Stiri de ultima ora

Cât de reale sunt motivele pentru care PSD forţează BNR să aducă în ţară rezerva de aur. Cât au repatriat în realitate alte state europene

Cât de reale sunt motivele pentru care PSD forţează BNR să aducă în ţară rezerva de aur. Cât au repatriat în realitate alte state europene
Economic
Economia stabilă a României, inflaţia moderată, chiria prea mare plătită Londrei şi absenţa unor beneficii financiare pentru că „am permis” Londrei să ne ţină aurul în custodie, sunt doar câteva dintre argumentele aduse de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae, în sprijinul proiectului de lege prin care încearcă să oblige BNR să repatrieze aproape tot aurul.

În document, Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae sugerează că situaţia economică din România,în continuă creştere, „nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente”.

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea Legii de funcţionare a BNR, banca centrală poate depozita aur în străinătate „exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”, aceste depozite neputând depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă.

„Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs”, BNR va prezenta imediat Parlamentului şi Guvernului un raport care să includă cauzele care au dus la această situaţie, dar şi recomandări „privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei”, se arată în document.

În expunerea de motive a proiectului, Livu Dragnea şi Şerban Nicolae susţin că „evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale“, ceea ce face ca nimic să nu mai justifice „păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară”.

Cei doi PSD-işti mai spun că deţinerea unei cantităţi de aur în străinătate „nu trebuie, în mod necesar, interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice“.

BNR plăteşte puţin peste 62.000 euro chirie. Nicolae spune 300.000 de euro

În prezent, potrivit celui mai recent Raport anual, România are plasat în străinătate circa 60% din rezerva de aur, adică circa 62 de tone, dintre cele 103,7 tone. Surse avizate au declarat pentru „Adevărul” că suma anuală plătită drept chirie este de aproximativ 300.000 de lei, o sumă infimă, raportată la valoarea rezervei de aur.

Şerban Nicolae este însă de altă părere. „Din 2004-2005, rezerva de aur de la Banca Angliei nu numai că nu producea venituri, dar producea pierderi, pentru că sunt nişte costuri de depozitare. Produce costuri de depozitare, din ce am eu ca date, cam 300.000 de euro pe an ne costă pe noi să ne ţinem aurul în Anglia. Şi atunci, primul şi cel mai simplu argument ar fi că nu ne mai costă. Deţinând banii la noi în „saltea”, nu ne mai costă”, a afirmat Şerban Nicolae, pentru Mediafax.

„Aşa cum dvs. vă ţineţi bijuteriile acasă, nu le ţineţi la vecini şi nici nu plătiţi chirie ca să vi le ţină vecinii, eu cred că suntem în situaţia în care România îşi poate permite să-şi ţină rezerva de aur în propriul teritoriu, în condiţii de siguranţă, să nu mai plătească chirie pentru aşa ceva şi Banca Naţională a României să poată să utilizeze această rezervă, atunci când este cazul, pentru asigurarea acelor operaţiuni financiare specifice. Aşa cum face de altfel şi cu rezerva valutară”, a spus Nicolae.

Bichi: România păstrează aurul la Banca Angliei, nu îl împrumută. Nu are cum să ia dobândă

Unul din raţionamentele iniţiatorilor pentru acest proiect este că, de 10 ani România ţine o mare parte din aur în banca Angliei şi nu primeşte dobândă, ba chiar plăteşte chirie pentru a-l ţine acolo.

Legat de acest aspect, Cristian Bichi, consilierul guvernatorului BNR, consideră că este un mit afirmaţia potrivit căreia alte ţări încasează dobânda la aurul depozitat la Banca Angliei.

„Promovarea acestui mit se bazează pe crearea şi întreţinerea unei confuzii în privinţa înţelesului sintagmei “aur depozitat la Banca Angliei”. În realitate, aurul depozitat (aflat în custodie) la Banca Angliei nu produce dobândă pentru băncile centrale care au decis să se folosească de astfel de servicii. Dobânzi se pot obţine numai dacă entitatea ce are deţineri de aur la  Banca Angliei ia decizia de a împrumuta metalul preţios (aflat în custodie) unei bănci specializate de pe piaţa londoneză, care deţine conturi de aur cu Banca Angliei, ceea ce facilitează astfel de tranzacţii.

Deci, dobânda se poate obţine doar de la o bancă comercială şi nu de la Banca Angliei. Constituirea de depozite la Banca Angliei este doar o etapă necesară pentru a putea accesa eventual piaţa împrumuturilor de aur. Într-o tranzacţie de împrumut de aur, băncile centrale sunt supuse riscului de credit. În cazul în care banca comercială specializată împrumutată nu poate rambursa cantitatea de aur primită, banca centrală va pierde aurul plasat. 

Decizia de a face împrumuturi de aur ţine de condiţiile curente de piaţă (existenţa unor dobânzi pozitive sau cotaţii atractive) care să contrabalanseze riscul pe care o bancă centrală doreşte să şi-l asume. În funcţie de politica lor investiţională, unele bănci centrale fac împrumuturi de aur, în timp ce altele nu se angajeaza în astfel de tranzacţii”, a explicat Bichi.

Isărescu: Ţinută în ţară, nu ar avea nicio valoare. Este o rezervă internaţională

Economiştii BNR au explicat importanţa deţinerii unei părţi din rezerva de aur în străinătate prin faptul că această rezervă „este internaţională” şi trebuie văzută pentru a da redibilitate României.

”Rezerva internaţională - aurul şi cele 32 de miliarde de euro - este ţinută în afara ţării pentru că astfel se poate verifica existenţa acesteia în orice clipă pe plan internaţional în sistemul de conturi, altfel ea neavând "nicio valoare", explica recent guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, precizând că rezerva valutară a BNR este de 32 de miliarde, plus 103 tone de aur şi care valorează patru miliarde de dolari.

„Aurul României trebuie să fie cât mai bine protejat. (...) Poţi să faci cu aurul operaţiuni mai mult sau mai puţin riscante, punctul meu de vedere e că e mai bine să nu faci operaţiuni. Eu cred că important pentru România e să facem plasamente acolo unde avem certitudinea, pe baza unei analize geopolitice, că sunt protejate mai bine. (...) Banca Angliei nu poate să facă operaţiuni având drept colateral aurul de la BNR. Între băncile centrale există respect, iar Banca Angliei e o doamnă venerabilă. O delegaţie a BNR a fost anul trecut la Banca Angliei, avem relaţii foarte bune şi nu numai din dorinţa de a fi protejate rezervele de aur”, a spus Daniel Dăianu.

PSD încalcă regulile europene forţând modificarea Statutul BNR

Surse avizate au explicat pentru „Adevărul” că este absolut necesară obţinerea avizului Băncii Centrale Europene.

Potrivit Deciziei 98/415/CE din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autorităţile naţionale cu privire la proiectele de reglementare, pentru a modifica Statutul BNR trebuie consultată şi Banca Centrală Europeană.

„Este posibil ca BCE să dea un aviz, dar acesta va fi cu certitudine unul cu observaţii. BCE poate spune: da, puteţi cere repatrierea rezervei de aur, dar nu puteţi obliga BNR să repatrieze o cantitate atât de mare. BNR trebuie să decidîă singură cât va repatria”, au spus sursele citate.

Statele europene îşi reechilibrează rezervele de aur

În ultimii ani, tot mai multe state europene şi-au repatriat o parte din rezervele de aur, continuând trendul început în 2012, când Venezuela a anunţat că a repatriat 160 de tone de aur, în valoare de aproximativ 9 miliarde de dolari. 

”Aceste state au reechilibrat rezervele de aur, nu le-au repatriat integral. Spre exemplu, Olanda deţinea în afara ţării 90% din rezervele de aur, acum are 70%. Germania avea depozite în Franţa, SUA şi Londra. În Londra le-a lăsat, le-a repatriat doar pe celelalte. Ungaria şi-a repatriat întreaga rezervă, dar avea doar 3 tone de aur. Nimeni nu a adus în ţară un procent atât de mare din rezerva internaţională, aşa cum cere acum PSD. Excepţie face, desigur, Turcia. Dar acolo sunt alte probleme”, au spus surse avizate.

După „etapa Venezuela”, Bundesbank din Germania a cerut apoi returnarea a 300 de tone, iar FED a spus că va dura şapte ani pentru a face acest lucru. Banca centrală a Germaniei a anunţat, în 2017, că a finalizat programul de a repatria o parte din rezerva de aur a ţării, în valoare de aproape 31 mld. de dolari, pe care o ţinea depozitată la New York şi Paris. Rezerva de aur a Germaniei, evaluată la aproximativ 130 de miliarde de dolari, este a doua din lume ca mărime, după cea a SUA.

Anul trecut, Ankara a decis să aducă înapoi tot aurul său stocat în Rezerva Federală a Statelor Unite. În ultimii ani, Turcia a repatriat 220 de tone de aur din străinătate, iar 28,7 tone au fost aduse din SUA. Rezervele de aur ale Turciei sunt estimate la 564 de tone şi se ridică la aproximativ 20 de miliarde de dolari.

Ungaria şi-a repatriat înreaga rezervă de aur depozitată în afara ţării – aproximativ 3 tone în valoare de 130 de milioane de dolari. Banca Naţională a Ungariei susţine că păstrarea rezervei de aur în interiorul ţării poate consolida şi mai mult încrederea pieţelor financiare în Ungaria.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus