Stiri de ultima ora

DE 1 APRILIE Senatorii au votat repatrierea aurului

DE 1 APRILIE Senatorii au votat repatrierea aurului
Economic
• Băsescu, PMP: "În situaţie de criză nu o să ştim cum să fugim cu aurul la Londra"

• Şerban Nicolae, PSD: "Faptul că aurul se află în ţară nu va schimba statutul de rezervă internaţională"

Senatorii au votat, ieri, în plen, repatrierea aurului păstrat în băncile din strănitate. Astfel, iniţiativa legislativă promovată de liderul PSD Liviu Drag­nea şi senatorul social-democrat Şerban Nicolae - care prevede ca doar 5% din totalul re­zervei noastre de aur să fie păstrat în băncile străine, în condiţiile în care, acum, 65% din cantitatea totală de aur se află pe alte pieţe - a trecut de Senat cu 60 de voturi pentru, 29 împotrivă şi 16 abţineri.

Proiectul de lege a trecut de prima cameră parlamentară în procedură de urgenţă, urmând să intre în dezbatere în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

În opinia senatorului PNL Florin Cîţu, ar fi nevoie să cerem opinia Băncii centrale Europene (BCE). Parlamentarul a declarat, ieri, în plenul Senatului: "Aurul nostru la Londra este marcat «good delivery» şi poate fi folosit ca garanţie pentru împrumuturile pe care le face Ro­mâ­nia".

În replică, Şerban Nicolae a precizat că nu se poate admite ca legiuitorul să fie condiţionat de amendamente ale entităţilor din alte ţări: "Faptul că aurul se află pe teritoriul României nu va schimba statutul de rezervă internaţională.

Stocul de aur este o reminiscenţă a unei perioade în care aurul era considerat cel mai convertibil element al BNR".

Este o mare greşeală să facem un exerciţiu de naţionalism populist fără acoperire, profitând de faptul că cetăţenii nu înţeleg mecanismul credibilităţii internaţionale, consideră fostul preşedinte Traian Băsescu, senator PMP. Acesta a menţionat: "Pe plan internaţional sunt mulţi specialişti care estimează o nouă criză a datoriilor statelor, în 2020-2021 şi în situaţie de criză, nu o să ştim cum să fugim cu aurul la Londra ca să arătăm că avem rezervă. Repatrierea aurului ar fi o decizie nesăbuită şi o intervenţie politică, deoa­rece rezerva din străinătate înseamnă garanţie de vreme rea. Gândiţi-vă la costurile de securitate şi repatriere a acestei cantităţi de aur".

În opinia lui Vlad Alexandrescu, senator USR, măsura de aducere a aurului în ţară s-ar explica dacă Guvernul a ajuns la fundul sacului şi nu mai are bani pentru pensii şi salarii sau dacă vrea să adopte legi anti-justiţie care vor izola România din punct de vedere internaţional.

După depunerea sa în Parlament, proiectul celor doi social-democraţi au condus la controverse aprinse în piaţă, Banca Naţională a României exprimându-şi în mai multe ocazii punctul de vedere pe subiect. Unul dintre cei care s-au exprimat vehement, în ultimii ani, în legătură cu aurul ţării, este analistul economic Lucian Isar. Printre altele, acesta ne-a transmis, recent: "Parte din rezerva de aur a României se află în «custodie» în Rusia deja de 103 ani. (...) Indiferent de forma legii ce va fi aprobată în Parlament, aurul nostru nu va putea fi repatriat uşor. După mutarea aurului la Londra, conform rapoartelor anuale BNR, aurul României a fost folosit în mai multe tipuri de tranzacţii până în 2005 inclusiv. Pe lângă dobânda pe care România a primit-o asemeni celorlalte ţări din regiune, ţara noastră a avut şi pierderi din tranzacţionare, în anii 2004 şi 2005".

Aurul României nu poate fi repatriat la cerere, aşa cum demonstrează repatrierile recente ale aurului Olandei, Ungariei, Austriei şi Germaniei, ne-a mai spus Lucian Isar, care consideră că acesta este folosit şi aduce beneficii altora decât României, aşa cum poate demonstra doar auditul fizic şi verificarea codului de pe fiecare lingou la repatrierea aurului în România.

În cadrul uneia dintre precizările sale pe subiect, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat, recent, că performanţa investiţională cât mai ridicată din rezerva de aur este un obiectiv secundar pentru Banca Naţională a României. Dan Suciu menţionează că administrarea rezervei de aur se face conform prevederilor legale în vigoare, care conferă atribuţii şi responsabilităţi clare BNR, conforme cu practicile celorlalte bănci centrale membre ale Sistemului European al băncilor centrale (art. 30 şi 31 din Legea 312/2004).

Purtătorul de cuvânt al băncii centrale adaugă: "Obiectivele principale urmărite de BNR în activitatea de administrare a rezervelor internaţionale sunt siguranţa şi lichiditatea şi nu obţinerea unor bonificaţii prin dobânzi. Aceasta este menirea rezervei internaţionale, inclusiv a rezervei de aur, care se dimensionează la un nivel adecvat pentru a consolida bonitatea financiară internaţională a României şi pe această bază, a reduce costurile de finanţare internaţională ale ţării. Preocuparea majoră a Băncii Naţionale la nivelul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale este, în consecinţă, practicarea unui management prudent şi eficace al rezervelor, centrat pe credibilitate şi diversificarea riscurilor bilanţiere ale instituţiei, siguranţa şi lichiditatea plasamentelor. Obţinerea unei performanţe investiţionale cât mai ridicate este un obiectiv secundar".

Expunerea de motive a proiectului de lege arată, printre altele, că evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale. Perspectivele se menţin pe linia unei evoluţii similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influenţe negative majore.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus