Stiri de ultima ora

British American Tobacco: Piaţa legală de ţigarete ar putea fi blocată

British American Tobacco: Piaţa legală de ţigarete ar putea fi blocată
Economic
Aproximativ 55% dintre participanţii la studiu sunt de părere că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activităţii unor comercianţi. Mai mult, 2 din 10 retaileri declară că cifra lor de afaceri ar fi dublă, dacă nu ar exista fenomenul traficului ilicit. 

„Sănătatea populaţiei este direct ameninţată de consumul de produse provenite din contrabandă şi contrafacere. Dar şi economia suferă din acestă cauză.  Mai exact, peste 3 miliarde de euro nu ajung anual la Bugetul de Stat, concomitent cu dispariţia a zeci de mii de locuri de muncă. Cetăţeni, agenţi economici, instituţii ale statului, suntem toţi responsabili pentru îndreptarea situaţiei”, explică Daniel Mărăcineanu, director general al Asociaţiei ACTIV.

Cumpărarea de produse provenite din surse ilicite prezintă pe de o parte un risc major pentru sănătatea populaţiei şi, pe de alta parte, un impact direct în diminuarea vânzărilor din retailul tradiţional. Această realitate i-a determinat pe 9 din 10 mici retaileri să afirme că produsele de contrabandă le afectează afacerea într-un mod negativ, mai spune studiul.

„Preţul mai scăzut al acestor produse, veniturile mici ale populaţiei şi lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizează comercializarea mărfurilor de contrabandă şi contrafăcute”, arată Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES şi coordonator al acestui studiu.

Conform documentului citat, Poliţia de Frontieră, Poliţia Română şi Direcţia Generală a Vămilor ocupă primele trei locuri în topul instituţiilor care ar trebui să se implice mai mult în combaterea traficului ilegal de mărfuri, urmate de Guvern, autorităţi locale şi Parlament.

Aproape jumătate (43%) dintre respondenţi zic că au auzit despre vânzarea produselor de contrabandă sau contrafăcute în propria localitate. Pieţele, oboarele şi magazinele unor comercianţi sunt, în opinia lor, locurile în care se comercializează cel mai adesea produse de contrabandă sau contrafăcute. Categoriile de astfel de produse vândute în cea mai mare măsură sunt ţigările (63%), urmate de băuturile alcoolice (32%), îmbrăcămintea şi încălţămintea (31%), respectiv alimentele şi produsele de curăţenie (14%) fiecare. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece cercetarea ne arată că alimentele, băuturile răcoritoare, ţigările, băuturile alcoolice, produsele de curăţenie şi întreţinere, îmbrăcămintea şi încălţămintea sunt printre principalele produse a căror comercializare asigură supravieţuirea micului retail.

„Veştile proaste pentru operatorii economici care comercializează produse din tutun nu se termină aici. Până în mai 2019 sistemul de trasabilitate a produselor din tutun impus de către Uniunea Europeană trebuie să fie implementat pe tot lanţul de aprovizionare. Din păcate, până în acest moment, nu există nicio indicaţie a felului în care va arăta acest sistem, deoarece cadrul legislativ din România nu a fost creat. Există riscul ca, toţi cei peste 70.000 de operatori economici care comercializează produse din tutun, să nu mai aibă timp suficient pentru a implementa sistemul de trasabilitate şi astfel întreaga piaţă legală de ţigarete să fie blocată, generând oportunităţi mari pieţei ilicite”, mărturiseşte Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice al British American Tobacco România, 

Comercianţii mici şi mijlocii sunt foarte afectaţi. Zilnic se închid magazine. „Ceea ce înseamnă: bani scoşi din ţară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor româneşti, dispariţia locurilor de muncă. Majoritatea micilor retaileri derulează activităţi economice corecte fiind conştienţi că afacerea, de regulă una de familie, este singura sursă de existenţă. Asociaţia noastră se va implica în combaterea traficului ilicit de mărfuri şi sperăm ca statul să vină cu politici de sprijinire a comerţului tradiţional”, spune Cora Muntean, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR).

„Patronatul Investitorilor Autohtoni militează pentru un mediu economic şi social sănătos, pentru concurenţă loială. Din datele privind dinamica pieţei muncii din România în perioada 2016 – 2017, observăm că 30% dintre CIM aferente sectoarelor economice dominate de capitalul autohton, adică circa 800.000 din cele în jur de 2,65 milioane de locuri de muncă existente în acestor sectoare, se regăsesc în comerţ. În acest context, menţionăm că majoritatea joburilor nou create anul trecut în sectoarele unde capitalul autohton predomină, sunt expuse în faţa unor fenomene precum traficul ilicit de mărfuri”, declară Andreea BUNEA, Director Executiv al Patronatului Investitorilor Autohtoni-PIAROM

Trei din cinci respondenţi spun că ar reclama comercializarea produselor de contrabandă. Principalele trei motive pentru care unii respondenţi ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorinţa de a stopa fenomenul, faptul că vânzările proprii sunt afectate, respectiv faptul că acest fenomen este perceput ca unul nefiresc şi incorect. Teama că s-ar putea afla cine a semnalat autorităţilor încălcarea legii este principala piedică în denunţul faptelor ilegale, conform afirmaţiilor a 28% dintre respondenţi. Acestui factor i se adaugă lipsa de interes pentru acţiunile altora (15%) şi percepţia că doar autorităţile sunt responsabile în combaterea fenomenului (8%).

Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eşantion de peste 700 de subiecţi, reprezentanţi ai agenţilor economici, şi a fost realizată de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie în luna iulie 2018.

Asociaţia pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” a fost înfiinţată în 2017 şi are drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea şi coordonarea de activităţi care să contribuie la conştientizarea publicului şi a autorităţilor cu privire la efectele negative ale acestui fenomen. 
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus