Stiri de ultima ora

Eugen Cristescu, şeful Serviciului de Informaţii, ameninţat de legionari şi de Securitate. INTERVIU Stelian Tănase: „Este un personaj contradictoriu“

Eugen Cristescu, şeful Serviciului de Informaţii, ameninţat de legionari şi de Securitate. INTERVIU Stelian Tănase: „Este un personaj contradictoriu“
Cultura
Din istoricul SRI-ului de astăzi şi al Securităţii din comunism face parte şi Serviciul Special de Informaţii (S.S.I.). În 1940, Eugen Cristescu a devenit directorul acestei instituţii şi a reformat-o după arestarea lui Mihail Moruzov, predecesorul lui. Vigilent, Cristescu nu l-a lăsat pe Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, să-şi integreze oamenii de încredere în S.S.I. şi l-a ţinut la curent pe Antonescu cu planurile Gărzii de Fier.

În octombrie 1944, după ce l-au anchetat autorităţile din România, Eugen Cristescu, în vârstă de 49 de ani, a fost trimis la Moscova, alături de generalii Constantin Tobescu, Picky Vasiliu şi Constantin Pantazi, de mareşalul Ion Antonescu şi de Maria, soţia lui. Şi au rămas acolo aproape doi ani. Odată cu aprobarea Legii nr. 312 din ’45, pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de război, începuseră să se desfăşoare procesele politice în care erau acuzaţi cei care avuseseră funcţii de conducere în instituţiile de stat, în special în timpul Guvernului Ion Antonescu. Iar Cristescu a fost luat în vizor la scurt timp după emiterea decretului regal în urma căruia a fost eliberat din funcţia de director general al Serviciului Special de Informaţii.  

De exemplu, Constantin Maimuca, fost inspector în Poliţia de Siguranţă, l-a reclamat pe Cristescu pentru că i-ar fi „înscenat procesul prin fals şi abuz de putere“. Condamnat de Curtea Marţială de Casaţie şi Justiţie – instituţie înfiinţată de obicei în vreme de război –, Maimuca a fost pus în libertate după trei ani şi opt luni de închisoare, în urma unui decret general de amnistie de pe 24 august 1944, pe care l-a semnat regele Mihai I. Când a ieşit din penitenciar, acesta n-a ezitat să-l acuze pe Cristescu, care, în cele din urmă, a fost condamnat la trei ani de închisoare şi amendat. A fost, de asemenea, inculpat în procesul „Marii Trădări Naţionale“, care a avut loc între 6 şi 17 mai 1946, iar în ultima zi, l-au condamnat la moarte pentru „crimă de război şi dezastrul ţării“. Totuşi, el, generalul Constantin Pantazi şi Radu Lecca, fost comisar pentru problemele evreieşti, s-au numărat printre cei care, printr-un nou decret regal, au primit o altă sentinţă: muncă silnică pe viaţă. În schimb, Ion Antonescu şi Picky Vasiliu n-au scăpat de execuţia prin împuşcare de la Jilava. Lucreţiu Pătrăşcanu, atunci ministrul Justiţiei în Guvernul Petru Groza, instaurat pe 6 martie 1945,  a propus decretul şi Cristescu a fost unul dintre cei ţinuţi în viaţă, pentru că, spun unele surse, ar fi putut da diverse informaţii la alte procese politice. Ceea ce s-a şi întâmplat, căci ulterior a avut ba rol de martor, ba de acuzat. 
adevarul.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus