Stiri de ultima ora

Cea mai mare bătaie pe aju­toare de stat s-a încheiat. Iulian Sorescu, avocat Noerr: „Lista de întreprinderi selectate nu ajută economia“. Enache Jiru, secretar de stat Ministerul de Finanţe: „Am făcut totul transparent, pe bază de punctaj“

Cea mai mare bătaie pe aju­toare de stat s-a încheiat. Iulian Sorescu, avocat Noerr: „Lista de întreprinderi selectate nu ajută economia“. Enache Jiru, secretar de stat Ministerul de Finanţe: „Am făcut totul transparent, pe bază de punctaj“
Economic
Cea mai mare bătaie pe aju­toare de stat s-a încheiat. Iulian Sorescu, avocat Noerr: „Lista de întreprinderi selectate nu ajută economia“. Enache Jiru, Ministerul de Finanţe: „Am făcut totul transparent, pe bază de punctaj“

astăzi, 00:08 Autori: Georgiana Mihalache , Sorin Pâslaru

Cea mai mare bătaie pe aju­toare de stat în valoare de 150 de milioane de euro s-a încheiat prin adjude­carea de doar şase mari proiecte care au primit ajutor de stat între 68 şi 163 de milioane de lei, ceea ce a provocat nemulţumiri în piaţă, în condiţiile în care pe aceşti bani s-au bătut 36 de proiecte, iar locurile de muncă nou-create în total nu sunt decât circa 2.000.

„Nu e o listă care ajută economia pentru că locurile de muncă nu au fost un criteriu, iar investiţiile nu au fost dirijate către zonele cu nevoi speciale, cum ar fi cele din estul Ro­mâ­niei. Noi avem o companie printre câştigători, dar mo­dul cum s-a făcut departajarea şi va­loarea foarte mare a sumelor acordate dău­nează pro­iec­tului“, a spus Iulian Sorescu, avocat la Noerr şi asociaţii, cu expertiză în ajutoare de stat.

Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, de care ţine departamentul de ajutoare de stat, spune că tot timpul vor fi discuţii după o astfel de selecţie. „Aceasta a fost o schemă în care a contat volumul inves­tiţiei. A fost un proces transparent. Unul din criterii a fost alocarea investiţiilor în zonele cu un PIB per capita mai redus“, a spus Jiru. El a adăugat că de abia acum urmează analiza fie­cărui proiect în parte şi că lista se poate schimba.

Investitorii sunt chemaţi în cadrul acestei scheme să demonstreze că în următorii cinci ani vor plăti către stat taxe, impozite şi con­tribuţii sociale în valoare de cel puţin nivelul sumei primite ca ajutor de stat şi să păstreze locurile de muncă nou-create, însă nu există o limită a locurilor de muncă nou-create. „Poate fi şi doar un sin­gur loc de muncă nou creat pe această sche­mă“, a spus Jiru, care a men­ţionat că există o altă linie de fi­nan­ţare spe­cială pen­tru crea­rea de locuri de muncă.

Un mare semn de în­tre­bare este de ce 25 din cele 36 de com­panii care au depus proiecte în sesiunea 11 iu­lie - 22 august 2016 au preferat să o facă chiar în ultima zi, 22 august. Trei dintre acestea, Clariant, Robert Bosch şi Safe Med, au fost şi printre cele şase declarate câştigătoare.

Anul acesta a fost cea mai mare bătaie pe ajutoare de stat în condiţiile în care până anul trecut era o acţiune destul de „subterană“, fiind pe principiul primul venit, primul servit. Până în prezent, ajutoarele de stat erau „o spe­cialitate“ a multinaţionalelor, însăprintre cele 36 de proiecte depuse, de data aceasta au venit firme puter­nice româneşti, precum Vrancart, AdePlast, Apulum, Teraplast, Croco sau Socep care activează în diverse industrii pre­cum materiale de construcţii, producţia de hârtie sau transporturi.

„Avem mulţi clienţi pe lista pierzătorilor care au declarat că nu vor derula proiectele fără banii din această schemă. Este păcat că nu a fost găsită o soluţie prin care această schemă să rever­bereze în cât mai multe proiecte din regiunile mai puţin dezvoltate ale României care au într-adevăr nevoie de investiţii“, a spus Iulian Sorescu. Niciunul din cele şase proiecte nu este câştigat de vreun investitor în Moldova, cea mai puţin dezvoltată zonă a ţării.
www.zf.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus