Stiri de ultima ora

Suceava: Festivalul "Ziua limbii şi a teatrului idiş", la a doua ediţie; în 2020 va avea o dimensiune internaţională

Suceava: Festivalul Ziua limbii şi a teatrului idiş, la a doua ediţie; în 2020 va avea o dimensiune internaţională
Cultura




Muzeul Bucovinei din Suceava a găzduit, miercuri, deschiderea oficială a celei de a doua ediţii a Festivalului "Ziua limbii şi a teatrului idiş", în prezenţa conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a autorităţilor locale şi centrale, a numeroşi participanţi.



Directorul Departamentului de Cultură al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Robert Shorr, a amintit că Parlamentul a votat anul trecut, în unanimitate, la iniţiativa deputatului Silviu Vexler, legea prin care ziua de 30 mai devine zi dedicată acestei limbi în România.



"Suceava a fost anul trecut un precursor. Anul acesta şi Bucureştiul, prin Teatrul Evreiesc de Stat, şi Iaşiul, prin Primăria Iaşi, organizează diferite evenimente dedicate limbii idiş, dar capul de afiş rămâne Suceava. De departe este un exemplu care îmi umple inima de bucurie", a declarat Robert Shorr.



Preşedintele FCER, dr Aurel Vainer, a promis că de la anul la Suceava va avea loc un Festival internaţional de cinstire a culturii şi limbii idiş.



"Am ţinut neaparat să vin astăzi aici, pentru că amiciţia autorităţilor este una de excepţie. Este o mare bucurie şi o mare plăcere să fim aici la cea de-a doua ediţie a Zilei Naţionale a culturii şi teatrului idiş care anul trecut a început în mai, la Suceava, datorită disponibilităţii autorităţilor şi am revenit. Acum suntem într-o abordare mai largă. Suceava merită din plin să fie locul de naştere a Zilei limbii idiş, dar, în acelaşi timp, să fie organizatorul unui festival naţional şi, cred, internaţional al culturii şi limbii idiş. Şi promit că de la anul vom fi mult mai bogaţi. Aici sunt oameni minunaţi şi ne pare bine că întâlnim prieteni adevăraţi", a subliniat Aurel Vainer.



El a adăugat că a venit la Suceava de la Iaşi, unde a avut loc marţi în premieră un eveniment dedicat zilelor internaţionale ale Teatrului idiş, - cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Idiş - TES FEST - acolo fiind "patria teatrului idiş universal".



Enikő Katalin Lacziko, secretar de stat Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI), şi-a exprimat bucuria faţă de faptul că o responsabilitate imensă în ceea ce priveşte dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice este asumată nu doar de către membrii comunităţii, dar şi de autorităţile locale. "În septembrie noi o să revenim cu o expoziţie unică în lume - o tabără interetnică de artă contemporană. (...) Din punctul meu de vedere, limba idiş a fost o punte de legătură şi colaborare pentru evreii din Europa", a spus oficialul guvernamental, care a dorit să sublinieze în context importanţa responsabilităţii autorităţilor statului.



La deschiderea oficială a evenimentului au mai fost prezenţi şi reprezentanţi ai oficialităţilor locale, judeţene şi de stat, ai instituţiilor care s-au implicat în organizarea festivalului, alături de Comunitatea Evreilor din Suceava şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), printre care preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, prefectul Mirela Adomnicăi, preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava, Sorin Golda, dar şi artiştii Alexandrina Chelu şi Florian Chelu Madeva de la Comunitatea Evreilor din Oradea.



FCER a emis cu această ocazie o ediţie limitată de Medalii de Onoare "Avram Goldfaden", acordate pentru "devotament în prezervarea limbii şi teatrului idiş", ce au fost conferite de către Aurel Vainer preşedintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur, primarului Sucevei, Ion Lungu, prefectului Mirela Adomnicăi, directorului Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, directorului executiv al Teatrului "Matei Vişniec", Carmen Steiciuc, directorului adjunct al Teatrului "Matei Vişniec" Suceava, Alina Mihăescu, rectorului USV, Valentin Popa, artiştilor Alexandrina Chelu şi Florian Chelu Madeva, jurnalistei Dana Humoreanu şi nu în ultimul rând preşedintelui Comunităţii Evreilor Suceava, profesorul Sorin Golda.



"Vă aştept cu drag pentru un festival anul viitor. Noi ne mândrim cu dumneavoastră. Când am văzut atâta informaţie într-un spaţiu relativ mic, mi-am spus aşa: "Doamne, cât de dinamică este comunitatea evreiască! (...) Anul trecut am sărbătorit Centenarul, am evocat rolul evreilor în Marea Unire şi continuăm şi la 101 ani. Mă bucur că sudul Bucovinei a devenit un loc de unde pleacă iniţiativele", a spus Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava.



Primarul Sucevei, Ion Lungu, a subliniat rolul important al comunităţii evreieşti atât în trecut cât şi în prezent în dezvoltarea oraşului. "Este o comunitate mică, dar dinamică şi importantă. Merită să facem mai mult", a spus edilul.



Prefectul Mirela Adomnicăi a arătat că limba idiş nu a dispărut, dar a fost "închisă într-un bol". "Limba idiş uneşte, este una de suflet. (...) Acest festival, alături de toate celelalte evenimente pe care le organizaţi într-un schimb de interculturalitate, reprezintă soluţia cea mai eficientă pentru combaterea atitudinilor antisemite, pentru a sublinia aportul vieţii culturale în viaţa culturală românească, dar noi l-am ales pentru scopul pe care l-aţi propus: 'Salvaţi limba şi valorile idiş!'", a spus prefectul judeţului.



Programul Festivalului "Ziua limbii şi a teatrului idiş" de miercuri a cuprins vernisajul expoziţiei "Paul Celan - un mare poet al lumii moderne", curatoriată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi spectacolul "Scripcarul pe acoperiş" al Teatrul "Regina Maria" din Oradea, susţinut pe scena Teatrul "Matei Vişniec" din Suceava.



Evenimentul va continua joi cu Conferinţa "Idiş - O lungime de undă specială. Idişul între română şi ebraică", prezentată de savantul Moshe Idel din Israel, ''unul dintre cei mai mari specialişti din toate timpurile în iudaism'', expert în cercetarea comparată a religiilor şi în cultura română. Totodată, vor avea loc lansarea cărţii "Un băieţel în căutarea lui Dumnezeu", scrisă de laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Isaac Bashevis Singerun, un concurs de desene pentru copii "Grădina Raiului"; proiecţia filmului cu teme idiş "Moştenirea lui Goldfaden", de Radu Gabrea, dansuri israeliene şi evreieşti cu formaţia Haverim de la Comunitatea Evreilor din Bucureşti, la Grădina Englezească de la USV, concertul de muzică klezmer cu formaţia Nigun a Comunităţii Evreilor din Iaşi, la Grădina Englezească, un recital de sonete evreieşti în interpretarea artiştilor Alexandrina Chelu şi Florian Chelu Madeva.



Seara de joi se va încheia cu concertul jazz & blues "Yiddish Tango" susţinut de suceveanul Berti Barbera (voce, percuţie - România) şi Mariano Castro (pian - Argentina) care va avea loc la Grădina Englezească. AGERPRES / (A - autor: Cătălina Matei, Silvia Marcu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)



 



Sursa foto: Muzeul Bucovinei / Facebook





www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus