Stiri de ultima ora

RETROSPECTIVĂ Cultura română, mai săracă: Augustin Buzura, Stela Popescu, Ion Besoiu - plecaţi în eternitate în 2017





<p>Cultura rom&acirc;nă răm&acirc;ne mai săracă la finalul acestui an, după dispariţia actorilor Olga Tudorache, Stela Popescu, Ion Besoiu şi Cristina Stamate, a academicianului Augustin Buzura, scriitorului George Bălăiţă, a pictorului Marin Gherasim şi a preşedintelui Academiei Rom&acirc;ne, Ionel Valentin Vlad.<br />

<br />

Tot &icirc;n acest an, au mai murit istoricul Zoe Petre, scriitorul şi omul politic Mircea Ionescu-Quintus, pictoriţa şi graficiana Alma Redlinger, academicienii Gheorghe Dolgu şi Victor Emanuel Sahini, regizorii Mircea Drăgan şi Alecu Croitoru, criticul de artă Octavian Barbosa, compozitorul Dumitru Lupu, solista Marina Scupra.<br />

<br />

<strong>* Criticul şi istoricul literar Daniel Dimitriu a murit pe 17 ianuarie.</strong><br />

Născut pe 17 iulie 1945, la Simeria, Daniel Dimitriu a fost redactor al revistei &quot;Convorbiri literare&quot; aproape două decenii şi a condus p&acirc;nă &icirc;n 1990 cenaclul Junimea al Muzeului Literaturii Rom&acirc;ne din Iaşi. A colaborat la reviste de tradiţie, de la &quot;Cronica&quot; şi &quot;Ateneu&quot; la &quot;Rom&acirc;nia literară&quot;, &quot;Tribuna&quot; sau &quot;Tomis&quot;. Pentru debutul editorial cu &quot;Ares şi Eros&quot; (1978), criticul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. Opera sa numără alte contribuţii importante, cu puncte de vedere novatoare şi interpretări remarcabile, bine receptate de cei mai reprezentativi critici ai noştri.<br />

<br />

<strong>* Actorul Ion Besoiu a murit pe 18 ianuarie la v&acirc;rsta de 85 de ani.</strong><br />

Actorul s-a născut la 11 martie 1931, la Sibiu, unde a absolvit Academia de Teatru şi Muzică. A debutat pe scena Teatrului de Stat din Sibiu, iar apoi a venit la Bucureşti unde a devenit membru al echipei de actori a Teatrului &quot;Lucia Sturdza Bulandra&quot;, pe scena căruia a jucat din 1967. Ulterior, a fost, timp de 12 ani, director al acestei instituţii. Printre piesele care i-au marcat cariera teatrală se numără: &quot;Livada de vişini&quot; de A. P. Cehov (1967), &quot;Puricele&quot; de Georges Feydeau (1969), &quot;Aceşti nebuni făţarnici&quot; de Teodor Mazilu (1970), &quot;Pescăruşul&quot; de A. P. Cehov (1977), &quot;Rezervaţia de pelicani&quot; de D. R. Popescu (1983), &quot;Unchiul Vanea&quot; de A. P. Cehov (1985), &quot;Hamlet&quot; de William Shakespeare (1985), &quot;Visul unei nopţi de vară&quot; de William Shakespeare (1991), &quot;Trei surori&quot; de A. P. Cehov (1995), &quot;Şase personaje &icirc;n căutarea unui autor&quot; de Luigi Pirandello (1995), &quot;Caligula&quot; de Albert Camus (1996), &quot;Mutter Courage&quot; de Bertolt Brecht (1999), &quot;Există nervi&quot; de Marin Sorescu (2001), &quot;Oblomov&quot; după I. A. Goncearov (2003).<br />

Ion Besoiu a jucat &icirc;n peste 80 de filme, printre care: &quot;Haiducii&quot;, &quot;Ultimul cartuş&quot;, &quot;Actorul şi sălbaticii&quot;, &quot;Nemuritorii&quot;, &quot;Un comisar acuză&quot;, &quot;Toate p&acirc;nzele sus&quot;, &quot;Revanşa&quot;, &quot;Drumul oaselor&quot;, &quot;Ultima noapte de dragoste&quot;, &quot;Capcana mercenarilor&quot;, &quot;Furtuna&quot;, &quot;Cartierul Veseliei&quot;, &quot;Castelul condamnaţilor&quot;, &quot;Mihai Viteazul&quot;, &quot;Ion, blestemul păm&acirc;ntului, blestemul iubirii&quot;, &quot;Horea&quot;, &quot;Colierul de turcoaze&quot;, &quot;Mircea&quot;.<br />

La 19 martie 2001, cu ocazia &icirc;mplinirii v&acirc;rstei de 70 de ani, preşedintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Naţional &quot;Steaua Rom&acirc;niei&quot;, &icirc;n grad de cavaler.<br />

<br />

* <strong>Traducătoarea Mioara Caragea s-a stins din viaţă pe 19 ianuarie.</strong> Una dintre cele mai valoroase traducătoare de limba portugheză pe care a avut-o Rom&acirc;nia, aceasta a tradus: Jos&eacute; Saramago (&quot;Istoria asediului Lisabonei&quot;, &quot;Evanghelia după Isus Cristos&quot;, &quot;Toate numele&quot;, &quot;Călătoria elefantului&quot;, &quot;Peştera&quot;, &quot;Anul morţii lui Ricardo Reis&quot;, &quot;Eseu despre orbire&quot;), Agustina Bessa Lu&iacute;s (&quot;Sibila&quot;) şi E&ccedil;a de Queir&oacute;z (&quot;Oraşul şi muntele&quot;).<br />

<br />

* <strong>Profesoara şi traducătoarea literară Janina Ianoşi a murit pe 21 ianuarie.</strong> Născută la 12 iulie 1930, bună cunoscătoare a limbilor franceză, germană şi rusă, a tradus din aceasta din urmă lucrări de estetică semnate de Herzen, Bielinski, Cernişevski, Dobroliubov, Pisarev, G.V. Plehanov, Davidov, dar şi literatură: amplul Jurnal al lui Lev Tolstoi, proză de K. Paustoveski, Marina Tvetaieva, A. Adamolvici, Daniil Granin. A desfăşurat zeci de ani o &icirc;ntinsă activitate pedagogică la Universitatea din Bucureşti.<br />

<br />

* <strong>Pictoriţa şi graficiana Alma Redlinger s-a stins, la v&acirc;rsta de 93 de ani pe 2 februarie.</strong> Creaţia ei s-a impus de-a lungul vremii ca expresie personală şi originală, dar şi ca o punte &icirc;ntre marea şcoală de pictură interbelică şi pictura secolului XXI. Artista a iubit natura, dar şi-a &icirc;ndrăgit &icirc;n egală măsură universul intim al studioului de creaţie. A excelat &icirc;n tehnica uleiului pe p&acirc;nză, dar şi &icirc;n grafica de şevalet. Ca genuri, natura statică, cu predilecţie, dar şi portretul ori peisajul i-au fost preocupări constante de-a lungul carierei. Investig&acirc;nd fiecare dintre aceste teme clasice cu viziunea artistului modern, artista a creat o operă de sinteză, originală şi unică.<br />

<br />

&Icirc;n 2004 i s-a decernat Ordinul Cultural &icirc;n gradul de Comandor, categoria C Arte Plastice, iar &icirc;n 2011, regele Mihai i-a acordat Decoraţia &quot;Nihil Sine Deo&quot;.<br />

<br />

* <strong>Regizorul Radu Gabrea a murit &icirc;n seara zilei de 9 februarie.</strong> Născut la 20 iunie 1937, la Bucureşti, Gabrea a absolvit Institutul de Construcţii Bucureşti (1960) şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1968), fiind doctor &icirc;n comunicaţii sociale, la Universitatea din Leuwen (Belgia).<br />

<br />

Considerat una dintre promisiunile confirmate ale generaţiei &#39;70, după 1974 s-a stabilit &icirc;n Germania, unde a semnat ca regizor, scenarist şi producător al unor filme de interes internaţional: &quot;O făclie de Paşti&quot; (1982), &quot;Un bărbat ca Eva&quot; (1984), &quot;Secretul peşterii de gheaţă&quot; (1989).<br />

<br />

&Icirc;n Rom&acirc;nia, a realizat &quot;Amintiri bucureştene&quot; (1968, lungmetraj documentar), &quot;Urmărirea&quot; (1971, serial TV), &quot;Dincolo de nisipuri&quot; (1973), &quot;Peisaj negru&quot; (1976), &quot;Călătorie surpriză&quot; (1990, film TV), &quot;Rosen Emil - o tragică iubire&quot; (1992), &quot;Noro&quot; (2002), &quot;Moştenirea lui Goldfaden&quot; (2004). De asemenea, a semnat regia unui film documentar despre naufragiul vasului &quot;Struma&quot;, prezentat &icirc;n 2000, &icirc;n premieră mondială la un post de televiziune din Rom&acirc;nia. La Festivalul de la Locarno din 1970, a fost premiat pentru filmul cu care a debutat &icirc;n lungmetraj, &quot;Prea mic pentru un război aşa de mare&quot; (1969).<br />

<br />

Ca regizor de teatru, Radu Gabrea a montat &quot;Maria Callas - La Divina&quot;, după &quot;Master Class&quot; de Terrence McNally - reprezentaţie excelent primită de publicul din New York, Washington, Tampere (Festivalul Internaţional de Teatru), Helsinki, Canberra (Festivalul Cultural Internaţional), Sydney, Melbourne.<br />

<br />

Printre cele mai recente producţii la care Radu Gabrea a semnat regia, se numără filmul documentarul &quot;Trei zile p&acirc;nă la Crăciun&quot;, lansat la 26 ianuarie 2012, ziua &icirc;n care Nicolae Ceauşescu ar fi &icirc;mplinit 93 de ani. Filmul prezintă o cronică detaliată, bazată pe mărturii, documente, reconstituiri şi imagini de arhivă, a ultimelor trei zile ale cuplului Elena şi Nicolae Ceauşescu, &icirc;nainte de executarea lor &icirc;n ziua de Crăciun a anului 1989..<br />

<br />

Critic de film la numeroase ziare, profesor de regie şi montaj la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, Radu Gabrea a fost primul preşedinte al Oficiului Naţional al Cinematografiei, cu rang de secretar de stat, &icirc;nfiinţat la 24 octombrie 1997 prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului Rom&acirc;niei. A deţinut funcţia p&acirc;nă &icirc;n anul 1999.<br />

<br />

&Icirc;n 2011, a fost distins cu Ordinul Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.<br />

<br />

* <strong>Pe 27 martie, Uniunea Artiştilor Plastici din Rom&acirc;nia anunţa &icirc;ncetarea din viaţă a celui ce a fost Preşedinte de Onoare al Uniunii, maestrul Marin Gherasim (16.12.1937 - 27.03.2017).</strong> Atrage atenţia &icirc;ncă de la debutul oficial, expoziţia anuală de stat, &icirc;n 1963, apoi, potrivit criticului Ocravian Barbosa, &quot;după o perioadă evolutivă pe linia tradiţională, se &icirc;ndreaptă spre exploatarea virtualităţilor expresive ale unor modalităţi artistice moderne, asimilabile, la &icirc;nceput, suprarealismului şi apoi artei abstracte tinz&acirc;nd la realizarea unei sinteze care, printr-o imagine de tip montaj, să se constituie &icirc;ntr-o metaforă, a contradicţiilor şi sciziunilor civilizaţiei&quot;. Meritele sale au fost recunoscute at&acirc;t pe plan naţional, c&acirc;t şi internaţional, fiind decorat cu Ordinul Naţional &quot;Steaua Rom&acirc;niei&quot; &icirc;n grad de Comandor.<br />

<br />

* <strong>Unul dintre cei mai importanţi scriitori rom&acirc;ni postbelici, George Bălăiţă, s-a stins din viaţă pe 16 aprilie.</strong> Acesta s-a afirmat drept unul dintre cei mai originali şi mai reprezentativi autori din t&acirc;năra generaţie &#39;60, prin care literatura rom&acirc;nă intra &icirc;n faza ei neomodernistă: &quot;Convers&acirc;nd despre Ionescu&quot; (1966), &quot;&Icirc;nt&acirc;mplări din noaptea soarelui de lapte&quot; (1967). După &quot;Lumea &icirc;n două zile&quot; (1975), capodopera lui George Bălăiţă, opera scriitorului se rotunjeşte prin titluri precum &quot;Ucenicul neascultător&quot; (1977), &quot;Nopţile unui provincial&quot; (1983), &quot;Gulliver &icirc;n ţara nimănui&quot; (1994), &quot;&Icirc;nvoiala (2016)&quot;. &Icirc;n colaborare cu Janina Ianoşi, a tradus &quot;Cevengur&quot; de Andrei Platonov.<br />

<br />

* <strong>Pe 11 iulie a plecat &icirc;n eternitate Augustin Buzura, unul dintre cei mai importanţi prozatori rom&acirc;ni postbelici.</strong><br />

<br />

A fost funcţionar la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia, redactor, şef de secţie şi secretar de redacţie la &quot;Tribuna&quot;, iar după Revoluţie, redactor-şef la revista &icirc;n paginile căreia a şi debutat, preşedinte al Fundaţiei Culturale Rom&acirc;ne şi director al revistei &quot;Cultura&quot;. A fost membru al Academiei Rom&acirc;ne şi a primit &icirc;n mai multe r&acirc;nduri Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia, iar &icirc;n 1977, Premiul Academiei Rom&acirc;ne.<br />

<br />

După două volume de nuvele, &quot;Capul Bunei Speranţe&quot; (1963) şi &quot;De ce zboară vulturul?&quot; (1966), Augustin Buzura va scrie romanele dense, profunde şi curajoase care &icirc;l vor impune &icirc;n linia celor mai solizi romancieri ai noştri: &quot;Absenţii&quot; (1970), &quot;Feţele tăcerii&quot; (1974), &quot;Orgolii&quot; (1977), &quot;Vocile nopţii&quot; (1980), &quot;Refugii&quot; (&quot;Zidul morţii&quot;, I, 1984), &quot;Drumul cenuşii&quot; (&quot;Zidul morţii&quot;, II, 1988), &quot;Recviem pentru nebuni şi bestii&quot; (1999), &quot;Raport asupra singurătăţii&quot; (2009).<br />

<br />

*&nbsp;<strong>Acad. Victor Emanuel Sahini, personalitate marcantă a chimiei rom&acirc;neşti, membru corespondent al Academiei Rom&acirc;ne din 1963 şi membru titular din ianuarie 1990, a murit pe 14 iulie.</strong><br />

Născut pe 30 august 1927, Sahini a fost director al Bibliotecii Academiei Rom&acirc;ne vreme de 14 ani, &icirc;ntre 1980-1994.<br />

<br />

Activitatea sa ştiinţifică s-a dezvoltat cu deosebire &icirc;n domeniul chimiei fizice, spectroscopiei moleculare, chimiei fizice biologice, chimiei cuantice. Este autorul unor importante studii privind structura electronică a unor radicali liberi. Cercetărilor sale li se datorează valoroase contribuţii la elucidarea caracterului parţial ionic al legăturii covalente coordinative, la elaborarea unui criteriu definitoriu &icirc;n cazul hidrocarburilor aromatice şi la elaborarea unei metode de calcul a refracţiei individuale a ionilor.<br />

<br />

Peste 25 de ani (1964- 1990) a fost editorul celei mai importante reviste de chimie din Rom&acirc;nia, Revue Roumaine de Chimie. A fost, de asemenea, preşedintele comisiilor de spectroscopie şi de chimie cuantică din Academia Rom&acirc;nă, membru al Consiliului Universităţii Naţiunilor Unite (1971-1977), preşedinte al Societăţii de Chimie din Rom&acirc;nia (1993-2001).<br />

<br />

Preşedinţia Rom&acirc;niei i-a acordat &icirc;n anul 2000 Ordinul Naţional &quot;Steaua Rom&acirc;niei&quot; &icirc;n grad de ofiţer.<br />

<br />

* <strong>Compozitorul Dumitru Lupu a murit &icirc;n dimineaţa zilei de 22 iulie, la v&acirc;rsta de 65 de ani.</strong><br />

<br />

A fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Rom&acirc;nia (UCMR) şi al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din Rom&acirc;nia (UARF). A fost profesor la Universitatea &quot;Ovidius&quot; din Constanţa din anul 2014.<br />

<br />

Autor a peste 500 de lucrări muzicale păstrate &icirc;n arhiva Radiodifuziunii şi Televiziunii Naţionale, &icirc;nregistrate la UCMR-ADA, Dumitru Lupu este iniţiator al Festivalului pentru copii &quot;Mamaia copiilor&quot;.<br />

<br />

* <strong>Pe 25 iulie s-a stins din viaţă poetul Petre Got.</strong><br />

<br />

Născut pe 20 septembrie 1937 la Deseşti, &icirc;n judeţul Maramureş, Petre Got a fost redactor la Editura Eminescu şi, timp de peste trei decenii, redactor la &quot;Viaţa Rom&acirc;nească&quot;. Opera lui poetică cuprinde titluri precum &quot;Glas de ceară&quot; (1972), &quot;Masa de mire&quot; (1975), &quot;Ochii florilor&quot; (1976), &quot;Dimineaţa cuv&acirc;ntului&quot; (1980), &quot;Paranteza Lunii&quot; (1985), &quot;Stelele strigă&quot; (1988), &quot;Timp răstignit&quot; (1991), &quot;Inima lui septembrie&quot; (1996), &quot;Pl&acirc;ns de heruvim&quot;, cu prefaţă de Ştefan Augustin Doinaş (1999), &quot;Clipa dintre hotare&quot; (2001), &quot;Protocolul norilor&quot; (2007).<br />

<br />

* <strong>Criticul de artă Octavian Barbosa a murit pe 27 iulie la v&acirc;rsta de 90 de ani.</strong> Personalitate culturală marcantă a ultimelor şase decenii, acesta a strălucit &icirc;ntre confraţi prin &quot;profunda &icirc;nţelegere a fenomenului plastic conferind artei scrisului ca şi discursului narativ, valoare de epopee&quot;, nota UAP.<br />

<br />

* <strong>Interpreta de muzică populară Emilia Bubulac a murit &icirc;n dimineaţa zilei de vineri, 28 iulie, la v&acirc;rsta de 68 de ani, &icirc;n urma unui stop cardiac.</strong> Printre piesele cu care Emilia Bubulac a &icirc;nc&acirc;ntat publicul se numără &quot;Viorea, viorea, viorea&quot;, &quot;Teiule, frunză rotată&quot;, &quot;Seara bună, Mărioară&quot;, &quot;Dă-mi, neicuţă, gura ta&quot;. &Icirc;n anul 2005, Emilia Bubulac a devenit şi realizator TV.<br />

<br />

* <strong>C&acirc;ntăreaţa Marina Scupra a murit pe 30 iulie la v&acirc;rsta de 49 de ani.</strong> Artista suferea de o boală incurabilă, pe care o descoperise &icirc;n urmă cu c&acirc;teva luni şi care a avansat rapid, după cum a mărturisit soţul acesteia. A debutat &icirc;n 1973 &icirc;n emisunea &quot;Prietenii lui Aşhiuţă&quot;, iar &icirc;n 1984 a obţinut Trofeul Festivalului de la Mamaia interpret&acirc;nd melodia &quot;Joc de copii&quot;, compusă de Laurenţiu Profeta, după ce, cu un an &icirc;n urmă primise din partea juriului, la acelaşi festival, Premiul Tinereţii. A &icirc;nceput apoi colaborarea cu compozitorul Dan Dimitriu, cel care i-a devenit soţ. &Icirc;n ultimii ani a fost profesoară de canto - muzică uşoară la Şcoala Populară de Artă din Piteşti, iar micuţii &icirc;ndrumaţi de ea au c&acirc;ştigat numeroase premii la festivalurile pentru copii.<br />

<br />

* <strong>Actorul Septimiu Sever a murit pe 15 august la v&acirc;rsta de 89 de ani, &icirc;n Montr&eacute;al, Canada.</strong> &Icirc;n anul 1971, &icirc;mpreună cu soţia sa, Herastia Peretz, a emigrat &icirc;n Canada. El va răm&acirc;ne &icirc;n memoria celor care l-au cunoscut prin rolurile din filmele: &quot;Mitrea Cocor&quot; (1952); &quot;Citadela sfăr&acirc;mată&quot; (1957), &quot;La v&acirc;rsta dragostei&quot; (1963), &quot;De-aş fi... Harap Alb&quot; (1965), &quot;Dacii&quot; (1967) sau &quot;Mihai Viteazul&quot; (1971).<br />

<br />

* <strong>Pe 1 septembrie a plecat &icirc;n eternitate istoricul şi profesorul Zoe Petre, fost consilier prezidenţial.</strong> A deţinut funcţiile de şef al Catedrei de Istorie Antică şi Arheologie a Facultăţii de Istorie, decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1990-1996) şi, apoi, de director al Şcolii Doctorale de Istorie a aceleiaşi universităţi (2005-2010). A fost profesor asociat al &Eacute;cole des Hautes &Eacute;tudes en Sciences Sociales (Paris), Centre &#39;&#39;Louis Gernet&#39;&#39; d&#39;&eacute;tudes compar&eacute;es sur les soci&eacute;t&eacute;s anciennes; al Universităţii &#39;&#39;Jules Verne&#39;&#39; din Amiens; visiting professor al universităţilor Harvard şi Cambridge; visiting researcher al Universităţii Columbia, New York. A fost director (1994-1996) şi director onorific (1996-2002) al Ecole Doctorale R&eacute;gionale en Sciences Sociales de Bucarest.<br />

<br />

După evenimentele din decembrie 1989, Zoe Petre s-a manifestat activ şi &icirc;n cadrul societăţii civile, ca membru fondator (1990) şi preşedinte (2001) al Solidarităţii Universitare, membru fondator al Alianţei Civice (1990), membru fondator şi vicepreşedinte al Fundaţiei Rom&acirc;ne pentru Democraţie (1992). La 1 decembrie 1996, Zoe Petre a fost numită &icirc;n funcţia de consilier prezidenţial pe probleme de politică internă şi externă şi coordonator al Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei Rom&acirc;niei, &icirc;ndeplinind această funcţie p&acirc;nă &icirc;n 21 decembrie 2000.<br />

<br />

Printre cărţile publicate se numără: &#39;&#39;Commentaire aux Sept contre Thebes d&#39;Eschyle&#39;&#39; (&icirc;n colaborare cu Liana Lupaş); &quot;Les Belles Lettres&quot; (1984) - pentru care a obţinut Premiul &#39;&#39;Timotei Cipariu&#39;&#39; al Academiei Rom&acirc;ne; &#39;&#39;Civilizaţia greacă şi originile democraţiei&#39;&#39; (Bucureşti, 1993); &#39;&#39;Cetatea greacă, &icirc;ntre real şi imaginar&#39;&#39; (Bucureşti, 2000); &#39;&#39;V&acirc;rsta de bronz (eseuri)&#39;&#39; (Bucureşti, 2000); &#39;&#39;Practica Nemuririi. O lectură critică a izvoarelor greceşti referitoare la geţi&#39;&#39; (Iaşi 2004); &#39;&#39;La Roumanie apres 1989&#39;&#39; (&icirc;n colaborare cu Catherine Durandin, Paris, 2008); &#39;&#39;Toamna căpitanului&#39;&#39; (2014). Totodată, a fost co-autor la mai multe ediţii ale manualelor şcolare de istorie.<br />

<br />

A fost decorată cu Legiunea de Onoare &icirc;n grad de Comandor de statul francez (1999) şi, &icirc;n acelaşi an, cu Ordinul &#39;&#39;Dom Infante Enrique&#39;&#39; &icirc;n grad de Mare Ofiţer din partea Portugaliei. &Icirc;n 2000, a primit Ordinul &#39;&#39;Danebrog&#39;&#39; - Mare Cruce din partea statului danez şi, la 30 noiembrie, Ordinul Naţional &#39;&#39;Serviciul Credincios&#39;&#39; al Rom&acirc;niei - Mare Cruce.<br />

<br />

* <strong>La 18 septembrie a murit epigramistul şi omul politic Mircea Ionescu-Quintus (1917-2017).</strong> Quintus s-a &icirc;nscris &icirc;n PNL la 19 ani. A luptat &icirc;n cel de-al Doilea Război Mondial, a fost deţinut politic &icirc;n perioada comunistă, iar după Revoluţie, preşedinte al PNL, ministru al Justiţiei, deputat şi de două ori senator. Spunea că i-a avut ca mentori pe Nicolae Iorga şi pe Gheorghe Tătărescu. A primit numeroase distincţii, ordine şi medalii printre care: Coroana Rom&acirc;niei cu spade şi panglici, Virtutea militară, Steaua Rom&acirc;niei şi gradul de general maior &icirc;n retragere. A primit ordine de stat ale Portugaliei şi Danemarcei.<br />

<br />

Ca autor de literatură, a debutat &icirc;n &quot;Curierul&quot; Liceului Sf. Petru şi Pavel &icirc;n 1934 şi editorial cu volumul &quot;Haz de necaz&quot;, &icirc;n 1943, cu o prefaţă de Radu D. Rosetti. Dintre volumele sale amintim: &quot;Epigrame&quot;, &quot;Epigrame şi epitafuri&quot;, &quot;Lacrima scoicilor&quot;, &quot;Cazul Dorin Condrea. Mărturie mincinoasă&quot;, &quot;Citaţie pentru un necunoscut&quot; (romane). A publicat două volume de memorialistică: &quot;Liberal din tată-n fiu&quot; şi &quot;Moara dracilor&quot;.<br />

<br />

* <strong>Profesorul Gheorghe Dolgu (2 aprilie 1929), membru de onoare al Academiei Rom&acirc;ne, economist cu o reputată carieră didactică şi ştiinţifică, diplomat şi reprezentant al Rom&acirc;niei &icirc;n multiple foruri internaţionale, a murit pe 22 septembrie, la v&acirc;rsta de 88 de ani.</strong><br />

<br />

Bogata sa activitate didactică s-a completat, &icirc;ncep&acirc;nd din 1990, cu activitatea de cercetare ştiinţifică, desfăşurată la Institutul Naţional de Cercetări Economice. Preocupările sale au vizat &icirc;ndeosebi economia &icirc;narmării/dezarmării, economia serviciilor financiare, ciclul economic, tranziţia la economia de piaţă, integrarea Rom&acirc;niei &icirc;n structurile europene.<br />

<br />

Meritele sale ştiinţifice au fost recunoscute printr-o serie de premii şi distincţii, printre care, &icirc;n 1976, premiul &quot;P.S. Aurelian&quot; pentru economie al Academiei Rom&acirc;ne, iar &icirc;n 2009 diploma &quot;Meritul Academic&quot;. &Icirc;n 1968, Germania Federală l-a decorat cu ordinul &quot;Verdienstkreuz am Bande&quot;. Preşedinţia Rom&acirc;niei i-a conferit &icirc;n 2003 Ordinul Naţional &quot;Serviciul Credincios&quot; &icirc;n grad de cavaler.<br />

<br />

&Icirc;n data de 30 martie 2010, Academia Rom&acirc;nă l-a ales membru de onoare, &icirc;n cadrul Secţiei de Ştiinţe Economice.<br />

<br />

* <strong>Actriţa Olga Tudorache a murit, &icirc;n cursul nopţii de marţi spre miercuri, pe 18 octombrie, &icirc;n Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Elias, potrivit unui comunicat de presă al unităţii medicale.</strong><br />

<br />

Născută la Oituz, judeţul Bacău, la 11 octombrie 1929, actriţa a interpretat personaje precum: Sarah &icirc;n &quot;Amintirile Sarah-ei Bernhardt&quot; (1985, colaborare la Teatrul Nottara), Elena Domnişor &icirc;n &quot;Să nu-ţi faci prăvălie cu scară&quot; (1985, colaborare la Teatrul Giuleşti), Paula &icirc;n &quot;Aimez vous Brahms&quot; (1986, spectacol jucat &icirc;n Israel, la care a făcut şi regia şi dramatizarea), Mama &icirc;n &quot;&Icirc;nt&acirc;lniri &icirc;n pădure&quot; (1993, colaborare la Teatrul Odeon), Emilia &icirc;n &quot;Cimitirul păsărilor&quot; (2000, colaborare la Teatrul Mic). &Icirc;n 1997, a revenit pe scena Naţionalului bucureştean cu rolul principal din spectacolul &quot;Regina mamă&quot; de Manlio Santanelli, iar &icirc;n 2005, a putut fi admirată, at&acirc;t ca actriţă, c&acirc;t şi ca regizor, pe scena Teatrului Metropolis, &icirc;n spectacolul &quot;Peşte cu mazăre&quot;.<br />

A jucat şi &icirc;n filme: &quot;Tudor&quot; (1962), &quot;Răzbunarea haiducilor&quot; (1968), &quot;Bietul Ioanide&quot; (1979), &quot;Vreau să ştiu de ce am aripi&quot; (1984), &quot;Domnişoara Aurica&quot; (1986), &quot;Tusea şi junghiul&quot; (1990), &quot;Doi haiduci şi o cr&acirc;şmăriţă&quot; (1993), &quot;O vară de neuitat&quot; (1993), &quot;Faraon&quot; (2004), &quot;Femeia visurilor&quot; (2004) şi &quot;Cendres et sang&quot; (2008).<br />

<br />

Din anul 1976, a fost conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică &quot;I.L. Caragiale&quot;, la catedra de actorie. Ca profesor, din 1990 p&acirc;nă &icirc;n 1997, c&acirc;nd s-a pensionat, a format şase promoţii de actori, retragerea efectivă din &icirc;nvăţăm&acirc;nt a actriţei av&acirc;nd loc &icirc;n 2000.<br />

<br />

De-a lungul carierei, a obţinut numeroase premii şi distincţii. Actriţa Olga Tudorache a fost decorată de principesa moştenitoare Margareta, &icirc;n numele regelui Mihai I, cu decoraţia regală &quot;Nihil Sine Deo&quot;, &icirc;n cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la 18 mai 2013, la Teatrul Mic din Bucureşti, chiar după spectacolul &quot;Portretul Doamnei T&quot;, o piesă scrisă special pentru Olga Tudorache de Ana Maria Bamberg.<br />

<br />

* <strong>Regizorul Mircea Drăgan, unul dintre cei mai prolifici regizori rom&acirc;ni, a decedat pe 31 octombrie.</strong><br />

<br />

Născut la 3 octombrie 1932 la Gura Ocniţei, regizorul a desfăşurat o activitate publicistică şi critică de film &icirc;n paralel cu cea didactică universitară. Rector al IATC (1976-1981), a fost preşedinte al Centrului Naţional al Cinematografiei (1967), secretar general al Asociaţia Cineaştilor din Rom&acirc;nia (1965-1974).<br />

<br />

De-a lungul timpului, a abordat toate genurile cinematografice, bogata filmografie a regizorului cuprinz&acirc;nd pelicule ca: &#39;&#39;Dincolo de brazi&#39;&#39; (1957); &#39;&#39;Setea&#39;&#39; (1960); &#39;&#39;Lupeni &#39;29&#39;&#39; (1962); &#39;&#39;Neamul Şoimăreştilor&#39;&#39; (1964); &#39;&#39;Columna&#39;&#39; (1968); &#39;&#39;B.D. intră &icirc;n acţiune&#39;&#39; (1970); &#39;&#39;B.D. la munte şi la mare&#39;&#39; (1971); &#39;&#39;Brigada Diverse &icirc;n alertă&#39;&#39; (1971); &#39;&#39;Explozia&#39;&#39; (1972); &#39;&#39;Ştefan cel Mare - Vaslui 1475&#39;&#39; (1974); &#39;&#39;Fraţii Jderi&#39;&#39; (1974); &#39;&#39;Cuibul salamandrelor&#39;&#39; (1976); &#39;&#39;Aurel Vlaicu&#39;&#39; (1977); &#39;&#39;Plecarea Vlaşinilor&#39;&#39; (1982); &#39;&#39;&Icirc;ntoarcerea Vlaşinilor&#39;&#39; (1983); &#39;&#39;Raliul&#39;&#39; (1984); &#39;&#39;Cucoana Chiriţa&#39;&#39; (1986); &#39;&#39;Chiriţa &icirc;n Iaşi&#39;&#39; (1987); &#39;&#39;Atac &icirc;n bibliotecă&#39;&#39; (1992).<br />

<br />

Printre premiile care i-au fost decernate se numără: Moscova - 1961 (&#39;&#39;Setea&#39;&#39;); Moscova - 1963 (&#39;&#39;Lupeni &#39;29&#39;&#39;); ACIN - 1972 (&#39;&#39;Explozia&#39;&#39;). &Icirc;n 2015 a primit, &icirc;n cadrul Galei Naţionale UCIN, Premiul Preşedintelui, &quot;pentru dedicaţia cu care a servit cinematografia rom&acirc;nească&quot;. &Icirc;n acelaşi an i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al judeţului Suceava.<br />

<br />

* <strong>Actriţa Stela Popescu a murit, la 23 noiembrie 2017, la v&acirc;rsta de 81 de ani. </strong>Artista a fost găsită decedată la domiciliul său.<br />

<br />

&Icirc;n 1960, a debutat la Studioul &#39;&#39;Casandra&#39;&#39;, &icirc;n spectacolul de diplomă &#39;&#39;Nu-i &icirc;ntotdeauna praznic&#39;&#39;, de A.N. Ostrovschi, &icirc;n regia lui Cornel Todea. A fost repartizată la Teatrul din Braşov, apoi, din 1963 p&acirc;nă &icirc;n 1969 a jucat la Teatrul de Revistă &quot;Constantin Tănase&quot;. &Icirc;n 1969, artista a părăsit Revista şi s-a angajat la Teatrul de Comedie, ceea ce nu a &icirc;mpiedicat-o să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Rom&acirc;nă (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 p&acirc;nă &icirc;n prezent.<br />

<br />

A prezentat, alături de actorul Iurie Darie, prima ediţie a Festivalului Cerbul de Aur de la Braşov, &icirc;n 1968. &Icirc;n paralel, a susţinut şi o colaborare cu Revista Rom&acirc;nească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească &icirc;n 1969. Totodată, a jucat &icirc;n celebrul serial &quot;Boema&quot; de la Grădina Boema. Timp de 24 de ani, c&acirc;t a jucat la Teatrul de Comedie, vara, c&acirc;nd se &icirc;ncheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie a jucat din 1969 p&acirc;nă &icirc;n 1993, unde a făcut parte din distribuţia unor spectacole de succes, precum: &#39;&#39;Preşul&#39;&#39;, &#39;&#39;Turnul de fildeş&#39;&#39;, &#39;&#39;Mutter Courage&#39;&#39;, &#39;&#39;Trei surori&#39;&#39;, &#39;&#39;Peţitoarea&#39;&#39;, &#39;&#39;Plicul&#39;&#39;.<br />

<br />

&Icirc;n anii 1971-1979 a făcut un cuplul memorabil, pe scenă şi la televiziune, cu actorul Ştefan Bănică.<br />

<br />

&Icirc;n 1958, a debutat &icirc;n cinematografie &icirc;n pelicula &quot;Alo? Aţi greşit numărul&quot;, juc&acirc;nd &icirc;n peste 25 de filme, precum: &quot;Pe malul st&acirc;ng al Dunării albastre&quot;, &quot;&Icirc;n fiecare zi mi-e dor de tine&quot;, &#39;&#39;Astă seară dansăm &icirc;n familie&#39;&#39;, &#39;&#39;Elixirul tinereţii&#39;&#39;, &#39;&#39;Nea Mărin Miliardar&#39;&#39;, &#39;&#39;Galax, omul păpuşă&#39;&#39;, &#39;&#39;Secretul lui Nemesis&#39;&#39;, &#39;&#39;Figuranţii&#39;&#39;, &#39;&#39;Un petic de cer&#39;&#39;, &#39;&#39;Zbor periculos&#39;&#39;, &#39;&#39;Ana şi hoţul&#39;&#39;, &#39;&#39;Drumuri &icirc;n cumpănă&#39;&#39;, &#39;&#39;Tufa de Veneţia&#39;&#39;, &#39;&#39;Ultima noapte a singurătăţii&#39;&#39;, &#39;&#39;Despre o anumită fericire&#39;&#39;, &#39;&#39;Dimitrie Cantemir&#39;&#39;, &#39;&#39;Pantoful Cenuşăresei&#39;&#39;.<br />

<br />

A jucat şi &icirc;n televiziune de la &icirc;nfiinţare, &icirc;n piese de teatru şi emisiuni de divertisment şi a moderat numeroase emisiuni TV.<br />

<br />

Preşedinţia Rom&acirc;niei i-a conferit artistei, la 7 februarie 2004, Ordinul Meritul Cultural &icirc;n grad de Comandor, Categoria D - &quot;Arta Spectacolului&quot;. &Icirc;n septembrie 2013, Stela Popescu a primit decoraţia Ordinul Nihil Sine Deo.<br />

<br />

* <strong>Actriţa Cristina Stamate a murit &icirc;n dimineaţa zilei de 27 noiembrie.</strong> Născută la 8 februarie 1946, la Bucureşti, actriţa a jucat &icirc;n foarte multe spectacole la Teatrul de Revistă Constantin Tănase printre care: &quot;Vivat Revista&quot;, &quot;Hohote &icirc;n Herăstrău&quot;, &quot;Comedie pe Titanic&quot;, &quot;Revista Revistelor&quot;, &quot;Vara nu-i ca iarna&quot;, &quot;Arca lui Nae şi Vasile&quot;, &quot;Bufonii regelui&quot;, &quot;Dai un ban, dar face&quot;, &quot;Idolii femeilor&quot;, &quot;Nimic despre papagali&quot;, &quot;Poftă bună lui Tănase&quot;, &quot;Te aştept diseară pe Lipscani&quot;, &quot;Ura... şi la gară&quot; , &quot;O seară la revistă&quot;, &quot;Scandal &icirc;n Paradis&quot;.<br />

<br />

De asemenea, Cristina Stamate a jucat şi &icirc;n spectacole pentru Teatrul Naţional de Televiziune şi pentru Teatrul Naţional Radiofonic, iar pe marele ecran, &icirc;n &quot;Secretul lui Bachus&quot;, un film de comedie din 1984, &icirc;n regia lui Geo Saizescu.<br />

<br />

* <strong>Regizorul şi scenaristul Alecu Croitoru, unul dintre cei mai reprezentativi cineaşti ai cinematografiei rom&acirc;neşti, a murit pe 2 decembrie, la v&acirc;rsta de 83 de ani.</strong><br />

<br />

Membru al Academiei Tiberina din Roma şi al Comitetului Internaţional pentru Difuzarea Artelor şi Literelor prin Cinematograf, el s-a născut la 8 decembrie 1933, &icirc;n comuna Bogza, judeţul Vrancea. A debutat ca regizor cu filmul artistic de lungmetraj &quot;Merii sălbatici&quot;, urmat de &quot;V&acirc;rstele omului&quot;, la care a semnat şi scenariul. De asemenea, a semnat regia filmelor de lungmetraj: &quot;Lumea se distrează&quot;, &quot;Al treilea salt mortal&quot;, &quot;Am o idee&quot;, &quot;Miezul fierbinte al p&acirc;inii&quot;, &quot;Secvenţe din istoria filmului rom&acirc;nesc&quot;, &quot;Armuri &icirc;n piatră&quot;, realizat &icirc;n coproducţie cu Studiourile Moldova Film din Chişinău.<br />

<br />

Pentru meritele sale, a obţinut premiul pentru cel mai bun film artistic de scurtmetraj la Festivalul Internaţional al Filmului de la Spindleruv Mlyn - Cehoslovacia, 1973; Diploma de Onoare pentru calităţi artistice la Festivalul Internaţional al Filmelor Premiate, Vienala - 1973; premiul special al juriului la Festivalul Internaţional al Filmului - Sibiu, 1993; Premiul I al Juriului Uniunii Cineaştilor.<br />

<br />

* <strong>Scriitorul Radu C&acirc;rneci a murit pe 9 decembrie.</strong> A (1928-2017) a publicat peste 40 de titluri, printre care se numără &quot;C&acirc;ntarea c&acirc;ntărilor&quot;, &quot;Heraldica Iubirii&quot;, &quot;Temerile lui Orfeu&quot; şi &quot;Sonete&quot;, iar dintre traducerile publicate &icirc;n volume amintim: L&eacute;opold S&eacute;dar Senghor (Senegal) - &quot;Jertfe negre&quot;, Kahlil Gibran (Liban) - &quot;Profetul&quot; şi &quot;Grădina Profetului&quot;, Mousse Boulanger - &quot;Inimă de aur&quot;, Delmira Agustini (Uruguay) - &quot;Dulci elegii&quot;, dar şi &quot;Integrala lirică Baudelaire&quot;.<br />

<br />

A fost distins cu Premiul Academiei Rom&acirc;ne pentru volumul &quot;Timpul Judecător&quot;, iar pentru cartea &quot;C&acirc;nt&acirc;nd dintr-un arbore&quot; a primit Premiul Uniunii Scriitorilor.<br />

<br />

* <strong>Preşedintele Academiei Rom&acirc;ne, Ionel Valentin Vlad a decedat pe 24 decembrie, după o grea suferinţă.</strong> Născut pe 22 septembrie 1943, Ionel Valentin Vlad, a urmat cursurile Liceului &quot;I.L. Caragiale&quot; din Bucureşti, apoi pe cele ale Facultăţii de Fizică din Universitatea Bucureşti. De profesie inginer electronist, el s-a specializat &icirc;n domeniul laserelor şi holografiei, aprofund&acirc;nd acest domeniu la Universitatea Paris VI. Şi-a susţinut teza de doctorat &quot;Metode de prelucrare a informaţiei &icirc;n holografia convenţională şi &icirc;n timp real&quot; sub coordonarea celebrului profesor Gheorghe Cartianu şi a obţinut titlul de doctor inginer.<br />

<br />

A fost, vreme de peste 50 de ani, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor de la Măgurele, unde a &icirc;nfiinţat şi condus Laboratorul de Holografie din cadrul Secţiei Lasere.<br />

<br />

Vicepreşedinte al Academiei Rom&acirc;ne &icirc;n perioada 2010-2014, a fost ales preşedinte al acestui for &icirc;n Adunarea Generală din 3 aprilie 2014.</p>



<p>&nbsp;</p>



<p>AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)</p>





www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus