Stiri de ultima ora

CHIAR ÎNAINTE DE TRANSFORMAREA EPIDEMIEI DE CORONAVIRUS ÎN PANDEMIE Comerţul global, de la declin accentuat la colaps

Cea mai îndelungată perioadă de contracţie a comerţului global de la sfârşitul crizei financiare globale, întreruptă de o creştere uşoară în ultima lună a anului trecut, s-a accentuat semnificativ în ianuarie 2020, conform datelor din raportul World Trade Monitor, publicat de in­stitutul olandez CPB (www.cpb.nl).

Volumul comerţului a înregistrat o scădere anuală de 2%, cea mai mare din octombrie 2009, după o creştere de 0,4% în luna precedentă (vezi graficul 1), pe fondul unei scăderi lunare de 1,2%, după un avans de 0,4% în luna anterioară.

Declinul comerţului global a fost determinat, în special, de evoluţia schimburilor comerciale de la nivelul economiilor avansate, care şi-au accelerat scăderea anuală până la 2,4%, de la 1,6%, pe fondul unei scăderi lunare de 0,5%, în condiţiile unei scăderi anuale de 2,5% a exporturilor.

Volumul schimburilor comerciale la nivelul economiilor emergente a scăzut cu o rată anuală de 1,4%, pe fondul unei scăderi de 1,8% a comerţului din economiile emergente ale Asiei, exclusiv China.

În cea mai mare economie a Asiei, volumul schimburilor a înregistrat o scădere anuală de 1,2%, după un avans de 13,9% în decembrie 2019, pe fondul unei scăderi lunare de 5,8%. Exporturile Chinei au scăzut cu o rată anuală de 8,8%, iar importurile au crescut cu o rată anuală de 6,4% în prima lună a acestui an.

Chiar înainte de prăbuşirea generalizată a activităţii economie din martie 2020, nici dinamica anuală a indicelui transporturilor din Statele Unite nu oferea motive de optimism pentru redresarea comerţului global.

Incertitudinea s-a risipit recent, odată cu publicarea indicilor încrederii de la Universitatea din Michigan, care au înregistrat cea mai mare scădere lunară din 2008, până la minimul ultimilor trei ani.

Accentuarea tendinţei negative este o certitudine, în condiţiile în care importurile înregistrate în Portul Los Angeles în a doua lună a anului au scăzut cu o rată anuală de 23%, după cum se mai arată în raportul de la Cass Information Systems.

Semnalele unui colaps fără precedent al comerţului global apar tot mai des în ştirile agenţiilor de presă.

Bloomberg a descris recent prăbuşirea cererii pentru companiile din China. Comenzile lansate de firmele din Europa şi Statele Unite sunt suspendate, amânate sau anulate în ritm accelerat. De asemenea, sunt solicitate şi amânări ale livrărilor, precum şi perioade de graţie de până la două luni pentru plata facturilor.

Inversarea situaţiei este dramatică, în condiţiile în care Bloomberg aminteşte că, numai cu o lună în urmă, firmele din China erau presate de clienţii europeni şi americani săp livreze la timp comenzile.

"Avem de a face cu un şoc dublu pentru economia Chinei", a declarat un economist de la ANZ Banking Group pentru Bloomberg, iar "pandemia va afecta industria prelucrătoare a ţării prin intermediul a două canale: dislocarea lanţurilor de aprovizionare şi scăderea cererii externe".

Un articol de la Zerohedge subliniază că "ne confruntăm cu un colaps fără precedent al comerţului global, un şoc care apare doar odată într-o generaţie", iar autorul întreabă, probabil retoric, dacă băncile centrale mai pot împiedica intrarea economiei mondiale în depresiune prin lansarea banilor din elicopter.

Dincolo de scăderea cererii externe, toate companiile producătoare de bunuri sau furnizoare de servicii la nivel global trebuie să treacă şi peste şocul generat de scăderea cererii interne.

Tendinţa pare să se formeze şi consolideze tot în cea mai mare economie a Asiei. "Un val al incapacităţii de plată a consumatorilor tocmai s-a iniţiat în China", a scris recent Bloomberg.

"Problemele din China sunt doar o avanpremieră pentru ceea ce ne aşteaptă în toată lumea", a declarat Martin Chorzempa, cercetător la Peterson Institute for International Economics din Washington, pentru Bloomberg.

Într-adevăr! O analiză recentă de la Institute of International Finance (IIF), care porneşte de la datele din Global Debt Monitor, arată că datoria globală a gospodăriilor a depăşit 47 de trilioane de dolari, cu 12 trilioane peste nivelul premergător crizei financiare globale.

Ultimele date, din T3 2019, arată că datoria gospodăriilor a ajuns la 47,5 trilioane de dolari, respectiv 60,2% din PIB-ul global. Datoria gospodăriilor din economiile dezvoltate a atins un maxim în raport cu Produsul Intern Brut, de 83,5%, în T3 2009, corespunzător unei valori nominale de 32,6 trilioane de dolari, şi au scăzut până la 72,2% în T3 2019, respectiv 34,2 trilioane.

În aceeaşi perioadă, datoriile gospodăriilor din economiile emergente au crescut de 3,3 ori, până la 13,2 trilioane de dolari, respectiv de la 23,3% din PIB până la 40,3%.

"Pierderea locurilor de muncă în urma extinderii epidemiei de coronavirus va conduce la un salt masiv al datoriilor în raport cu veniturile şi activele gospodăriilor", se arată în analiza de la IIF, iar aceasta va determina "o puternică scădere a consumului, în special la nivelul gospodăriilor cu venituri reduse şi datorii mari".

Mai mult, "distribuţia inegală a avuţiei şi a poverii datoriilor poate amplifica impactul şocului generat de coronavirus", iar rezultatul va fi "exacerbarea vulnerabilităţilor socio-economice şi financiare". Rezultatul va fi, desigur, explozia tensiunilor sociale, dar acest subiect este, probabil, prea "delicat" pentru a fi menţionat explicit.

În aceste condiţii, este evident că resetarea "hard" a comerţului global şi a economiei mondiale tocmai a devenit "scenariul de bază", deoarece fenomenul cunoscut sub numele de "globalizare", cel puţin în forma sa actuală, nu mai poate fi susţinut de consumul pe datorie şi speculaţii financiare, care nu mai au demult nicio legătură cu economia reală.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus