Stiri de ultima ora

Simion: Cultura - o armă care îi dă unui popor forţa de a supravieţui în istorie

Simion: Cultura - o armă care îi dă unui popor forţa de a supravieţui în istorie
Cultura




Cultura este o armă care îi dă unui popor forţa de a supravieţui în istorie, a afirmat, marţi, academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, la sesiunea festivă dedicată Zilei Culturii Naţionale, organizată de Academia Română la Ateneu.



"Aceasta mi se pare a fi adevărata putere a culturii: o armă care îi dă unui popor forţa de a supravieţui în istorie. O armă tăcută, manifestată pe mari serii istorice, pentru a asigura viitorul identităţii unei naţiuni, într-o istorie plină de necunoscute", a spus Simion, în comunicarea cu tema "Cultura: A câta putere în stat?".



El a remarcat că în lumea contemporană "cultura este totuşi o putere marginalizată, pusă mereu la încercare, contestată uneori în identitatea ei şi în simbolurile ei, un fenomen în luptă cu legile economiei de piaţă".



Fostul preşedinte al Academiei Române şi-a exprimat speranţa în perenitatea culturii române.



"Va rezista, va supravieţui, va învinge cultura română, care a trecut prin atâtea? Câtă vreme va exista limba română şi se vor ivi sau vor fi citiţi poeţi ca Eminescu, Arghezi, Blaga şi, cu voia dumneavoastră, Nichita Stănescu, câtă vreme vor exista şi vor fi citiţi istorici ca Nicolae Iorga, critici şi istorici literari ca Lovinescu şi George Călinescu, cultura română va fi în continuare o mare putere tăcută secretă, va fi - spun cu toată convingerea - diplomaţia noastră cea mai fină şi cea mai penetrantă. În fine, va rămâne forţa noastră de apărare cea mai bună în istorie", a subliniat Eugen Simion.



El a îndemnat la citirea operei eminesciene, ca semn de respect acordat poetului naţional.



"Eminescu este un umanist european. El nu este un xenofob, nu este un naţionalist în sensul de astăzi, un sens care mie nu-mi place, să spun drept. (...) Tot secolul al XIX-lea în care a trăit Eminescu este un secol al naţiunilor şi al naţionalismului. Iar Eminescu dacă are articole mai aspre în publicistica lui o face într-un moment în care România - să nu uităm - nu devenise un stat independent, într-un moment în care românii voiau să intre pe scena istoriei. Acesta este Eminescu, un poet care ne reprezintă, un poet care ne prezintă în ceea ce avem noi mai bun. Cu jalea noastră, cu resemnarea noastră, cu furiile noastre. Noica spunea că este partea noastră cea mai bună. Eu aş spune că trebuie să-l respectăm prin a începe să îl citim", a adăugat academicianul.



Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a atras atenţia asupra unor "atentate grave" asupra "marelui monument care este limba noastră".



"Mulţi specialişti ne atrag atenţia că limba română se află acum în pericol. Nu cred că trebuie să ne lăsăm copleşiţi de asemenea semnale, dar nu e bine nici să le ignorăm. Asistăm la o serie de atentate grave asupra limbii române, de la poluarea ei cu barbarisme şi expresii nepotrivite, calchiate mecanic din alte limbi şi până la asalturile asupra unităţii sale. Sunt unii, mânaţi de interese extra-ştiinţifice, care tind astăzi să despartă limba română de dialectele sale sudice şi mai ales de dialectul aromân, aşa cum sunt alţii care vor să diminueze numărul orelor de română din şcoli şi să organizeze studiul limbii şi literaturii după criterii anistorice, nerespectând succesiunea curentelor culturale şi creând un adevărat haos în structurarea materiei. Dar astăzi se cuvine să sărbătorim", a spus Pop.



El a subliniat că "menirea Academiei Române, ca şi a Ministerului Educaţiei, ca şi a Ministerului Culturii, devenit, simptomatic, şi al Identităţii Naţionale este de a veghea asupra calităţii educaţiei tinerilor din România".



"Iar această educaţie, înscrisă ferm în cadre europene şi universale, trebuie să rămână una românească, dacă mai credem în menirea acestei ţări numite România şi dacă mai dorim să lăsăm urmaşilor raţiunile de a sărbători, peste decenii şi secole, Ziua Culturii Naţionale. Gaudeamus Igitur", a încheiat preşedintele Academiei Române.



Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a susţinut că "şcoala şi profesorii trebuie să-l orienteze pe tânăr spre cultură".



"Este posibilă întoarcerea la Eminescu, când tinerii sunt îndemnaţi către profesii care să producă insistent şi instant bani? Răspunsul optimistului din mine este 'Da'. Trebuie să încercăm, chiar dacă recentele studii arată că doar 28% dintre tineri sunt interesaţi de educaţie şi de carieră profesională. Cum? Prin cultură şi educaţie, care sunt, după opinia mea, inseparabile. Cu familia responsabilă pentru cei acum şase ani de-acasă, şcoala şi profesorii trebuie să-l orienteze pe tânăr spre cultură. Împreună, părinţi, profesori, instituţii, cu pricepere, cu răbdare, cu perseverenţă. Copilul, adolescentul sau tânărul trebuie să înveţe să trăiască în substanţa spirituală a neamului său, iar spiritul unui popor este o verigă din lanţul dezvoltării spiritului universal", a subliniat ministrul Andronescu.



Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer Daniel Breaz, a afirmat că "România are o geografie culturală extrem de ofertantă: de la tradiţii şi obiceiuri, la obiectivele culturale de patrimoniu, oameni de cultură iluştri, artişti-tezaur care duc faima ţării pretutindeni în lume, produse culturale de înaltă ţinută, dar insuficient valorificate internaţional".



"În contextul actual, credem că principala misiune a noastră, a tuturor românilor, ar trebui să fie aceea de a reînvăţa să admirăm, de a învăţa sau reînvăţa să fim mândri de patrimoniul nostru cultural şi, implicit, de a milita împreună pentru a-l valoriza şi a-l promova corect şi eficient. Acest lucru nu trebuie să se întâmple numai la nivelul elitelor culturale, ci trebuie activat instrumentarul admiraţiei încă de la cele mai fragede vârste, investind în formarea judecăţilor de gust estetic ale tinerilor, în elaborarea unor strategii în sfera educaţiei pentru conştientizarea importanţei patrimoniului naţional, care să conducă la accesul neîngrădit la consumul cultural şi la acel gen de expectaţii ale consumatorului de artă care să-i oblige pe creatori să-şi potenţeze activitatea şi să se orienteze nu spre mode, ci spre valorificarea elementului autohton cerut de publicul larg", a spus ministrul Culturii.



La sesiunea festivă, la care preşedintele Klaus Iohannis a rostit un cuvânt de salut, au mai susţinut prelegeri academicienii Răzvan Theodorescu şi Mihai Cimpoi şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.



Actorul Dorel Vişan a oferit un recital de poezie, iar "Camerata Regală" a susţinut un concert.



Foaierul Ateneului Român a găzduit o expoziţie foto-documentară realizată de Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române.



În acelaşi cadru, Academia Română a lansat aplicaţia digitală "Mihai Eminescu, întreaga operă", prin care opera eminesciană este disponibilă, în regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store şi Google Play. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)





www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus