Stiri de ultima ora

Festivalul "Ziua limbii şi a teatrului idiş", la final; Robert Schorr: Sperăm ca evenimentul să devină un brand naţional şi internaţional

Festivalul Ziua limbii şi a teatrului idiş, la final; Robert Schorr: Sperăm ca evenimentul să devină un brand naţional şi internaţional
Cultura




Festivalul "Ziua limbii şi a teatrului idiş", care a debutat miercuri, la Suceava, s-a încheiat cu o seară consacrată exclusiv evenimentelor culturale - dansuri israeliene şi evreieşti susţinute de formaţia Haverim de la Comunitatea Evreilor din Bucureşti, un concert de muzică klezmer cu formaţia Nigun a Comunităţii Evreilor din Iaşi şi un recital de sonete evreieşti în interpretarea artiştilor Alexandrina Chelu şi Florian Chelu Madeva, de la Comunitatea Evreilor din Oradea.



În finalul evenimentului a avut loc un concert de jazz & blues intitulat "Yiddish Tango", susţinut de cantautorul Berti Barbera (voce, percuţie - România) şi Mariano Castro (pian - Argentina).



"Am avut o plăcere să constat că există în primul rând acest eveniment care celebrează o limbă încă vie, o limbă care aparţine unei comunităţi cu densitate mare, la un moment dat, în România, şi cu influenţă în istoria României, în literatură şi aşa mai departe. Şi m-am gândit că şi pentru mine este o ocazie bună de a face ceea ce-mi doream de mult: să cânt în idiş. Ai piesele, îţi doreşti să le cânţi, dar trebui să ai şi unde. Şi am avut o ocazie fericită de a adapta acest repertoriu pe care deja îl am cu Mariano Castro", a declarat pentru AGERPRES cantautorul Berti Barbera.



El a mărturisit că a inclus "ca o provocare", în mijlocul concertului, două piese în ebraică şi cinci în idiş. "A fost un moment de intimitate, plăcut şi, de ce nu, poate reuşim să îl dezvoltăm. Da, sunt un artist căruia îi place să cânte în cât mai multe limbi străine, deşi, pentru mine, mesajul stă în sunet, nu în vers. Textul pentru mine este de decor, vibraţia muzicală este ceea ce eu doresc să transmit", a arătat artistul.



Cantautorul Florian Chelu Madeva spune că recitalul susţinut în cadrul festivalului alături de fiica sa, solista Alexandrina Chelu, reprezintă o nouă formă de exprimare culturală, şi anume sonetul muzical, care, prin similitudine cu forma fixă a sonetului literar, foloseşte doar două măsuri din Johann Sebastian Bach. "Asta este forma fixă propusă de noi şi, pe scurt, s-au scris deja peste 1.500 de sonete doar în baza acestor două măsuri de Bach şi cu mândrie trebuie să spunem: Shakespeare, Michelangelo, Eminescu, Veronica Franco, Gheorghe Pituţ - un bihorean. De ce Gheorghe Pituţ? Pentru că scopul meu foarte clar este să unesc în timp şi spirit Siracuza lui Jacopo da Lentini (unul dintre trubadurii prin care a apărut sonetul - n.r.) cu Bihorul nostru. (...) Sonetul literar ca idee, în final, este o genialitate difuză, în schimb sonetul nostru muzical este, indiscutabil, o genialitate concretă. (...) În baza acestor două măsuri gândesc mai multe forme de armonizare", a explicat artistul, care a compus toate piesele prezentate în concert.



Artista Alexandrina Chelu a anunţat că pentru anul viitor pregăteşte, alături de Florian Chelu Madeva, o antologie muzicală pe versuri de poeţi evrei.



"Anul acesta ne-am îmbogăţit repertoriul pe bază de sonete compuse de evrei români în limba română şi ne bucurăm de faptul că putem cânta în limba română din creaţiile evreilor din România, pentru că în felul acesta putem să ne apropiem mult mai mult de public - pentru că acesta înţelege limba, înţelege mesajul poeţilor. Şi de multe ori ne oprim înaintea cântecelor, să spunem câteva cuvinte - cine este poetul, dacă îl reprezintă poezia. Mulţi erau prozatori, de exemplu Max Blecher, pe care noi, în schimb, l-am adus în faţa publicului printr-un poem cântat, la fel cum este cunoscutul dramaturg Aurel Baranga, pe care noi l-am adus în faţa publicului cu un sonet cântat. Acum am venit cu poeţi mai noi, cum este Adina Rosenkranz Herscovici. (...). A fost foarte frumos că l-am întâlnit şi pe Alexandru Mirea ca poet şi l-am putut cânta. Şi ca să mai enumăr poeţi cântaţi - Avram Steuerman-Rodion, de la a cărui trecere în eternitate s-au împlinit o sută de ani, Veronica Porumbacu şi Maria Banuş, despre care nu ştiam până acum doi ani că sunt evreice. Am mai interpretat la final un poem de Mişu Iancu şi Alexandru Mandi, un foarte frumos cântec romanţat despre mamă. Am demonstrat, aşadar, că, practic, trecem graniţa sonetelor şi am abordat şi poezii frumoase ale creatorilor evrei români. Şi cu siguranţă vom mai atinge în repertoriu şi un cântec foarte greu, pe care l-am interpretat deja în limba spargă, de Nina Cassian", a detaliat solista.



Albert Lozneanu, directorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi, solist vocal al formaţiei Nigun a Comunităţii Evreilor din Iaşi, spune că mesajul principal al formaţiei, care este de 10 ani prezentă pe scenele diverselor festivaluri sau ediţii de muzică klezmer, este unul al armoniei.



"Prin muzica noastră vrem să redăm viaţa târguşorului evreiesc. După cum ştiţi, în Iaşi exista o populaţie covârşitoare evreiască, trăiau în armonie deplină, vorbeau în limba idiş, iar cântecele noastre tocmai acest lucru evocă - viaţa de altădată cu lucrurile sale bune, cu diversele meserii pe care evreii le aveau şi cu armonia între naţiuni. La Suceava, am găsit un public minunat. Eu însumi sunt născut aici, în urmă cu 38 de ani, am copilărit aici, am învăţat primele mele cuvinte în limba idiş aici, deci aş putea spune că am avut o datorie morală să fiu prezent la acest festival. Am alături o familie inimoasă, familia Luchian, venită din Ucraina. Romeo Luchian este un acordeonist desăvârşit, doamna Tania Luchian o violonistă de excepţie, şi cei doi mezini, în vârstă de 11 şi 7, ani sunt percuţioniştii care ne ajută de fiecare dată", a povestit artistul.



El a anunţat că un proiect al său de viitor este deschiderea, la Centrul Comunitar Evreiesc din Iaşi, a unui curs de limbă idiş.



"Din păcate, limba idiş este o limbă pe cale de dispariţie, dar, în ultimii ani, se încearcă revigorarea acesteia şi în SUA şi în Israel. Am dori ca şi în România să punem bazele acestui proiect, este o limbă deosebit de melodioasă, a diminutivelor, şi mi-ar face plăcere ca cei mici să o poată învăţa. Avem cadre didactice specializate la Iaşi, cu studii făcute în Israel, şi un proiect al meu de viitor este să deschidem la Centrul Comunitar Evreiesc din Iaşi un curs special de limba idiş", a menţionat Albert Lozneanu care, în cadrul festivalului, a primit o distincţie pentru întreaga activitate de la dr. Aurel Vainer, preşedintele FCER - Cultul Mozaic.



O parte integrantă a festivalului a fost şi expoziţia "Soldaţi şi medici evrei în Primul Război Mondial", vernisată la Muzeul Bucovinei din Suceava, sub egida Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România "Dr. Wilhelm Filderman" (CSIER).



"Expoziţia, care cuprinde 25 de panouri - documente şi fotografii - cu extrase din presa vremii, publicistică, artă, a fost legată şi de Centenarul sărbătorit anul trecut, iar în cadrul acesteia am pus accent pe contribuţia evreilor la Războiul de reîntregire. Populaţia evreiască a contribuit mult la Primul Război Mondial. Expoziţia a fost structurată pe mai multe aspecte, între acestea fiind 'publicişti din Primul Război Mondial', contribuţia femeilor evreice la Primul Război Mondial. Un personaj foarte important este Rodion Steuerman, poet care a luptat în Primul Război Mondial şi care ne-a lăsat o operă absolut superbă. Vorbim şi de Iosif Iser, celebrul pictor. (...) Am încercat să dăm explicaţiile necesare publicului larg care a venit la festival şi ne dorim ca această expoziţie să aibă cât mai mare vizibilitate şi să stârnească interesul majorităţii vizavi de ceea ce însemnat evreimea nu doar în secolul al XX-lea, ci şi contribuţia acesteia în toate ramurile, începând de la cea economică până la cea culturală, la dezvoltarea României. Colega mea Irina Spirescu face acum o muncă de documentare despre medicii evrei, să sperăm că va ieşi şi o carte", a declarat reprezentantul CSIER Marius Popescu.



Festivalul "Ziua limbii şi a teatrului idiş", aflat la a doua ediţie, a căpătat deja amploare şi reprezintă un semnal încurajator referitor la percepţia şi perceperea iudaismului ca unul din factorii de progres esenţial din această zonă, conform lui Emil Ursu, directorul Muzelui Bucovinei. "Considerăm că este un eveniment care a căpătat deja amploare şi care a avut drept moment culminant conferinţa profesorului Moshe Idel - cel mai important cunoscător şi cercetător al Cabalei din lume. De altfel, domnia sa, la fel ca Mircea Eliade, se ocupă şi de religii comparate", a adăugat Emil Ursu.



Directorul Departamentului de Cultură, Istorie, Artă, Media al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Robert Schorr, organizator al manifestării, speră ca Festivalul "Ziua limbii şi a teatrului idiş" să se dezvolte şi să devină un brand în calendarul cultural naţional şi internaţional.



"Sperăm ca acest festival să se dezvolte - crescând în calitate, în amploare - în interesul publicului, astfel încât, precum Festivalul 'Mihail Sebastian' de la Brăila, să devină un brand în calendarul cultural naţional şi, de ce nu, internaţional. Cea de-a doua ediţie a festivalului dedicat Zilei limbii şi a teatrului idiş, organizată la Suceava, devine o tradiţie. Reamintesc că organizarea festivalului a pornit la iniţiativa domnului dr. Aurel Vainer, în contextul adoptării de către Parlament, în unanimitate, a proiectului de lege în acest sens aparţinând deputatului Silviu Vexler. Această ediţie a crescut mult în valoare, prin participare cantitativă şi calitativă, bucuria noastră este să vedem că şi în alte oraşe mari din ţară, precum Bucureşti şi Iaşi, s-au organizat manifestări dedicate zilei limbii şi teatrului idiş", a precizat Robert Schorr.



Reprezentantul FCER a explicat că a ales Suceava ca loc de desfăşurare a festivalului pentru că tradiţia idiş este foarte puternică aici, pentru că sunt foarte multe celebrităţi ale culturii idiş născute aici, dar şi pentru că aici a existat o comunitate evreiască foarte puternică din care provine şi el.



"Suceava este unul dintre oraşele cele mai eterogene din punct de vedere etnic din România, unde nu au existat niciun fel de conflicte etnice, şi atunci orice iniţiativă menită să aducă în atenţia publicului cultura unei minorităţi, oricare ar fi ea, este apreciată şi primită cu braţele deschise. Am avut onoarea să-l avem pe savantul Moshe Idel, care a exprimat un optimism - e adevărat, rezervat, dar un optimism - privind supravieţuirea şi continuitatea limbii idiş şi care a făcut o paralelă foarte interesantă între idiş şi alte limbi vorbite în România şi în lume. Capul de afiş din punct de vedere dramaturgic l-a reprezentat piesa 'Scripcarul pe Acoperiş', în interpretarea Teatrului "Regina Maria" din Oradea, care se joacă din 2011 cu casa închisă. Festivalul s-a încheiat cu o seară pur evreiască, seară în care formaţia Haverim Haverim a Comunităţii Evreilor din Bucureşti, cu managerul Silvian Horn, vicepreşedinte al Comunităţii Evreilor din Bucureşti, a oferit un spectacol inedit şi foarte animat. (...) Subliniez aportul extraordinar al autorităţilor locale, şi aici îi menţionez pe Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, Ion Lungu, primarul municipiului, Mirela Adomnicăi, prefectul judeţului Suceava, Emil Constantin Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, Sorin Golda, preşedintele Comunităţilor Evreilor din oraş, conducerii Teatrului 'Matei Vişniec' şi nu numai. Mulţumesc, de asemenea, pentru prezenţă publicului şi presei care a fost alături de noi şi vreau să menţionez AGREPRES, Televiziunea Română, Societatea de Radiodifuziune, întreaga presă locală", a încheiat oficialul FCER.



Ziua limbii şi teatrului idiş, instituită prin Legea nr. 253/2017, este sărbătorită la 30 mai, amintind astfel de data naşterii, în anul 1901, a poetului şi prozatorului Iţic Manger, "unul dintre maeştrii literaturii idiş din prima jumătate a secolului al XX-lea pe plan mondial, considerat cel mai important şi reprezentativ autor de limbă idiş din România".



Proiectul de lege privind instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş, iniţiat de deputatul Silviu Vexler (Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale), a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, la 29 noiembrie 2017, iar la 13 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile, Legea nr. 253/2017 fiind publicată în Monitorul Oficial la 15 decembrie 2017.



Festivalul "Ziua limbii şi a teatrului idiş" a fost organizat la iniţiativa preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, dr. Aurel Vainer, ambele ediţii fiind coordonate de Directorul Departamentului de Cultură, Istorie, Artă, Media al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Robert Schorr.



Organizatorii festivalului au mai fost: Primăria Municipiului Suceava, Teatrul Municipial "Matei Vişniec" din Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei Suceava, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, Comunitatea Evreilor din Suceava.



Partenerii evenimentului au fost Guvernul României - Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Fundaţia Caritatea, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, The American Jewish Joint Distribuition Committee, Comunitatea Evreilor din Bucureşti, Comunitatea Evreilor din Iaşi, Comunitatea Evreilor din Oradea. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Diana Dumitru, editor online: Adrian Dădârlat)





www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus