Stiri de ultima ora

Digitalizarea presei şi independenţa instituţiilor de media, printre temele dezbătute la conferinţa dedicată mass media

Digitalizarea presei şi independenţa instituţiilor de media, printre temele dezbătute la conferinţa dedicată mass media
Cultura




Digitalizarea presei şi independenţa instituţiilor de media s-au numărat printre subiectele abordate în conferinţa cu tema Modernizarea serviciilor media prin inovaţie şi dialog, organizată în zilele de 4 şi 5 martie 2019, cu sprijinul Comisiei Europene şi la iniţiativa Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, în colaborare cu Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind.



Conform unui comunicat al FAIR-MediaSind, peste 40 de reprezentanţi din 24 de organizaţii afiliate la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor au dezbătut, la Bucureşti, situaţia serviciilor publice de media, precum şi viitorul presei. Au fost prezenţi preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Mogens Blicher Bjerregard, Preşedintele EURO-MEI, William Maunier, directorul EFJ, Renate Schroeder, directorul Eurovision News Exchange de la EBU, Justyna Kurczabinska, precum şi reprezentanţi de la BBC, AGERPRES şi alte instituţii de prestigiu din Europa.



Din partea Preşedinţiei Române la Consiliul UE a fost prezentă Oana Anghel, care a le-a urat bun venit participanţilor şi a prezentat priorităţile României pe durata deţinerii Preşedinţiei, în vederea susţinerii dezvoltării jurnalismului de calitate în Uniunea Europeană, precum şi apărarea libertăţii de exprimare a jurnaliştilor din România.



"Având ca motto Coeziunea, o valoare comună europeană, Preşedinţia Română are ca prioritate dezvoltarea unui jurnalism de calitate la nivelul Uniunii. Ţinând cont de modul în care dezvoltarea IT a însemnat o schimbare în managementul, diseminarea, crearea şi monetizarea conţinutului jurnalistic şi cultural, ne dorim îmbunătăţirea competitivităţii dintre creatori şi presă. În acest sens am reuşit obţinerea acordului politic şi a validării pachetului de compromis a statelor membre privind Directiva Drepturilor de Autor, care va fi aprobată într-o sesiune plenară în martie, iar în Consiliu se afla pe una dintre agendele lunii aprilie. După cum foarte bine ştiţi, continuăm lupta privind combaterea ştirilor false şi a dezinformării online, urmând să fie aprobate, pe durata Preşedinţiei noastre, Concluziile Consiliului privind pachetul Comisiei Europene 'Garantarea unor alegeri europene libere şi corecte', în contextul alegerilor europarlamentare. De asemenea, România acordă o atenţie deosebită şi fenomenului Media Literacy (Educaţie Media) şi credem cu tărie că elaborarea unui ghid unic la nivelul Uniunii ar putea constitui un suport real pentru profesori în sălile de clasă, motiv pentru care şi acest aspect se află pe agenda următoarelor reuniuni ministeriale", a afirmat Oana Anghel.



În cadrul conferinţei au fost dezbătute teme privind digitalizarea presei, independenţa instituţiilor de media, un loc important în cadrul dezbaterilor avându-l atacurile politice asupra independenţei editoriale a jurnaliştilor. Una dintre cele mai discutate teme din prima zi a conferinţei a fost cea legată de provocarea reprezentată de Inteligenţa Artificială (IA) asupra mass-media.



Participanţii la dezbateri au susţinut că Inteligenţa Artificială (IA) nu se va substitui activităţii creatoare a jurnaliştilor, chiar dacă marii jucători de pe piaţa media vor fi tentaţi să folosească chiar roboţi, în măsura în care aceştia vor fi disponibili, pentru a reduce costurile cu forţa de muncă. Pe de altă parte trebuie înţeles faptul că presa are nevoie de Inteligenţa Artificială, mai ales pentru a administra cantitatea imensă de informaţii existentă.



Giganţii IT, precum Google sau Facebook, nu sunt interesaţi de libertatea de exprimare, ci de bani, iar aceste companii au propriile lor interese, iar printre ele nu se numără libertatea de exprimare, au opinat ziariştii prezenţi. De aceea, există o nevoie enormă în presă de oameni care gândesc, tocmai pentru că inteligenţa artificială este în creştere.



Preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Mogens Blicher Bjerregard, a estimat că, în contextual dezvoltării Inteligenţei Artificiale, războiul dintre mass-media de stat şi cea privată este foarte păgubos, pentru că le va îngenunchea pe amândouă, iar media produsă de industria IT va avea de câştigat în urma acestei rivalităţi. Potrivit preşedintelui FEJ.



Claudia Nicolae, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, consideră că adevărata provocare este aceea de a merge cu inovaţia pe calea pe care merg şi companiile private.



"Cred că aceasta e adevărata provocare pentru noi: dacă reuşim să ne îndeplinim misiunea publică, din poziţia de agenţie naţională de ştiri, şi dacă putem să mergem cu inovaţia pe calea pe care merg companiile private. Cred că pentru noi aceasta este o provocare majoră. În aceste zile ne aflăm în faţa aniversării AGERPRES - pe 27 martie Agenţia împlineşte 130 de ani, deci are o istorie îndelungată de ştiri în spatele acestui nume, dar în fiecare an şi în fiecare zi suntem confruntaţi cu inovaţia realizată de companiile private, care pot absorbi pierderea tehnologiei. Putem şi noi să facem asta, dar vă adresez întrebarea: 'Putem să ne realizăm misiunea noastră publică şi să fim în acelaşi timp competitivi ?", le-a spus ea jurnaliştilor.



Alţi participanţi au fost mai optimişti cu privire la rolul reprezentat de IA în media. Astfel, Gurdip Bangoo, de la BBC, crede că este mai puţin importantă platforma de transmitere, mai mult contează ca mesajul transmis să fie unul relevant.



"Întâi trebuie să creăm acea poveste extraordinară şi apoi luăm în considerare platforma", a apreciat reprezentantul BBC.



Acesta a arătat că există trei paliere de interes pentru digitalizarea mass-media de interes public: dezvoltarea platformelor de voce, concentrarea pe aplicaţiile mobile şi contracararea ştirilor false (fake news).



"Dacă nu ne conectăm cu tinerii, ieşim de pe piaţa de ştiri publice în 5 ani. Tinerii caută autenticul la ştiri", a avertizat Gurdip Bangoo.



Un alt pericol pentru presa de interes public e reprezentat de cunoştinţele de limba engleză avansate în unele ţări europene, au arătat jurnalişti europeni. Mass-media publice din ţările care vorbesc bine engleza, precum România, vor înregistra o scădere a utilizatorilor, deoarece aceştia aleg să consume informaţia direct de la marii provideri de conţinut din spaţiul anglofon, care transmit în engleză, au susţinut aceştia.



Potrivit comunicatului, în a doua zi de dezbateri, cea mai aprinsă temă a fost Serviciile publice de media sub atac în Europa. Preşedintele FAIR - MediaSind, Leonard Pădureţ, a prezentat situaţia conflictuală existentă în Societatea Română de Televiziune din cauza lipsei unui real dialog social, a lipsei de transparenţă a modului de cheltuire a banilor publici precum şi a situaţiei nerespectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă.



De asemenea, tratamentul discriminatoriu existent în SRTV faţă de proprii angajaţi şi faţă de organizaţii sindicale din instituţie trebuie să înceteze deîndată. Acesta a arătat că FAIR-MediaSind a prezentat acest caz Comisiei Europene şi liderilor organizaţiilor internaţionale din cultură şi mass-media, în cadrul şedinţei Comitetului de Dialog social pe domeniul audiovizual al CE ce a avut loc în data de 1 martie 2019, la Bruxelles.



Invitat la dezbateri, reprezentantul Salariaţilor din Consiliul de Administraţie al SRTV, jurnalista Monica Ghiurco, a prezentat o amplă analiză a situaţiei instituţiei publice.



"S-au făcut şi se fac lucruri extraordinare în Televiziunea Română, pentru că profesionalistul e acolo, la post şi îşi face treaba admirabil, de cele mai multe ori sacrificând resursele personale pentru ca rezultatul să fie imbatabil. Acestui sacrificiu personal i se contrapun acum excesele de ordin managerial. (...) Şi dacă astăzi vorbim despre suspiciuni de abuz în serviciu şi de excese manageriale pe care o comisie parlamentară de anchetă le va investiga este un semnal clar că nu mai este nimeni dispus să continue în aceeaşi manieră de lucru: nici decidentul politic, Parlamentul, şi cu atât mai puţin noi, cei 7 membri din Consiliul de administraţie - majoritatea membrilor - care au semnalat public aceste probleme. Ca să fie cu adevărat independentă şi credibilă, TVR trebuie să funcţioneze în condiţii de transparenţă şi absolută legalitate. Să elimine arbitrariul din procesul decizional intern şi să dea utilitate şi apreciere corecte valorii profesionale a fiecăruia dintre angajaţii săi", a spus Monica Ghiurco.



"Ştim cu toţii că garanţia performanţei şi independenţei profesionale este dată în proporţie covârşitoare de confortul material al salariatului, iar atunci când Guvernul României vine cu stimulente de ordin financiar pentru diverse categorii de salariaţi, nu este admisibil că aplicarea legii să fie negociată în TVR de un sindicat care şi-a pierdut reprezentativitatea din varii motive. Iar aici este responsabilitatea MediaSind să vină cu alternativă viabilă", a spus aceasta referitor la modul în care conducerea SRTV înţelege să dialogheze cu partenerii sociali.



În finalul declaraţiei, reprezentantul CA a mulţumit pentru sprijinul arătat de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor Televiziunii Române.



"Aceasta este marea miză în acest moment, când bătălia pentru TVR este de fapt bătălia pentru România şi pentru Europa, ameninţată azi de dezordinea informaţională. Serviciile media publice trebuie să fie reperul. Salutăm sprijinul arătat de FEJ şi suntem mândri că suntem parte a familiei europene. Sperăm noi, printre premianţi, nu printre repetenţi", a afirmat Monica Ghiurco, conform comunicatului.



Preşedintele Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind şi preşedinte executiv al FAIR-MediaSind, Cristi Godinac, a mulţumit liderilor FEJ şi UNI-Europa pentru sprijinul constant acordat de-a lungul timpului în apărarea drepturilor jurnaliştilor români. Liderul sindical a susţinut că problema principală a celor două instituţii naţionale de radio şi televiziune este transformarea lor, prin eliminarea taxei tv, din servicii publice în instituţii de stat aflate la cheremul Ministerului de Finanţe şi al politicienilor.



"Singurii apolitici din Consiliul de administraţie sunt cei doi reprezentanţi ai salariaţilor, aleşi prin vot secret. Ceilalţi 11 aparţin clasei politice, iar acest lucru este periculos pentru democraţie. Televiziunea Română are urgent nevoie de un profesionist care să respecte meseria de jurnalist !", se arată în comunicatul citat.



Referitor la actualul conflict din Televiziunea Română, preşedintele SRJ MediaSind a susţinut că singura rezolvare a acestuia este demiterea de urgenţă a actualului Preşedinte Director General al SRTV, Doina Gradea.



"Ceea ce se întâmplă acum în TVR este de domeniul absurdului. De aproximativ un an, angajaţii SRTV sunt umiliţi şi jigniţi de un preşedinte- director general cu apucături dictatoriale. Atât SRJ MediaSind filiala TVR, cât şi Federaţia FAIR -MediaSind au votat, cu unanimitate, solicitarea către Parlamentul României de a o demite urgent pe Doina Gradea din funcţia de Preşedinte-Director general. Acesta a enumerat motivele acestei decizii, pornind de la jignirea propriilor angajaţi, încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, a Contractului Colectiv de Muncă din SRTV, a HG 714 privind delegările şi, nu în ultimul rând, a deselor acuzaţii de cenzură: "Televiziunea Română are urgent nevoie la conducere de un profesionist care să înţeleagă şi să respecte libertatea de exprimare şi meseria de jurnalist. Pentru acest motiv, vă cerem sprijinul ca în următoarele zile, să transmiteţi Preşedinţiei Române, Parlamentului şi Guvernului Român solicitarea de demitere a şefei TVR", a încheiat presedintele SRJ MediaSind.



Preşedintele FEJ s-a arătat îngrijorat de problemele semnalate şi a promis tot sprijinul organizaţiei şi al membrilor afiliaţi pentru soluţionarea conflictului din Televiziunea Română.



"Un serviciu public media înseamnă un loc în care regăsim toate opiniile şi care nu este influenţat de politicieni. Ceea ce mă îngrijorează este că politicienii sunt tot mai interesaţi să influenţeze conţinutul furnizat de serviciul public. Este îngrijorător şi trebuie să găsim soluţii pentru ca presa publică să rămână independentă de politică. (..) Cei care ar trebui să fie parte a soluţiei sunt liderii pentru că azi tot mai mulţi lideri de stat alimentând o atmosferă în care presa este demonizată. Ei spun că au grijă de jurnalişti, că e nevoie de presă liberă şi libertate de exprimare şi apoi spun că jurnaliştii ar trebui să aibă grijă cum se poartă şi ce relatează. Trebuie să le spun liderilor statelor că nu avem nevoie de lecţii de la ei. Ştim care ne sunt îndatoririle, ştim că trebuie să respectăm reguli, ştim toate acestea. Ce avem nevoie de la ei este să ne protejeze, să creeze un mediu propice pentru presă liberă, în care jurnaliştii să-şi poată face meseria. Sigur că e datoria noastră să fim profesionişti şi să furnizăm jurnalism de calitate", a declarat preşedintele FEJ. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)






Articole similare :
comments powered by Disqus