Stiri de ultima ora

CCR s-a transformat în supra-instanţă penală şi în arbitru politic

CCR s-a transformat  în supra-instanţă penală  şi în arbitru politic
Economic
Curtea Constituţională a României (CCR) ar urma să se pronunţe, mâine, pe recentele modificări făcute de coaliţia PSD-ALDE la Codul penal şi Codul de procedură penală. Decizia ar trebui să vină în completarea celei de la începutul acestei luni, când Curtea, care se pare că s-a transformat într-o supra-instanţă penală, a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să aibă, la fond, completuri de trei judecători specializate pe corupţie.

Înfiinţată prin Constituţia adoptată în 1991 şi reglementată, din punct de vedere al organizării şi funcţionării, prin legea 47/1992, CCR a fost, de-a lungul celor 27 de ani de activitate, instituţia asupra căreia presiunea politică a fost maximă, indiferent de partidul aflat la guvernare sau de formaţiunile politice din opoziţie.

Pornind de la disputa de drept privind candidatura lui Ion Iliescu la prezidenţialele din 1996, trecând prin deciziile controversate, dar corecte, legate de referendumurile organizate în 2007 şi 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băses­cu, şi ajungând la deciziile favorabile puterii politice din ultimii trei ani, CCR a fost mereu ţinta disputelor politice. Acest lucru a fost cauzat de faptul că, sub guvernarea Năstase, a fost introdus un nou sistem de numire, din trei în trei ani, a unei părţi dintre magistraţii din cadrul CCR, care a dus la politizarea excesivă a acestei instituţii ce trebuie să fie garantul respectării Constituţiei atât de către factorii de decizie, cât şi de către cetăţeni.

În această perioadă, niciunul dintre preşedinţii Curţii Constituţionale nu şi-a permis ceea ce a făcut actualul şef al CCR, Valer Dorneanu, care în martie 2018 a stabilit că instituţia pe care o conduce renunţă la orice dialog cu reprezentanţii Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare din cauza criticilor pe care experţii europeni le-au formulat cu privire la anumite decizii date în anii 2016 şi 2017.

Mai mult, la iniţiativa lui Valer Dorneanu, CCR a decis, în 2017, că preşedintele instituţiei poate bloca publicarea în Monitorul Oficial a opiniilor separate sau concurente ale judecătorilor care votau altfel decât majoritatea, dacă acestea includeau "aprecieri cu caracter sentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică". După un an, în iulie 2018 ! şi după critici venite din partea Comisiei de la Veneţia ! CCR a revenit asupra hotărârii.

Faţă de decizia luată la iniţiativa lui Valer Dorneanu, Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, a declarat: "A fost o decizie absolut aberantă, pentru că însăşi legea CCR spune că opiniile separate se publică împreună cu decizia. Sunt foarte importante opiniile separate. În practică, am avut cazuri când s-a revenit şi s-a mers pe opinia separată".

De când Valer Dorneanu este membru al CCR şi apoi din 2016, de când a devenit preşedinte al acestei instituţii, beneficiind şi de faptul că majoritatea judecătorilor constituţionali este apropiată puterii politice, coaliţiei PSD-ALDE, numărul deciziilor controversate s-a înmulţit. Cele mai multe dintre ele au privit legile justiţiei şi legislaţia penală şi mai puţin celelalte aspecte constituţionale. Practic, CCR s-a transformat într-un arbitru politic care judecă numai conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile publice, iar deciziile pronunţate au fost, de foarte multe ori, în favoarea puterii politice. Mai mult, Curtea a devenit în ultimii ani şi o supra-instanţă penală desfiinţând, prin deciziile ei, sentinţe de fond sau hotărâri definitive şi irevocabile în dosare de mare corupţie.

• CCR defineşte abuziv abuzul în serviciu

Prima sentinţă controversată, care a generat efecte majore în domeniul penal, a fost decizia CCR nr. 603 din 6 octombrie 2015 cu privire la infracţiunea de conflict de interese. Potrivit unui raport al DNA, această decizie a creat o stare de incertitudine cu privire la incriminarea faptelor săvârşite de funcţionari publici care participă la luarea unei decizii prin care este favorizată o societate cu care s-au aflat anterior în relaţii comerciale. CCR a decis că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art.301 alin.(1) din Codul penal este neconstituţională pe motiv că încriminarea conflictului de interese în mediul privat reprezintă o incălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor.

La fel de controversată a fost şi decizia 405 din 2016, prin care CCR a definit şi dezincriminat parţial infracţiunea de abuz în serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faţa instanţei supreme de avocaţii Alinei Bica şi ea critică definiţia infracţiunii de abuz în serviciu, care ar fi fost "lipsită de previzibilitate şi accesibilitate, deoarece din modul de definire al infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate sintagma «nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos». După deliberări, CCR a ajuns la concluzia că sintagma «îndeplineste în mod defectuos» nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează «prin încălcarea legii».

Această decizie a dus la închiderea mai multor dosare penale şi la achitarea mai multor inculpaţi. În noiembrie 2017, Laura Codruţa Kovesi arăta că, la nivelul anului 2016, în rechizitoriile pe care DNA le-a întocmit pe infracţiunea de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. Fostul procuror-şef al DNA preciza: "Anul acesta (n.r. - 2017), după redefinirea abuzului în serviciu printr-o decizie a CCR, 245 de dosare au fost clasate, iar 188 de milioane de euro rămân nerecuperate".

După numai un an, prin decizia 392 din 2017, CCR, condusă de Valer Dorneanu, a admis o excepţie de neconstituţionalitate invocată de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan.

Curtea a stabilit atunci că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu.

Aceasta a fost mai mult o decizie de interpretare a legii care urma să fie folosită de fosta soţie a lui Liviu Dragnea în dosarul în care era judecată alături de liderul PSD abuz în serviciu în dosarul angajărilor ilegale de la DGASPC Teleorman.

A urmat dezincriminarea, de către CCR, a tentativei de abuz, prin decizia 458 din 2017, în urma sesizării Curţii de către Romeo Stavarache, fostul primar al municipiului Bacău, trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Curtea Constituţională a stabilit că art.15 din Legea nr.78/2000 este formulat ambiguu şi a decis că tentativa de abuz în serviciu nu trebuie să fie pedepsită.

• În cazul OUG 13/2017, CCR a decis în favoarea Guvernului

O altă decizie controversată a CCR a fost cea cu numărul 518 din 2017. Prin aceasta, Curtea Constituţională a redefinit noţiunea de neglijenţă în serviciu. Astfel, pedepsele se aplică doar în cazul încălcării legislaţiei primare.

În 3 octombrie 2017, CCR emitea una dintre cele mai contestate decizii prin care o obliga pe Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA, să participe la audierile Comisiei parlamentare privind alegerile din 2009, aşa numita Comisie de anchetă privind "sufrageria lui Oprea". Practic, prin această decizie, CCR a dat o hotărare pentru o singură persoană.

• CCR a anulat incompatibilităţile parlamentarilor

Curtea Constituţională a fost de acord, în vara anului trecut, cu modificările făcute de coaliţia parlamentară majoritară PSD-ALDE la legile justiţiei. Prin declararea acestor legi ca fiind constituţionale, CCR a mărit puterea pe care ministrul justiţiei o are asupra procurorilor, a acceptat înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Magistratură, secţie ce reprezintă o presiune în plus pe principalii actanţi din justiţie: procurorii şi judecătorii. Judecătorul raportor pe această chestiune a fost chiar Daniel Morar, fost şef al DNA, cel care a votat anul trecut pentru ştirbirea competenţelor Direcţiei Anticorupţie.

Prin acelaşi pachet de legi, atribuţiile preşedintelui ţării cu privire la numirea şi revocarea procurorilor şefi ai Parchetului General, DIICOT şi DNA, au fost reduse, responsabilitatea fiind transferată minis­trului justiţiei.

Raţiunea declarării constituţionale a unei astfel de legi a stat şi la baza deciziei 358 din 30 mai 2018 prin care preşedintele Klaus Iohannis a fost obligat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA. A fost o nouă decizie privitoare la o singură persoană.

• Deciziile CCR privind completurile de cinci şi trei judecători, o gură de oxigen pentru marii corupţi

Deciziile controversate ale CCR au continuat în toamna anului trecut şi în primăvara anului 2019. Curtea a stabilit că sunt ilegal constituite completurile de cinci judecători de la Înalta Curte, deoarece preşedintele şi vicepreşedintele ÎCCJ nu trebuiau să facă parte de drept din aceste completuri, ci trebuia ca toţi magistraţii să fie traşi la sorţi, conform unei modificări legislative din anul 2013.

La începutul lunii iulie 2019, CCR a stabilit că Înalta Curte este obligată să alcătuiască completuri specializate pe corupţie la instanţa de fond, adică pentru completurile de trei judecători. Decizia a fost luată în urma unei sesizări pe conflict de constituţionalitate formulată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, promotorul OUG 13/2017, împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Zegrean a criticat dur şi deciziile CCR privind completurile de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi dezbaterea privind specializarea completurilor de trei judecători. Fostul preşedinte al CCR a spus: "Asta cu «să se ia de la capăt toate dosarele» este moartea justiţiei. Deci, dacă acum facem asta, justiţia se poate pune în cui. Nu mai trebuie la nimeni".

El a menţionat că deciziile prinvind completurile de la ÎCCJ şi privind protocoa­lele încheiate de SRI cu Parchetul General sunt cele mai controversate decizii ale CCR din ultima vreme, deoarece, în opinia sa, între Parchet şi Parlament nu poate să exis­te un conflict juridic de natură constituţională.

Zegrean a precizat: "Parlamentul e cel care face legile şi Parchetul e cel care le pune în aplicare. Dacă nu au respectat legea, sunt soluţii legislative ! Adică le găsim în lege. Nu este conflict juridic".

Cu toate acestea, fostul şef al instituţiei susţine că judecătorii CCR nu sunt influenţaţi politic.

Referitor la numirea politică a judecătorilor de la CCR, amintim că, în 30 noiembrie 2011, Victor Ponta, copreşedintele alianţei USL, a propus ca membrii Curţii Constituţionale să fie numiţi dintre judecătorii ÎCCJ. Deşi alianţa USL s-a aflat la guvernare din 2012 până în 2015, perioadă în care Victor Ponta a fost prim-ministru, legea de organizare şi funcţionare a CCR nu a fost modificată în Parlament şi propunerea actualului preşedinte al Pro România nu a fost pusă în practică, rămânând la stadiul de simplă promisiune.

În aceste condiţii, în care judecătorii CCR sunt numiţi politic, nu mai există nicio instituţie care să apere interesele cetăţenilor în faţa deciziilor abuzive ale autorităţilor publice. Nici măcar Avocatul Poporului, care în ultimii ani nu a atacat la CCR niciuna dintre ordonanţele de urgenţă controversate emise de Guvern în domeniul legilor justiţiei şi legislaţiei penale.

Partidul Naţional Liberal a constituit un grup de lucru menit să propună un proiect legislativ privind modificarea dispoziţiilor privind Curtea Constituţională, a declarat, ieri, Ludovic Orban, preşedintele formaţiunii liberale.

Acesta a precizat că se va avea în vedere introducerea de majorităţi calificate pentru luarea anumitor decizii, precum şi limitarea unor decizii ale CCR. Ludovic Orban a spus: "Măsurile respective sunt necesare pentru ca să nu mai avem decizii luate în sprijinul unor grupuri de interese sau împotriva cetăţenilor. Obiectivul final al acestui grup de lucru este realizare a unui proiect de revizuire a Constituţiei şi de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale".

Liderul PNL a arătat că nu se aşteaptă ca modificările propuse să fie susţinte de coaliţia PSD-ALDE. Ludovic Orban a declarat: "E puţin probabil ca majoritatea parlamentară, care beneficiază din plin de partizanatul şi de subiectivismul unor judecători ai CCR în deciziile pe care le iau, să susţină astfel de modificări. Dacă le vor susţine, le vor face doar în urma presiunii societăţii".
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus