Stiri de ultima ora

Ultima zi de donaţii pentru „Cuminţenia Pământului”. Câţi bani s-au strâns şi ce soluţii s-au mai propus pentru achiziţionarea statuii

Ultima zi de donaţii pentru „Cuminţenia Pământului”. Câţi bani s-au strâns şi ce soluţii s-au mai propus pentru achiziţionarea statuii
Cultura
30 septembrie este ultima zi în care se mai pot face donaţii pentru „Cuminţenia Pământului”

Astăzi, 30 septembrie, este ultima zi a subscripţiei publice pentru cumpărarea de către stat a „Cuminţeniei Pământului”, statuia lui Constantin Brâncuşi. Moştenitorii familiei Romaşcu au cerut iniţial 20 de milioane de euro pentru operă, iar în urma negocierilor s-a ajuns la suma de 11 milioane. Guvernul Cioloş spera să strângă din donaţiile publicului 6 milioane, dar a stâns maximum un milion.

Parlamentarii din Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor au adoptat, la începutul lunii, un amendament la OUG 10/2016 privind achiziţionarea sculpturii „Cuminţenia Pământului“, potrivit căruia Guvernul va fi obligat să plătească diferenţa de bani până la 11 milioane de euro, indiferent de suma strânsă pentru achiziţionarea acesteia.

Preşedintele Comisiei de Cultură, Gigel Ştirbu, a propus în timpul şedinţei introducerea unui amendament la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 10/2016, privind achiziţionarea sculpturii „Cuminţenia Pământului”.

„În situaţia în care la 30 septembrie nu se strâng cei 6 milioane de euro din subscripţie publică, Guvernul va mări marja de 5 milioane până la cuantumul sumei de 11 milioane ca acest bun de patrimoniu naţional să fie cumpărat. Deci, Guvernul are libertatea să mărească cuantumul de cinci milioane de euro”, a declarat Ştirbu.

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu a susţinut că suma de 11 milioane de euro reprezintă ”o afacere” pentru statul român.

„Lucrarea poate fi scoasă din ţară, aşa cum nenumărate piese din tezaur sunt scoase şi paricipă la expoziţii în afara ţării. Proprietarul o poate da în custodia marilor muzee ale lumii, cu obligaţia să se reîntoarcă în ţară peste ani de zile. Eu de aceea am spus, 11 milioane este un preţ excelent”, a susţinut Paleologu.

Soluţia BNR

De la Banca Naţională vine însă altă sugestie. Bogaţii României trebuie să completeze diferenţa, aşa cum făceau elitele cultivate de altădată, potrivit Digi24.

Ideea subscripţiei pentru 6 milioane din cele 11 a apărut în primăvară şi a venit din partea ministrului Vlad Alexandrescu. Ministerul Culturii nu avea fonduri, iar Ministerul de Finanţe oferea numai cinci milioane.

„Atunci când ministrul Vlad Alexandrescu a venit cu această iniţiativă, guvernul a fost extrem de entuziast. Pentru că presupunea un efort de solidaritate. Şi un exerciţiu de solidaritate pe care probabil că nu l-am făcut niciodată. Dincolo de sumă, este important numărul celor fac aceste donaţii. Sunt deja zeci de mii de oameni care au donat de la 1 leu la 100 de mii de euro. Numărul donatorilor este la fel de important ca şi suma. Sigur că nu numărul celor care donează va cumpăra sculptura, ci suma va trebui să fie plătită. Dar numărul arată că această solidaritate în jurul unor valori care au stat la baza campaniei e importantă”, este de părere fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

Prin lege, Banca Naţională nu mai poate finanţa proiecte culturale, explică Adrian Vasilescu. Trimite 80% din impozitul său pe profit în bugetul statului, dar nu poate dona 1 leu. Numai Ministerul de Finanţe poate decide ca, din cele 300 de milioane venite de la BNR în 2016, aproape şase milioane să fie cheltuite pentru „Cuminţenia Pământului".

Dâncu: probabil se va găsi o soluţie

La rândul lui, vicepremierul Vasile Dâncu declara la începutul lunii că probabil se va găsi o soluţie pentru achiziţionarea acestei opere, chiar dacă subscripţia publică nu va avea efectul aşteptat.

Ministrul Culturii a anunţat pe 16 martie că proprietarii sculpturii lui Brâncuşi, ”Cuminţenia Pământului” au acceptat oferta de achiziţie de 11 milioane de euro propusă de comisia de negociere mandatată de Guvern, executivul plătind 5 milioane de euro, restul, cele 6 milioane de euro, Ministerul de resort prin subscripţie publică naţională.

Proprietarii operei de artă - urmaşele arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuşi - şi-au recâştigat dreptul asupra lucrării după vreo nouă ani de procese şi au transmis, prin intermediul avocaţilor, că nu sunt dispuşi să dea „Cuminţenia Pământului” pe „mai nimic”.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani, în 2012, şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie s din Paris a sculpturii în lemn "Madame L.R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere "Sărutul".

Celebra operă a lui Constantin Brâncuşi, "Cuminţenia Pământului", ultima pe care statul român o mai poate recupera, este expusă, în prezent, la Muzeul Naţional Cotroceni.

Probabil că vom găsi o soluţie pentru achiziţionarea acestei opere de artă care până la urmă este fundamentală pentru cultura noastră şi Brâncuşi până la urmă este unic”, a mai spus Dîncu.
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus