Stiri de ultima ora

RETROSPECTIVĂ 2015 Mari nume ale culturii române care ne-au părăsit în acest an

RETROSPECTIVĂ 2015 Mari nume ale culturii române care ne-au părăsit în acest an
Cultura
Cultura română rămâne săracă la finalul acestui an, după ce regizorul Malvina Urșianu, actorii Eusebiu Ștefănescu, George Motoi, Dan Nasta, compozitorul Marcel Dragomir, traducătoarea Antoaneta Ralian, eminentul om de cultură Ovidiu Drâmba și istoricul de artă Mircea Deac ne-au părăsit în 2015.

Lor li se adaugă, printre alții, scriitorii Tudor Opriș, Corneliu Leu, eseistul Luca Pițu, criticul Albert Kovacs, prozatorul, dramaturgul și jurnalistul Mircea Cavadia, comediograful și istoricul de teatru Aurel Storin, poetul Corneliu Ostahie, artiștii plastici Iuri Isar, Ioan Atanasiu Delamare, Mihai Istudor, Ionel Cojocariu.

* Scriitorul și dramaturgul Valentin Nicolau, fondatorul Editurii Nemira, a murit pe 13 ianuarie, la numai 54 de ani. Născut la 22 iunie 1960, la București, Valentin Nicolau a fost, în perioada iunie 2002-iunie 2005, președinte-director general al Societății Române de Televiziune. În mai 2007 a fondat editura specializată în carte pentru copii, Nemi, și postul de radio Smart FM (iulie 2007). Primul său volum de teatru publicat a fost De-aș fi un înger (2000). Printre piesele puse în scenă se numără: Ultima haltă în Paradis , montată pentru televiziune de Alexandru Tocilescu, Legenda Ultimului Împărat , jucată la Teatrul Național din București, regizată de Alice Barb, Uzina de plăceri S.A. , la Teatrul Nottara, în regia lui Alexandru Berceanu, Vecinii noștri de pat , regia Alexandru Tocilescu (Teatrul de Comedie). În 2001 a lansat și volumul de poezie Crapă lemnul și ridică piatra , iar în 2012, cartea "România feudelor târzii. Comediografii politice". Printre cărțile pentru copii semnate Valentin Nicolau se numără "Bronto, un dinozaur încă mic", Nemira, 1994; "Bronto, un dinozaur neastâmpărat", Nemira, 1995 și "Basmania. Răspântia gândurilor", Nemira, 2014.

* În noaptea de 22-23 ianuarie a trecut în neființă scriitorul Tudor Opriș. Născut în București, la 26 noiembrie 1926, a reprezentat 20 de ani secția literaturii pentru copii și tineret în biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor. Numele său poate fi găsit pe 60 de volume de versuri, memorialistică, traduceri, critică și istorie literară, șase ediții ale unor clasici, peste 88 de antologii ale copiilor și adolescenților talentați. Este socotit primul istoriograf al revistelor școlare și al debutului școlar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000.

Artistul plastic Mihai Istudor a murit în seara zilei de 3 februarie, Uniunea Artiștilor Plastici din România afirmând atunci că în urma maestrului Istudor rămân "dovezile grăitoare ale artei sale compoziționale, fie în lucrările de sculptură mic dimensionată, fie în monumentele neatârnătoare de timp, așa cum rămâne conturată și imaginea de lider al obștei pe care a onorat-o."

Mircea Deac

Decan de vârstă al istoricilor și criticilor de artă, Mircea Deac s-a stins din viață pe 6 februarie la vârsta de 93 de ani. Născut la Oltenița, în 9 septembrie 1921, maestrul a fost un participant activ la viața artistică românească timp de peste șase decenii, până în ultimul an de viață, an în care a deschis expoziții și a publicat romanul "Tartar, ultimul zeu". A scris monografii despre marii pictori care i-au fost profesori, despre multe alte nume mari ale istoriei artei românești, a sprijinit multe talente în afirmare și a contribuit direct la dezvoltarea rețelei de muzee de artă din țară. A fost unul dintre marii organizatori și promotori ai multor expoziții de artă plastică românească pretutindeni în lume.

Tot în februarie, pe 17, a murit artistul plastic Ionel Cojocariu. Născut pe 17 august 1958, ceramist de mare valoare și talent, artistul s-a dovedit a fi un autentic interpret al traiectoriei gândului și habitudinii, anexând, cu o recunoscută personalitate, teritorii conceptuale și stilistice atât în planul creației artistice, cât și în domeniul pedagogic, resortul spiritual fiind cel al stărilor proiective ale conștiinței.

Actorul George Motoi a încetat din viață, pe 4 martie. Născut la 22 ianuarie 1936, din 1970 și până la plecarea sa în eternitate, George Motoi a fost actor pe principala scenă românească, TNB, unde a jucat în numeroase piese de teatru și în peste 45 de producții cinematografice. Pentru bogata sa activitate în teatru și film, actorul a fost răsplătit, în timp, cu numeroase premii.

Îndrăgitul compozitor și cantautor Marcel Dragomir a murit pe 9 martie. Autor al mai multor șlagăre îndrăgite de public, de-a lungul carierei muzicale, a compus pentru mai mulți artiști, printre care Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu, Elena Cârstea, Cornel Constantiniu, și a rămas în conștiința iubitorilor muzicii ușoare cu piesele "Un albastru infinit" și "Să mori din dragoste rănită".

Actorul Eusebiu Ștefănescu a murit pe 15 martie la Spitalul Militar din Capitală, la vârsta de 70 de ani. Născut la 3 mai 1944, artistul a jucat, din 1996, la Teatrul Național "I.L. Caragiale". A fost profesor universitar doctor și decan al Facultății de Arte din cadrul Universității Hyperion. Pe scena TNB a jucat în numeroase piese făcându-se remarcat și în mai multe filme.

Andrei Brezianu

Eseistul, prozatorul și traducătorul Andrei Brezianu a murit pe 19 martie la 81 de ani, iar graficianul Ioan Atanasiu Delamare (1955 — 2015) pleca pe 30 martie, când Uniunea Artiștilor Plastici din România anunța încetarea din viață a artistului.

Pe 27 aprilie pleca în eternitate Albert Kovacs, caracterizat de USR drept "unul dintre cei mai iluștri cunoscători și iubitori ai operei lui Dostoievski, (...) un consecvent istoric, critic și teoretician literar, care nu s-a abătut de la misiunea sa", două zile mai târziu, pe 29 aprilie decedând Ovidiu Drâmba, "eminent om de cultură, personalitate enciclopedică, înscriindu-se pe linia unui Iorga, Hasdeu, Pârvan, G. Călinescu". De asemenea, o lună mai târziu, pe 27 mai, murea prozatorul, dramaturgul și jurnalistul Mircea Cavadia, iar pe 14 iunie pleca în eternitate scriitorul Luca Pițu, "una dintre figurile legendare ale Iașului și ale Moldovei hâtre", cum îl caracteriza USR.

Corneliu Leu

Corneliu Leu, prozator, dramaturg, jurnalist și realizator radio tv, a murit pe 9 iunie, la București, la vârsta de 83 de ani. Născut la 21 iulie 1932, scriitorul a lucrat în redacțiile mai multor ziare și reviste, la Radiodifuziunea Română și la Televiziunea Română. Jurnalismul și viața de reporter se răsfrâng asupra creației literare a lui Corneliu Leu, acesta abordând romanul sentimental, istoric sau de actualitate, nuvela, reportajul, teatrul.

În ziua de 3 august înceta din viață medicul Laurențiu Mircea Popescu, membru titular al Academiei Române. Născut la 15 aprilie 1944, acesta a susținut o intensă activitate de cercetare ale cărei rezultate sunt recunoscute pe plan național și internațional. Printre contribuțiile sale se numără cele privind contracția mușchiului cardiac și mecanismele de apărare imună. În ultimii ani, a coordonat echipa de specialiști de la Institutul "Victor Babeș" care au studiat cu rezultate apreciate ca revoluționare rolul telocitelor în regenerarea inimii. Realizările cercetărilor sale sunt concretizate în aproximativ 200 de lucrări, studii, articole, rapoarte, manuale, scrise singur sau în colaborare cu alți specialiști, multe apărute peste hotare.

În noaptea de 5 spre 6 august a încetat din viață regizoarea și scenarista Malvina Urșianu. Născută la 19 iunie 1927, în localitatea Gușoieni, județul Vâlcea, Malvina Urșianu a realizat filme precum: "Gioconda fără surâs" (1967), Serata (1971, regizor și scenarist), Trecătoarele iubiri (1974, regizor și scenarist), Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980), "Liniștea din adâncuri" (1981), Pe malul stâng al Dunării albastre (1983), "O lumină la etajul zece" (1984, regizor și scenarist), Figuranții (1987), Ce lume veselă... (2003, regizor și scenarist) și filmul de televiziune Aici nu mai locuiește nimeni (1995). În anul 2000, a fost decorată de președintele României, Emil Constantinescu, cu Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler, pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii .

Actorul Corneliu-Dan Borcia a murit pe pe 17 august 2014, la vârsta de 71 de ani, după o lungă suferință cauzată de o boală incurabilă, Sala de spectacole a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț purtându-i numele. De-a lungul carierei sale ca actor, Corneliu-Dan Borcia a avut colaborări cu mai multe teatre din București.

Pe 9 septembrie murea Alexandru Cebuc. Născut în anul 1932, acesta a coordonat o lungă perioadă de timp Muzeul Național de Artă din București în calitate de director. Potrivit UAP, "personalitate culturală cu implicații majore în fenomenul artistic autentic", Alexandru Cebuc "conturează tipologic esența observatorului aplecat în studierea profundă a tainelor creației atât în calitate de critic de artă, cât și de editor".

Regizorul și actorul Dan Constantin Nasta-Popescu a murit pe 15 septembrie, la vârsta de 96 de ani, rămânând cunoscut prin rolurile titulare interpretate în piesele "Despot Vodă" de Vasile Alecsandri, "Egmont" de Goethe, "Hamlet" și "Richard al III-lea" de William Shakespeare. În afară de activitatea artistică, Dan Nasta era unul dintre cei mai mari colecționari români de opere de artă. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria F — "Promovarea culturii" (2004) "pentru contribuțiile deosebite în promovarea culturii și civilizației românești, pentru realizarea unor programe complexe de mediatizare a acestora atât în țară, cât și peste hotare".

Poetul și cronicarul de artă Corneliu Ostahie a murit pe 11 octombrie. Născut pe 19 septembrie 1951, Corneliu Ostahie a fost, potrivit criticii literare, "autorul unei poezii profunde și originale". S-a ocupat apoi și de arta plastică, devenind un apreciat critic în domeniu și a publicat cinci cărți de poezie.

În ziua de 22 octombrie s-a stins din viață acad. Mircea Ioan Valentin Săndulescu, președintele Secției de Științe Geonomice a Academiei Române. Născut în anul 1933, Mircea Săndulescu s-a dedicat în activitatea de cercetare unor probleme fundamentale dintre care abordarea structurii Carpaților și Dobrogei, afirmându-se în unele ca precursor. S-a implicat performant în rezolvarea unor probleme cu caracter interdisciplinar ca geotectonică, geofizică sau geochimie, contribuind la descifrarea structurii scoarței pământului din țara noastră, a structurii adânci a Carpaților și a depresiunilor transilvană și panonică. Acestora li se adaugă contribuția la descifrarea prin folosirea metodelor de teledetecție sau de clarificare a condițiilor și modelului geotectonic din zona seismică Vrancea.

Textierul, poetul și scriitorul Aurel Storin, autorul șlagărelor "Lalele, lalele" și "Să mori de dragoste rănită", s-a stins din viață pe 7 noiembrie. Născut la 12 ianuarie 1937, regretatul comediograf și istoric de teatru a fost vreme de aproape 50 de ani secretar literar al teatrului de revistă. Aurel Storin a scris numeroase comedii de succes, volume memorialistice și biografii ale unor compozitori și oameni de teatru români, dar și texte pentru spectacole de revistă. A scris texte de muzică ușoară, peste 400, pentru compozitori reputați, unele dintre melodiile compuse pe textele lui având o uriașă popularitate, așa cum este cunoscutul șlagăr Lalele, al lui Temistocle Popa. Aurel Storin a fost și autorul unor volume de versuri.

Artistul plastic Iuri Isar a murit pe 20 noiembrie. Născut la 19 mai 1961, graficianul, scenograful și profesorul Iuri Isar a fost recunoscut pentru valoarea și autenticitatea operelor sale.

Pe 26 noiembrie a murit traducătoarea Antoaneta Ralian, la vârsta de 91 de ani.Născută în 1924, absolventă a Facultății de Litere din București, Antoaneta Ralian a fost cunoscută drept cel mai productiv și apreciat traducător din engleză din România. A fost redactor de carte la Editura Univers. A semnat peste 120 de traduceri și volume colective, fiind o prezență vie în presa culturală. A primit premii și diplome de excelență din partea Uniunii Scriitorilor din România, a Asociației Scriitorilor din București, a revistei "Observator Cultural" și a Departamentului de Stat al SUA. La Târgul Internațional de Carte Gaudeamus din 2010 a fost înființat Premiul special pentru traduceri care îi poartă numele.

Actorul și regizorul Mircea Anca a murit pe 28 noiembrie, la vârsta de 55 de ani, după o lungă luptă cu o boală necruțătoare. La TNB a interpretat roluri în spectacole regizate de artiști precum Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Alexander Hausvater și Andrei Șerban. Ca regizor a pus în scenă numeroase piese și a jucat în filme precum "Hotel de lux", de Dan Pița (1992), "Kilometrul 36", de Anghel Mora (1989), "Maria și marea", de Mircea Mureșan, (1988) și "Moromeții", de Stere Gulea (1988).
www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus