Stiri de ultima ora

Navele de croazieră vor aduce în Deltă peste 60.000 de turiști

Navele de croazieră vor aduce în Deltă peste 60.000 de turiști
Cultura
Autoritățile române nu se pricep să atragă acest flux turistic, cazul cel mai flagrant fiind în Portul Galați, unde există un Ponton „Schengen” la care navele de croazieră nu pot acosta în lipsa unei hotărâri de guvern ce întârzie de ani de zile.

Actualizat: 12.07.2019 - 09:43

Turismul de croazieră pe sectorul românesc al Dunării și în Delta Dunării va înregistra în acest sezon estival o creștere semnificativă, fiind așteptați în localitățile din Delta Dunării peste 60.000 de turiști, în condițiile în care în anii trecuți navele de croazieră au adus în Deltă aproximativ 40.000 de turiști. Din păcate, acest flux turistic nu este captat de marile orașe de pe malul românesc al Dunării, care nu reușesc să propună atracții turistice, unele dintre navele de croazieră făcând escale doar în Portul Cetate, la conacul lui Mircea Dinescu sau la Cernavodă, pentru vizitarea monumentului de la Adamclisi și a Podgoriei de la Murfatlar. Principala destinație e Delta Dunării. Turiştii occidentali care ajung în Deltă la bordurile navelor de croazieră vizitează canalele și lacurile Deltei, se delectează cu mâncăruri tradiționale și vizitează mânăstirile din nordul Dobrogei sau Cetatea Enisala.

În acest sezon vor vizita Delta peste 60.000 de turiști

Cu prilejul unui recent forum internațional dedicat perspectivelor dezvoltării transportului fluvial de pasageri și colaborării transfrontaliere în dezvoltarea turismului de croazieră, care a avut loc la Ismail, în Ucraina, reprezentanții operatorilor de turism au anunțat că în acest an sunt aşteptaţi în Delta Dunării peste 60.000 de turişti aduşi de navele de croazieră din Germania, Austria sau Franţa. Sunt turiști cu un specific aparte, care sunt intereresați în primul rând de peisajele Deltei Dunării și de tradițiile comunităților din Deltă. „Aceştia sunt turiştii educaţi, persoane care înţeleg specificul Deltei Dunării şi ce presupune un turism lent, un turism de vizitare, bazat pe tradiţii, multiculturalism, gastronomie locală, în strânsă legătură cu biodiversitatea Deltei Dunării”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării. Investițiile în captarea acestui flux turistic sunt minime, pentru că nici măcar nu este nevoie de construirea unor capacități de cazare.

Colaborare transfrontalieră România – Ucraina

La forumul de la Ismail a fost conturată ideea că România este un sector foarte important pentru turismul de croazieră pe Dunăre, mai ales datorită Deltei Dunării şi gurilor de vărsare ale Dunării, care se găsesc pe teritoriul ţării noastre. În dorinţa lor de a reintegra Ucraina în aceste rute ale navelor de croazieră, autorităţile ucrainiene doresc să extindă colaborarea cu România şi Bulgaria. „Având în vedere unicitatea Deltei Dunării şi cererea în creştere pentru acest produs turistic, noi considerăm oportună dezvoltarea unui program de activităţi pentru atragerea companiilor de croazieră şi, implicit, dezvoltarea transportului fluvial de pasageri în delta ucraineană a Dunării. În vederea extinderii circuitelor, către partea ucraineană, putem găsi împreună câteva atracţii principale pe care să le prezentăm, ca ofertă comună, agenţiilor de turism şi organizatorilor de croaziere, astfel încât toate părţile implicate să aibă de câştigat”, a precizat Cătălin Țibuleac. La finalul lucrărilor forumului internaţional a fost semnată o înţelegere de cooperare între Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării din România şi Organizaţia comunală al Consiliului orăşenesc Ismail „Biroul de Suport al Investiţiilor din Ismail” din Regiunea Odesa, Ucraina.

Ce înseamnă o croazieră pe Dunăre și în Deltă

Atragerea acestui flux de zeci de mii de turiști nu ar fi deloc complicată, pentru că nu vorbim de turiști interesați de capacități de cazare de 5 stele sau de distracție, ci de turiști interesați de peisaje și tradiții. Pe 2 iulie este programată plecarea din Portul Passau, din Germania, într-o croazieră pe Dunăre și în Delta Dunării – „Luftner Cruises”, cu nava M/S „Amadeus Elegant”. Este o călătorie cu 15 nopți de cazare la bord, biletul costând începând de la 1.802 euro, prețul crescând în funcție de opțiunile de confort sporit. Traseul trece prin porturile Durnstein și Melk/Emmersdorf (Austria), Bratislava, Budapesta, Belgrad, pe sectorul românesc fiind menționate Oltenița, Fetești, Hârșova și bineînțeles destinația finală, Sfântu Gheorghe, din Delta Dunării. Marile orașe românești de la Dunăre, Galațiul și Brăila nu sunt nici măcar menționate, pentru că nu au oferte atractive pentru turiștii de pe navele de croazieră. În Deltă se navighează către Sfântu Gheorghe, unde turiștii au parte de „Delta Safari” pe canale și excursii în diferite locații din Deltă. Printre variante sunt debarcarea la Mila 35, unde se pot face excursii cu hidrobuze pe canalele Deltei și pe Canalul Sulina, către locul în care Dunărea se varsă mare. La Sulina, turiștii pot vizita „cimitirul maritim”, unic în Europa. Escala la Tulcea are în ofertă vizite la mânăstirile Saon, Celic-Dere, Cocoșu și la Basilica Paleocreștină din Niculițel sau la Cetatea Enisala ori plimbări cu catamaranele pe Lacul Saon.

O croazieră pe Dunăre poate fi prelungită până la Amsterdam

Turismul de croazieră pe Dunăre este mai dezvoltat în Europa Centrală, unde operatorii au o importantă ofertă de croaziere pe sectorul Budapesta – Praga – Bratislava - Viena – Regensburg, un bilet costând de la 3.000 la 6.000 de euro, dar și mai mult. Sunt foarte multe croaziere pe Dunăre în amonte de sectorul românesc, între Budapesta și porturi din Germania și Austria. În sezonul 2019, o astfel de croazieră, de 7 nopți de cazare la bord, la care biletul costă începând de la 2.525 de euro, are plecarea din Budapesta și ajnge în porturile Linz, Melk, Viena și la Wachau Valley din Austria și Passau, din Germania. Sunt însă și croaziere care ajung până la Strasbourg ori Amsterdam. Pentru acest sezon estival, în oferta unei companii este o croazieră cu 7 nopți de cazare la bord, la care biletul costă începând de la 2.370 de euro, iar cele mai importante porturi în care se vor face escale sunt Basel (Elveția), Strasbourg (Franța) și Amsterdam(Olanda). Se poate merge în croazieră de la Tulcea la Amsterdam.

Fără HG, navele nu pot acosta la Pontonul „Schengen” de la Galați

Este descurajantă lipsa de pragmatism a autorităților de la noi în valorificarea acestui flux turistic. Spre exemplu, în Portul Galați există un Ponton „Schengen”, la care ar putea acosta navele de croazieră, dar pentru ca acesta să poată fi folosit ar trebui dată o hotărâre de guvern. Pontonul plutitor cu lungimea de 60 de metri şi lăţimea de 11 metri, are 700 mp de spații special amenajate pentru pentru îmbarcare/debarcare, controlul de frontieră al documentelor şi birourile personalului vamal. A fost construit în 2010 – 2011 în ideea că România va adera la Spațiul „Schengen”. Cum aderarea întârzie și Pontonul „Schegen” este nefolosit, întreținerea sa costând 50.000 de euro în fiecare an, pentru curăţenie, utilităţi şi salariile paznicilor. Autorităţile române nu pot să schimbe destinaţia clădirii decât printr-o hotărâre de guvern, deoarece investiţia a fost înscrisă în strategia de aderare la Spaţiul „Schengen”, aprobată şi finanţată de Uniunea Europeană. În 2017, când era la primul său mandat de ministru al Transporturilor, actualul ministru, Răzvan Cuc, a fost în vizită la Galați și a constatat că „terminalul plutitor multifuncţional de pasageri nu este utilizat conform scopului şi utilităţii pentru care a fost construit” și a promis că va pregăti o hotărâre de guvern pentru ca pontonul să fie folosit pentru acostarea navelor de croazieră în Portul Galați. Dar la scurt timp ministrul a fost demis și Pontonul „Schengen” este în continuare pustiu. Nici autoritățile din Galați nu au un minimum de atracții pentru turiștii de pe navele de croazieră, dar au pe cine să dea vina. Pe Guvern!
RomaniaLibera.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus