Stiri de ultima ora

Cristian-Robert Velescu: Brâncuşi a ales totuşi modernitatea, chiar dacă era înconjurat de avangardişti

Cristian-Robert Velescu: Brâncuşi a ales totuşi modernitatea, chiar dacă era înconjurat de avangardişti
Cultura




O scurtă istorie despre arta şi opera lui Constantin Brâncuşi a fost prezentată marţi seară de prof. univ. dr. Cristian-Robert Velescu în conferinţa "Brâncuşi şi modernitatea" susţinută în cadrul evenimentului Ziua Brâncuşi la Casa Artelor "Dinu Lipatti".



"Vreau în seara aceasta să vi-l prezint pe Brâncuşi nu doar prin ceea ce a înfăptuit, ci şi prin perspectiva relaţiilor pentru care s-a angajat pe scena artistică pariziană. Nu întâmplător cuvântul 'modernitate' apare pe afişul manifestării de astăzi, fiindcă la începutul veacului al XX-lea două curente erau importante: modernitate şi, după 1900, avangarda şi Brâncuşi a ales totuşi modernitatea, chiar dacă era înconjurat de avangardişti", a spus Cristian-Robert Velescu.



Profesorul a afirmat că opera sculptorului român "este mai extinsă decât ne-am imagina", precizând că deşi opera lui fotografică este mai puţin discutată şi cunoscută, "face parte integrantă din ceea ce ne-a lăsat Constantin Brâncuşi".



Conferenţiarul a amintit şi de faptul că Brâncuşi a cochetat şi cu ideea de a deveni arhitect, dar şi modul în care sculptorul a ajuns să realizeze ansamblul de la Târgu Jiu.



"În bibliografia brâncuşiană (...) activitatea de arhitect este amintită doar începând cu anul 1935, când în mod nesperat Brâncuşi primeşte două comenzi deodată. Una pentru 'Templul contemplării şi al descătuşării', care i-ar fi îngăduit să se manifeste în calitate de arhitect şi a doua comandă, cea cunoscută nouă tuturor, cea de la Târgu Jiu, pentru 'Ansamblul de la Târgu Jiu'. Iniţial, Liga Femeilor Gorjene, prezidată de Aretia Tătărescu, ar fi dorit un glorios monument al păcii", a spus Velescu.



El a menţionat şi personajele faimoase ale epocii care s-au intersectat cu Brâncuşi în diferite momente, de la sculptorul Auguste Rodin până la Maurice Drouard, Rainer Maria Rilke sau Vasile Georgescu Paleolog.



Profesorul a prezentat, de asemenea, şi povestea câtorva dintre lucrările sculptorului, pornind de la "Rugăciune", comanditată de Eliza Petre Stănescu în memoria moşierului buzoian Petre Stănescu, până la operele "Sărutul", "Somnul" sau Ansamblul de la Târgu Jiu.



Seara de la Casa Artelor "Dinu Lipatti" s-a încheiat cu proiecţia filmului documentar "Brâncuşi" realizat în 1996 de regizorul Cornel Mihalache.



Filmul se bazează pe un text real, documentar, notiţe ale lui Brâncuşi, rămase la prieteni sau în custodia legatarilor testamentari. Toate fotografiile folosite în film îi aparţin marelui sculptor.



"Pornind de la câteva fotografii realizate de Brâncuşi, care demonstrează că decriptarea sensurilor lucrărilor poate începe de la fotografiile personale ale sculptorului, am imaginat o poveste a întâlnirii sculptorului cu alter egoul său, 'Cocoşul de gips' din anul 1949, ultima sa lucrare, neterminată", a afirmat regizorul Cornel Mihalache. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)





www.agerpres.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus