Stiri de ultima ora

REPORTAJ/Festivalul Intercultural ProEtnica - un prilej de cântec, dans şi bucurie pentru mii de turişti

REPORTAJ/Festivalul Intercultural ProEtnica - un prilej de cântec, dans şi bucurie pentru mii de turişti
Cultura
Zeci de mii de turişti care s-au aflat în Cetatea Medievală Sighişoara în perioada în care s-a desfăşurat cea de-a XVII-a ediţie a ProEtnica, cel mai mare festival intercultural din România, au cântat, au dansat şi s-au bucurat de o atmosferă plină viaţă, de culoare oferită de spectacolele susţinute de către reprezentanţii tuturor minorităţilor recunoscute din România. Piaţa centrală a cetăţii a devenit, astfel, în fiecare zi, o uriaşă scenă de cântec, dans şi bucurie pentru aproximativ 15.000 de turişti care au vizitat Sighişoara în perioada 21 - 25 august. Turişti români şi străini s-au prins nu odată în hore uriaşe şi au dansat alături de artiştii profesionişti, uneori de la primele ore ale dimineţii, în Piaţa Cetăţii Sighişoara, iar alţii au asistat zilnic la spectacole, susţinute de peste 600 de reprezentanţi ai celor 20 de organizaţii ale minorităţilor din România.

Foto: (c) Marius Popescu / Centrul pentru Studiul Evreilor din România

Centrul Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher s-a prezentat la ProEtnica cu un bogat stand de trei meşteşuguri şi o expoziţie de fotografii ale unor personalităţi rome. Meşterul Radu Ion spune că a devenit din ce în ce mai greu să fie păstrate vii meşteşugurile, pentru că meşterii sunt tot mai puţini şi crede că autorităţile locale ar trebui să-i ajute mai mult.

"Suntem tot mai puţini meşteri, iar tinerii nu sunt interesaţi pentru că nu au un progres economic consistent - e cât să trăieşti la limită. Şi, acum, tinerii din ziua de azi vor mai mult, vor ceva sigur, or asta nu e ceva sigur. Totuşi, străinii preferă aceste produse, pentru că şi la ei au rămas foarte puţini meşteri, iar produsele sunt foarte scumpe. Dacă autorităţile locale nu-ţi mai iau o taxă, aşa, să "te leşine", ar fi mai bine pentru cei care vând şi fac un progres economic. (...) Mai apar eu, care trag cu dinţii de meseria asta, dar ăla tânărul ce să facă? Să-şi rupă degetele şi mâinile ca să le plătească lor taxe mari? Marea problemă constă în taxele impuse de autorităţile locale", a mărturisit meşterul. În condiţiile în care primăriile pun taxe foarte mari pentru meşteşugari, rămân doar comercianţii care vând kitsch-uri, a completat Cornel Crăciun, preşedintele Asociaţiei Meşteşugarilor şi Comercianţilor Tradiţionali Romi. "Poate ăsta ar fi şi interesul, să rămână doar cei care produc bani mulţi ca să le dea la bugetul local", a arătat Cornel Crăciun. Standul Uniunii Ucrainenilor din România a oferit în acest an o bogată paletă de ouă încondeiate, din zona Bucovinei, cărţi, reviste şi materiale de informare. "Avem multe cărţi ucrainene, 'Curierul Ucrainean'. Suntem la 6 kilometri de Ucraina, vorbim şi huţulă, limba ucraineană. Turiştii mi s-au părut foarte interesaţi", a precizat Ion Gorban, din comuna Ulma, judeţul Suceava, reprezentant al Uniunii. Un punct de atracţie pentru turiştii aflaţi în zona Turnului cu Ceas din Cetatea Sighişoara a fost standul unde Iulius Iancu din Ploieşti a oferit cafea la nisip preparată în stilul tradiţional turcesc.

"Diferenţa dintre cafeaua la nisip şi cafeaua la aragaz întotdeauna va fi destul de mare. În primul rând, cafeaua la nisip fierbe pe toată suprafaţa ibricului, care este de cupru. În felul acesta cafeaua îşi lasă savoarea şi tot ce este mai bun din ea vom simţi noi atunci când o bem. Este un produs specific turcesc, bun şi de calitate, care se găseşte mai rar, fiind foarte apreciat de turişti. Întotdeauna o cafea la nisip va fi altceva decât o cafea normală - indiferent că vorbim de dozator, expresor sau despre cea făcută pe aragaz", a detaliat acesta. La Sinagoga din Sighişoara a avut loc, în cea de-a treia zi a festivalului, evenimentul "Podurile toleranţei". "Istoria evreilor este o istorie în mişcare", a declarat cu acel prilej Aurel Ioviţu, oficiantul ceremoniei religioase de Shabbat desfăşurată la Sinagogă. Jose Iacobescu, preşedintele B'nai B'rith România, a vorbit apoi despre proiectul Podurile Toleranţei şi a oferit directorului Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara, Volker Reiter, "Medalia Podurile Toleranţei", specificând că ceea ce se întâmplă la Sighişoara, de 17 ediţii a Festivalul ProEtnica, este, de fapt, construirea unui pod al înţelegerii şi prieteniei. Au fost prezenţi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer, şi David Blum, evreu american care s-a implicat în refacerea Sinagogii din Sighişoara. Noua secţiune a Festivalului ProEtnica, "Salonul Literar", a oferit amatorilor de istorie şi literatură lansarea romanului "Dincoace şi dincolo de tunel. 1945", de Mariana Gorczyca, secretar general al PEN România, sighişoreancă prin adopţie, scriitor sensibil la dramele etnicilor germani din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial. În Secţiunea Teatru, la Centrul de Informare din Cetate, ProArt Slatina a susţinut spectacolul "Portretul făcător de minuni", o comedie de Mihai Hafia Traistă, scriitor şi jurnalist de expresie ucraineană. Au susţinut spectacole în prima zi a festivalului Asociaţia Macedonenilor din România, 'Sonte", Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Ansamblul artistic 'Lastivocica' - Dărmăneşti, Suceava, Uniunea Polonezilor din România, Ansamblul muntenilor polonezi 'Solonczanka' Soloneţu Nou, Suceava, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Ansamblul folcloric 'Lipka' - Valea Cerului, Bihor, Uniunea Democrată Turcă din România - Ansamblul 'Filizler' din Medgidia, Constanţa. Au mai urcat pe scena din Piaţa Cetăţii: Ansamblul artistic "Lastivocica" - cor şi dans - din Dărmăneşti - Suceava, al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Asamblul artistic "Canlar" - dansuri tradiţionale tătărăşti, din Constanţa, al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Ansamblul muntenilor polonezi "Solonczanka" - cântece şi dansuri - din Soloneţu Nou, Suceava, al Uniunii Polonezilor din România, Ansamblul de dansuri albaneze "Serenada" din Bucureşti, Craiova, al Asociaţiei Liga Albanezilor din România, Ansamblul artistic "Hayakaghak" - dans - din Gherla, al Uniunii Armenilor din România, Formaţia "Sonţe-Soarele" de dansuri şi melodii tradiţionale, din Craiova, Băileşti, Urzicuţa, a Asociaţiei Macedonenilor din România, Ansamblul "Filizler" din Medgidia al Uniunii Democrate Turce din România, Ansamblul artistic "Di Nuovo Insieme" din Iaşi al Asociaţiei Italienilor din România, Ansamblul artistic "Holubok"- cor, din Peregu Mare al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Ansamblul artistic "Kymata" - dans - din Ploieşti, Ansamblul artistic "Asteria" din Bucureşti, Ansamblul artistic "Niki" - cântece şi dansuri - din Piatra Neamţ şi Ansamblul artistic "Artemis" din Sulina - toate patru reprezentând Uniunea Elenă din România. Ziua a doua s-a încheiat cu un concert extraordinar al solistului vocal Ionuţ Galani, reprezentând Uniunea Elenă din România. Un alt concert extraordinar a fost susţinut de Bucharest Klezmer Band şi Maia Morgenstern, un regal muzical şi actoricesc, sub egida Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Proiectul ProEtnica a fost implementat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara, în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Judeţean Mureş, în calitate de parteneri cu aport financiar, precum şi de Guvern, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în calitate de finanţator.
www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus