Stiri de ultima ora

REPORTAJ Mureş: Orga Palatului Culturii, una dintre cele mai mari din România, a intrat în restaurare

REPORTAJ Mureş: Orga Palatului Culturii, una dintre cele mai mari din România, a intrat în restaurare
Cultura
"Nu este cea mai mare din ţară, însă sistemul electro-magneto-pneumatic o face unică. Sigur că între timp a evoluat şi tehnica de construire şi s-a ajuns la obţinerea de performanţe noi, care la data respectivă nu erau. Sistemul acesta complex, cum este orga noastră, care are 4.488 de tuburi, 78 de registre, trei claviaturi, pedalier complet, însumează tot atâtea posibilităţi de expresie din punct de vedere al intensităţii. Este o capacitate sonoră de amploare, care depăşeşte oricând sunetul orchestrei ca amplitudine. Dacă ai 78 de registre, asta înseamnă că automat ai schimbarea unui registru, ai schimbat şi culoarea, apoi acestea pot fi cuplate - deci sunt nişte timbre sonore extrem de variate. De la flaut, de exemplu, până la fagot sau tubă, ai toate culorile de sunet pe care le regăseşti în orchestră, sunetul viorii, al contrabasului şi chiar un registru vox humana, adică vocea umană. Sunt posibilităţi pe care orga le imită şi prin sistemul acesta de tuburi, unele din metal, altele din lemn, sunt tuburi care au grosimea unui picior, alteori şi mai uriaşe - ca să obţii nişte sunete grave, ai registrul subgrav, trebuie ca tubul respectiv să aibă dimensiunea care să poată emite un asemenea sunet - dar altele sunt groase cât degetul mic. De fapt, orga este o uzină, tuburile sunt atât de bine aranjate, din faţă arată bine, estetic, dar în spate sunt tuburile de alte dimensiuni, din alamă şi din lemn, sistemul de pârghii, plus o serie de cabluri care facilitează cuplarea acestor tuburi şi registre. Este frumos ceea ce se aude şi captează şi privirea, pentru că este frumos aranjată în faţă, dar în spatele acelor tuburi care se văd, care sunt decorul, orga a fost folosită de la început pentru recitaluri", a declarat directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, Vasile Cazan. Potrivit directorului Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, orga de la Palatul Culturii nu presupune costuri de întreţinere mari, întrucât reparaţiile capitale se efectuează o dată la 20-30 de ani, însă ultima reparaţie a instrumentului a fost făcută prin 1985-1986. Dată fiind complexitatea instrumentului şi numărul extrem de mare de componente, firma care a câştigat licitaţia pentru restaurarea Palatului Culturii a cooptat în echipă o societate din Hărman, specializată în construcţii de orgi şi tâmplărie, care restaurează orgi din anul 2003. Administratorul societăţii, Arpad Magyar, ne-a explicat că în România, după 1990, nu au mai existat restauratori de orgi şi, încetul cu încetul, meseria a dispărut, însă a fost revigorată de un constructor de orgi elveţian. Maistrul constructor de orgi Ferdinand Stemmer din Elveţia, care a fost invitat în 1998 să restaureze orga din Biserica Neagră din Braşov, a constatat că în România nu există oameni calificaţi în acest domeniu, dar nici şcoli care să formeze astfel de specialişti. Ferdinand Stemmer împreună cu Barbara Dutli au înfiinţat atunci o fundaţie în Elveţia şi, în 2003, au reuşit să pornească şcoala de la Hărman, care între timp a crescut şi s-a transformat în cea mai importantă firmă de construcţii şi restaurări de orgi din ţară. "Dacă ei nu ar fi fost să creeze specialişti şi să îi formeze, nu am fi ajuns la acest nivel. Sunt ani în care mai mult lucrăm în străinătate decât aici fiindcă sunt foarte multe lucrări. Suntem la un nivel bun, dacă mă compar cu alte firme din Elveţia şi Germania, unde am lucrat şi noi, fiindcă mulţi dintre noi am fost la specializări. În acest domeniu cred că sub 10 ani de experienţă eşti la început. De mai mult timp am fost contactaţi de către directorul Filarmonicii din Târgu Mureş, însă nu a fost buget. Acum s-a ivit această posibilitate şi ne ocupăm de orga de la Târgu Mureş (...) În această săptămână am început lucrările de restaurare, dar aproximativ acum două luni am început să demontăm anumite elemente - acest instrument fiind electro-magneto-pneumatic, de la consolă primul semnal e electric, după aceea din interiorul orgii acţionează nişte electromagneţi, care, la rândul lor, acţionează un sistem pneumatic. Aproape sub fiecare tub există un ventil conic, care este acţionat de aceste membrane, care sunt confecţionate din piele. Ele erau degradate şi trebuiau schimbate. Acestea le-am putut face în atelier, lejer, fără a deranja programul din această sală, însă acum avem nevoie de timp şi spaţiu să ne desfăşurăm", a declarat Arpad Magyar. Restauratorul de orgi a spus că într-adevăr orga de concerte de la Târgu Mureş a fost "o adevărată senzaţie" în momentul în care a fost construită şi că acest model de factură romantică nu se mai construieşte. "Demontăm doar tuburile, de metal, de lemn şi tuburile cu ancii. Săptămâna acesta ar trebui să terminăm de demontat toate tuburile şi după aceea urmează să desfacem toate cutiile de suflu, să curăţăm tot. În această orgă sunt zeci de mii de elemente şi totul trebuie să funcţioneze, iar la urmă să fie acordat. Acum ne axăm pe interiorul orgii pe tot ce ţine de elemente de acţionare, pielea de pe burdufe să fie pusă la punct fiindcă în '85 când a fost ultima reparaţie majoră, au adus o consolă nouă, partea electrică a fost refăcută, dar nu cred că a fost complet desfăcută în această perioadă. Multe lucruri nu mai funcţionau din cauza prafului, a oxidării. Cred că sunt ani de zile de când nu a mai fost cineva să o întreţină. Sunt mii de elemente care trebuie să funcţioneze foarte bine şi, chiar dacă orga e deosebită, pentru un organist nu e o satisfacţie atunci când instrumentul funcţionează cam 60% din ceea ce trebuie să fie", a spus Arpad Magyar, care a arătat că sunt opt oameni în echipa care lucrează la Târgu Mureş. Partea tehnică a restaurării se va finaliza în luna septembrie, după care va începe acordajul, iar partea cea mai dificilă va fi intonaţia, întrucât fiecare registru are un timbru sonor aparte.

Directorul Palatului Culturii din Târgu Mureş, Timea Fulop, a declarat că acest edificiu, construit în perioada 1911-1913, în stilul secession cu influenţe transilvănene, este una dintre clădirile definitorii ale municipiului şi că proiectul de reabilitare, cofinanţat din fonduri europene, vizează atât restaurarea orgii, cât şi o serie de restaurări interioare şi exterioare. Timea Fulop a arătat că proiectul vizează reparaţii exterioare la clădirea care adăposteşte Palatul Culturii, incluzând tâmplării exterioare, şarpantă şi învelitoare, restaurare piese decorative metalice, reparaţii elemente exterioare din piatră, inscripţii metalice pe faţadă şi reparaţii la instalaţia electrică, dar şi reparaţii interioare, la casa scării de la Biblioteca Judeţeană, reparaţii la pereţii din Sala Oglinzilor, recondiţionarea picturilor pe pânză, recondiţionarea lambriurilor şi pardoselilor. Prin acest proiect promovat de Consiliul Judeţean Mureş se va finaliza procesul de restaurare al Palatului Culturii din Târgu Mureş, început în urmă cu 10 ani prin finanţări de la bugetul judeţului, în urma cărora au fost restaurate vitraliile, sala mare de concerte, holurile, sala de lectură a Bibliotecii Judeţene şi s-au creat o serie de facilităţi.
www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus