din urmă, nu a omis să sublinieze că trebuia să avem "Terminal Sofia", pentru că în Bulgaria s-au întors, în doar câteva zile, sute de mii de bulgari care lucrează pentru un "PIB străin" în Europa de Vest. El a conchis că, în mod evident, ei se întrorc pentru că "în Bulgaria este cel mai sigur". (Rador)

Les Echos: Coronavirus: Franța intră în războiul economic

"Urgența își dictează legea", a declarat premierul Edouard Philippe, miercuri, după ce a părăsit Consiliul de Miniștri. Prognoza unei scăderi de 1% a PIB în acest an nu mai este valabilă.

Libertățile publice sunt restricționate, dreptul muncii este relaxat temporar, companiile sunt pe linia de plutire, angajații sunt mai solicitați, dar și mai protejați, administrațiile se concentrează asupra esențialului ... După lumina verde obținută în situații de urgență în Parlament, weekendul trecut, Consiliul de Miniștri a adoptat 25 de ordine care i-au permis organizarea luptei împotriva epidemiei de coronavirus.Miercuri, Franța a intrat cu adevărat în economia de „război” împotriva acestei pandemii. Totul a fost lansat în două săptămâni. Pe 12 martie, în timpul primului său discurs dedicat coronavirusului, Emmanuel Macron a decretat „mobilizarea generală la nivel economic”. Patru zile mai târziu, el a declarat „război” epidemiei. Franța înregistra miercuri seara 231 de noi decedați, ducând numărul total al deceselor la 1.331.

„Mijloace excepționale”

„ 25 de ordonanțe într-o singuă ședință de Consiliu de Miniștri, este ceva istoric. Trebuie să ne întoarcem la 1958 pentru a găsi un precedent echivalent. Este un semn că urgența își dictează legea ", a declarat premierul Edouard Philippe. După un sprint de patru zile la sfârșitul săptămânii trecute, Adunarea Națională și Senatul au autorizat, nu în unanimitate, ca guvernul să se folosească de ordonanțe. "Am dat guvernului mijloacele corecte de a acționa", a declarat miercuri, Stanislas Guerini, parlamentar pentru Paris și șeful La République en Marche.

„Sclavie modernă”

„Virusul care ucide inaugurează sclavia modernă în Franța. Ministrul Muncii stabilește săptămâna de 60 de ore de muncă în anumite sectoare, cum este agricultura, îndeamnă șomerii să lucreze pe câmpi pentru a înlocui lucrătorii sezonieri,„ s-a revoltat pe Twitter senatoarea EELV Esther Benbassa.

Același ton l-au avut și deputații care au votat împotriva legii de urgență în sănătate în Adunarea Națională. „Am avut dreptate să votăm împotriva legii stării de urgență în domeniul sănătății Pentru că, încă o dată, aceasta este un pretext pentru un continuu declin al drepturilor sociale. […] Guvernul îi face pe angajați să plătească pentru criza din sănătate, criză la care chiar Guvernul a adâncit-o prin deciziile sale”, a declarat într-un comunicat partidul lui Jean-Luc Mélenchon.
HotNews.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus