Stiri de ultima ora

ANDREI RĂDULESCU, BANCA TRANSILVANIA: "Incidenţa Covid-19 este o şansă unică pentru UE şi România, în special"

ANDREI RĂDULESCU, BANCA TRANSILVANIA: Incidenţa Covid-19 este o şansă unică pentru UE şi România, în special
Economic
• "Avem din ce în ce mai mulţi factori care vor conduce spre finalul arhitecturii financiare internaţionale de la Bretton Woods", spune macroeconomistul  

• Rădulescu: "Covid-19 are o rată efectivă de mortalitate foarte mică"

• Potrivit acestuia, pandemia Covid nu o să fie în mai multe valuri

Incidenţa Covid-19 este o şansă unică pentru Uniunea Europeană, în general, si România în special, consideră Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania. Rădulescu mai spune că până la sfârşitul deceniului economia Chinei va depăşi economia Statelor Unite, asta după ce în anul trecut a depăşit-o pe cea a Zonei Euro.

Rădulescu mai punctează că cei care conduc marile instituţii financiare au avut memoria crizei financiare din 2008-2009 şi au intervenit foarte agresiv şi prompt cu 6 trilioane de dolari în programe monetare neconvenţionale, la care se adaugă 11 trilioane de dolari în programe fiscal-bugetare implementate la nivel mondial.

Rădulescu a arătat că România înregistrează pe 2019 un deficit comercial de aproape 8 miliarde de euro cu produse chimice, de 4 miliarde de euro la combustibili (aici el spune că ajustarea deja a început din cauza reducerii cererii) şi de 2 miliarde de euro la alimente (inclusiv mere) şi animale vii. El se aşteaptă propriu-zis la ajustarea importurilor într-un ritm mai rapid decât cel al exporturilor, amintind de asemenea că România a importat medicamente şi aparatură medicală semnificativ în luna martie şi aprilie şi probabil şi în mai.

Rădulescu a afirmat de asemenea că rata efectivă a mortalităţii în cazul Covid este foarte mică în comparaţie cu gripa spaniolă.

"Haideţi să ne uităm un pic la analiza fundamentală a crizei sanitare. Am încercat să citesc cât am putut de mult comparaţii între ceea ce înseamnă efectiv sâmburele pe analiză fundamentală a unei crize sanitare şi cel mai important aspect este rata efectivă de mortalitate, care este foarte mică în cazul Covid la nivel mondial. Când spun rata efectivă de mortalitate nu mă refer numai la număr de decese de Covid la număr de persoane depistate pentru că sunt foarte multe care nu au fost depistate. Din ce în ce mai multe studii în SUA arată că numărul real al numărului de persoane care au trecut prin Covid este de peste 20 de milioane. Studiile arată că peste 20% din populaţia New York-ului a trecut peste boală, deci noi trebuie să raportăm numărul deceselor la aproximaţia numărului total al persoanelor care au trecut prin Covid. Şi o să ajungem la concluzia că cel puţin comparativ cu gripa spaniolă rata de mortalitate este foarte mică. Studiile din Germania arată că rata efectivă de mortalitate este undeva la 0,37%. În România, MedLife a făcut un studiu că 2% din populaţie a trecut prin boală, adică aproape 400.000 de oameni, probabil foarte mulţi fără să ştie fiind asimptomatici. Împărţiţi 1.800 la 400.000 şi o să vedeţi o rată de mortalitate care este mult mai mică, în contextul în care numărul celor infectaţi este mult mai mare de 400.000. Ce vreau să spun este că, din perspectiva fundamentală, eu încă mă aştept la o revenire puternică pentru că panica a fost un overreaction al pieţelor neştiind concret (multe lucruri despre virus) fiind şi o lipsă de informaţie. Sunt foarte mulţi factori pe care piaţa, ulterior, a început să-i incorporeze, neştiindu-i. Am văzut cât de rapid a revenit bursa americană, nu doar prin prisma stimulentelor monetare şi fiscal-bugetare, dar şi prin prisma faptului că informaţiile arată o rată de mortalitate care este mult mai mică. Lumea s-a gândit la scenariul cel mai negru", a spus Rădulescu.

Acesta a adăugat ca exemplu cazul Luxemburgului, unde vârsta medie a persoanelor decedate a fost mai mare decât speranţa de viaţă. Totodată, potrivit lui Andrei Rădulescu, în prezent asistăm la o creştere a raportului între vindecări şi cazuri confirmate, atât la nivel mondial cât şi în România - 92,2% în Germania, comparativ cu 30% în SUA (dar în creştere).

"Într-adevăr, numărul cazurilor depistate continuă să crească, dar ritmul mediu zilnic (dinamica cazurilor confirmate pe medie mobilă de 10 zile de la o zi la alta) de la o zi la alta este în atenuare (...) Vârsta medie a persoanelor decedate este de 80 de ani. În Luxemburg, paradoxal, vârsta medie a deceselor a fost mai mare decât speranţa de viaţă. Deci panica a fost mult mai puternică faţă de ceea ce contează într-o criză sanitară, adică rata efectivă de mortalitate. Nu se poate compara cu gripa spaniolă, din niciun punct de vedere", a spus economistul, adăugând că "după gripa spaniolă a urmat deceniul de vis, The Roaring Twenties, acea perioadă de boom de dinainte de Marea Depresiune în care toate au crescut".

Rădulescu a mai spus că în general după astfel de perioade de crize sanitare şi şocuri exogene au urmat perioade de boom.

"Analist fiind la un fond de pensii în Portugalia acum 15 ani când a fost (uraganul) Katrina a fost o reacţie similară. Katrina a măturat New Orleans şi te uitai pe Bloomberg şi toate cădeau. Până când? Până s-a ajuns la concluzia că trebuie reconstruit totul. Practic, ce se întâmplă acum la nivelul ţărilor mari este să reconstruiască înapoi şi mai bine. Să revină spre o nouă normalitate care să pună accent pe acele reforme şi acele sectoare în care trebuie să investească astfel încât viitorul să arate mult mai bine. Dincolo de criza sanitară, este o oportunitate fantastică de a reforma şi de a pune bazele unui ciclu post-pandemie care să arate foarte bine, mai ales pentru România", a afirmat macroeconomistul, adăugând că din Europa România este în pole-position pentru a deschide negocierile de aderare la OECD.

De asemenea, Rădulescu consideră că pandemia Covid-19 nu o să fie o pandemia în mai multe valuri "pentru că nu este o pandemie sezonieră cum a fost gripa spaniolă". "Observăm că este şi în ţările din ţările din emisfera nordică şi în ţările din emisfera sudică. Deci nu o să avem mai multe valuri pentru că nu o să fie un impact sezonier, o să fie un singur val şi dacă mă întrebaţi pe mine, făcând paralelă cu gripa spaniolă, foarte probabil a început în China mai devreme de decembrie când a fost raportat, deci suntem undeva în zona în care ne îndreptăm spre a doua jumătate. Deci nu mă aştept să fie mai multe valuri pentru că aţi văzut că este coronavirus şi la 40 de grade şi la -40 de grade", a spus Andrei Rădulescu.

Revenind la economie, Rădulescu se aşteaptă la o contracţie a economiei naţionale sub media pieţei -circa 5-6% în rândul analiştilor şi instituţiilor financiare - şi la o revenire la nivelul pre-criză în termeni absoluţi la finalul lui 2021. El a mai amintit că România este un beneficiar important al propunerii de relansare NextGeneration lansat de UE (fond de 750 de miiliarde de euro), despre care Rădulescu are încredere că se va adopta în condiţiile "în care la conducerea UE sunt 3 femei" - doamna de la BCE, doamna de la Comisia Europeană şi doamna din Germania. "Am încredere că Europa se va pune din nou în mişcare", a spus el.

Rădulescu a mai spus: "Inclusiv pe turism este o şansă de a redescoperi România, pentru că pentru majoritatea populaţiei turismul era exterior. Noi făceam treaba altora. (...) Eu mă aştept la un nou ciclu investiţional şi spun acest lucru pentru că spre deosebire de şocul pentru economia lumii din 2007-2008, când practic a început marea criză financiară - în România a ajuns în vara-toamna lui 2008 -, economia României arată diferit. Avem resurse financiare în România? Avem la nivel de luna mai diferenţa dintre depozite şi credite de 23,6 miliarde de euro. Economia România din perspectiva din avion nu mai este dependentă de finanţare internaţională. Avem resurse digitale? Da, vedem că IT&C-ul este vedeta ciclului post-criză ca dinamică a valorii adăugate brute, iar IT&C-ul exportă masiv. Deci putem încorpora în economia noastră mai multă digitalizare. IT&C-ul a crescut în trimestrul întâi cu peste 14% valoare adăugată brută. Avem resurse umane, ce ne mai trebuie? Să punem resursele să lucreze. Avem costuri de finanţare la minime istorice, deşi este într-adevăr încă un pic mai sus faţă de regiune şi zona Euro, dar nu e de două cifre cum era acum 10 ani (...) ce vreau să zic este că dacă vrei să dezvolţi trebuie să începi să faci un drum, o infrastructură, iar noi avem potenţial".

Potrivit acestuia, un simplu plan de investitii atât public cât şi privat de doar 6 miliarde de euro în anumite sectoare ar putea dinamiza economia pe termen mediu. În ceea ce priveşte nivelul PIB per cap de locuitor, Rădulescu a spus că ne-am îndepărtat de Bulgaria şi convergem spre nivelul ţărilor de la Vişegrad, însă cu o distanţă semnificativă faţă de Cehia.
www.bursa.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus