Stiri de ultima ora

Clădirile aflate în paragină ar putea fi confiscate

Clădirile aflate în paragină ar putea fi confiscate
Economic
Mai multe autorităţi locale au iniţiat, de-a lungul timpului, diferite proiecte prin care au încercat să-i determine pe proprietari să-şi renoveze clădirile, fie ameninţându-i că vor fi amendaţi cu sume uriaşe, fie prin impunerea unor impozite mai mari.

Astfel de soluţii au fost propuse şi uneori chiar apklicate în localităţi din vestul României, precum Timişoara, Arad, Oradea şi altele.

Spre exemplu, la începutul anului, autorităţile din Oradea anunţau că circa 400 de proprietari vor plăti impozite de şase ori mai mari decât până acum pentru casele abandonate sau cu faţade deteriorate, dar şi pentru terenurile neîngrijite. 

În Timişoara , de la începutul anului s-au aplicat sute de amenzi celor care nu şi-au întreţinut clădirile sau nu au luat măsurile în vederea modernizării acestora. Amenda pentru proprietari a a fost de 1000 de lei în fiecare dintre cazuri.

Nici în Capitală lucrurile nu stau prea bine. Autorităţile locale intenţionează să ceară Parlamentului să legifereze posibilitatea ca un imobil neîntreţinut, care poate pune în pericol siguranţa oamenilor, să poată fi confiscate şi renovat de stat, au declarat pentru „Adevărul” surse apropiate discuţiilor. Altfel spus, cei care nu-şi întreţin imobilele riscă să le piardă.

Primăria Capitalei vrea să exproprieze Hanului Solacolu şi clădirea fostului Hotel Concordia, a declarat pentru HotNews.ro, Speranţa Cliseru, consilierul primarului Gabriela Firea. După ce vor intra în proprietatea oraşului, acestea vor fi restaurate. Ambele sunt clădiri de patrimoniu, şi sunt lăsate de proprietari de ani de zile în paragină, fiind la un pas de colaps.

”Chiar astăzi depunem la Ministerul Culturii documentaţia pentru obţinerea avizului necesar exproprierii”, a declarat Speranţa Cliseru pentru HotNews.ro. Municipalitatea mai are în plan să exproprieze şi Casa Miclescu, aflată pe Şoseaua Kiseleff 35-37, şi Casa Pompiliu Eliade, imobil aflat pe Splaiul Independendenţei nr. 74. Ambele imobile sunt monumente istorice şi se află în stare avansată de degradare. 

Hanul Solacolu este monument istoric şi se află pe Calea Moşilor nr. 134-134A. Cu fiecare zi care trece, starea clădirii se agravează şi pe lângă faptul că se pierde un imobil valoros, zidurile rămase riscă să cadă oricând peste trecători şi să se producă o tragedie.

Hanul Solacolu a fost restituit în natură în 2003 către Solacolu Emilia, Solacolu Teodora - Emilia, Solacolu Bucur - Cristian şi Solacolu Ion Şerban în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003. De atunci a fost lăsat în paragină.

Reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat că au discutat cu proprietarii, aceştia au fost amendaţi, dar invocă lipsa banilor pentru salvarea monumentului. Mai mult, când aceştia au vrut să vândă imobilul, Ministerul a declinat dreptul de preemţiune către Primăria Capitalei, instituţia şi-a exprimat intenţia de a cumpăra imobilul, însă proprietarii ar fi crescut preţul şi aici s-a produs un blocaj, potrivit sursei citate. Reprezentanţii Primăriei Capitalei spun la rândul lor că au amendat proprietarii şi au sesizat Ministerul Culturii şi Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru a lua măsuri. Totul însă fără niciun rezultat. 

Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraţilor Solacoglu din Istanbul.Construcţia a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar şi-a păstrat caracterul de locuinţă până spre sfârşitul anilor ’80, când a fost în pericol de demolare.

Pe lângă valoarea arhitecturală, hanul prezintă şi o valoare memorială internaţională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigraţiei revoluţionare bulgare, în ajunul Războiului de Independenţă, fapt amintit de o placă comemorativă, amplasată pe faţada clădirii de ambasada Bulgariei.

După anii 90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spaţiul. În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întâmplat deoarece era în curs de retrocedare.

Şi Hotelul Concordia, clădirea în care s-a pecetluit Unirea Principatelor în urmă cu 160 de ani, este în stare avansată de degradare. Primăria Capitalei promitea anul trecut, pe 24 ianuarie, că aceasta va fi reabilitată, după ce instituţia a ţinut legătura cu proprietarii, iar aceştia vor depune ”în două săptămâni” documentaţia pentru autorizaţia de construire. A mai trecut un an, însă, şi, potrivit informaţiilor transmise de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, aceştia nu au mai depus nimic.

”Primăria Municipiului Bucureşti a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncţionalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), şi subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obţinere a avizelor şi de întocmire a documentaţiei tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de construire. Până în prezent, proprietarul nu a depus cerere pentru eliberarea autorizaţiei de construire. Subliniem faptul că singurul mod prin care Primăria Municipiului Bucureşti poate contribui la urgentarea consolidării şi restaurării fostului Hotel Concordia este prin eliberarea autorizaţiei de construire, însă nu poate realiza acest lucru dacă proprietarul nu depune documentaţia pentru eliberarea documentului”, se arată într-un răspuns transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, în luna ianuarie. 

Reprezentanţii instituţiei spun că Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control a făcut o serie de verificări la acest imobil încă din anul 2013 şi a constatat că acesta se află într-o stare avansată de degradare, aplicând sancţiuni.

”Pentru nerespectarea prevederilor din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale proprietarilor imobilului prin Procese- verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în data de 26.02.2013 şi în data de 27.06.2016. De asemenea, şi reprezentanţii Inspectoratului Regional în Construcţii Bucureşti – Ilfov, prin Procesul-verbal de control privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor din data de 11.09.2018, au solicitat proprietarilor imobilului "executarea în regim de urgenţă a lucrărilor de punere în siguranţă a imobilului din str. Smârdan nr.39 şi asigurarea stabilităţii şi integrităţii schelei de protecţie a faţadei, în baza unei documentaţii elaborată conform prevederilor legale (...)".

Demersurile au rămas însă fără rezultat. 

Hotelul Concordia se află pe strada Smârdan nr. 39 din Centrul Istoric al Capitalei. Imobilul a găzduit istorica întâlnire din noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române şi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domn al ţării Româneşti după ce fusese ales domn al Moldovei. Hotelul fost construit în anul 1852 şi avea 90 de camere.

În anul 1884, imobilul a ars aproape în totalitate într-un incendiu care a mistuit strada Smârdan. A fost refăcut, însă a mai avut de suferit de pe urma unui alt incendiu, prin 1901-1902.

Acum, imobilul din str. Smârdan nr.39, sector 3, cunoscut şi sub denumirea de Hotel Concordia, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului Bucureşti, ci este proprietate privată.

Acest imobil este monument istoric şi este înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucureşti.

Casa Miclescu. Imobilul a fost construit în urmă cu peste 100 de ani, iar în perioada interbelică aici au locuit colonelul Radu Miclescu şi soţia sa, Elsa Florescu. În 1948, deoarece bătrânul colonel nu şi-a mai putut plăti impozitul, imobilul a fost confiscat de regimul comunist şi trecut în proprietatea ICRAL Herăstrău. ICRAL-ul a închiriat-o Uniunii Artiştilor Plastici, iar aici s-a instalat pictorul Ştefan Szonyi cu familia sa. Fiica pictorului, Julieta Szonyi, a jucat rolul Otiliei în cunoscutul film „Enigma Otiliei”, o parte dintre filmări realizându-se chiar în această casă.

În 1994, casa a fost vândută de către un urmaş al familiei Miclescu fostului antrenor al Stelei Dumitru (Titi) Dimitriu şi lui Ilarian Puscoci. După ce au cumpărat casa, cei doi au lăsat-o să se autodemoleze. Deoarece acest imobil este monument istoric, legea nu permite demolarea ei. Dacă însă imobilul ar dispărea „pe cale naturală”, proprietarii ar avea de câştigat 3.000 de mp în cea mai scumpă zonă a Capitalei.

Ministerul Culturii a încercat încă din 2001 să ia legătură cu proprietarii pentru a rezolva problema, dar aceştia nu au fost de găsit. În 2006, Ministerul a cerut chiar să se înceapă urmărirea penală împotriva celor doi deoarece îşi lasă casă să se autodistrugă (distrugerea unui monument constituie infracţiune potrivit legii), dar Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 a soluţionat dosarul cu neînceperea urmăririi penale pe motiv că „atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu este sancţiune, ci doar împiedicarea măsurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau înlăturarea măsurilor luate în acest sens”.

După acest eveniment, Ministerul Culturii a cerut în nenumărate rânduri fostului primar al Capitalei, Adriean Videanu, să declanşeze procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publică în acest caz, astfel încât proprietarii să fie despăgubiţi iar imobilul să treacă în proprietatea statului. Demersurile au rămas fără niciun rezultat.

Procedura a fost reluată când a venit la Primăria Capitalei Sorin Oprescu. Până acum însă nu s-a întâmplat nimic.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus