Stiri de ultima ora

Socialiștii europeni nu-l iartă pe Dragnea: A primit ce merita

Socialiștii europeni nu-l  iartă  pe Dragnea:  A primit ce merita
Actualitate
Socialistii europeni nu uită relația tensionată pe care au avut-o cu fostul lider PSD Liviu Dragnea. Potrivit europarlamentarului socialist Ana Gomes, Liviu Dragnea a primit ceea ce merita, prin condamnarea la închisoare, iar liderii PSD care l-au apărat pe acesta ar trebui să facă un pas în spate și să-și dea demisia.

Liderii PSD care l-au apărat pe Liviu Dragnea ar trebui să suporte consecințele și dacă au vreun pic de decență, să-și dea demisia, pentru că au pătat numele PSD-ului și al familiei socialiste europene, care a plătit scump. Iată ce declară într-un interviu la RFI eurodeputata socialistă portugheză Ana Gomes, una dintre vocile cele mai critice ale grupului S&D la adresa PSD.

Ana Gomes: S-a procedat corect, pentru că acest om reprezenta o răspundere teribilă nu doar pentru România și PSD, ci și pentru întreaga familie socialistă din Parlamentul European și din Europa. S-a văzut și din cum au votat alegătorii din România la alegerile europene, unde PSD a scăzut dramatic. Era cunoscută și investigația OLAF, care a concluzionat împreună cu autoritățile române că Liviu Dragnea a format o organizație infracțională, pentru a fura fonduri europene, așa că era de așteptat să ajungă la închisoare și să nu mai influențeze guvernarea din România, așa cum a făcut-o ca lider al partidului.

Rep.: În acest caz, Liviu Dragnea a fost condamnat pentru angajări fictive la Protecția Copilului din Teleorman. Credeți că a primit până la urmă ceea ce merita?

A.G.: În mod evident, vorbim de o personalitate foarte-foarte penală, care face abuz de putere în interes personal și da, este ceea ce merită, iar daunele provocate PSD-ului și familiei noastre politice europene reprezintă dovada că nu ar fi trebuit să i se permită să rămână la putere atât de mult și să abuzeze de influența sa asupra Guvernului. Îmi pare rău că autoritățile române și Guvernul s-au lăsat abuzate de acest personaj.

”Cei care l-au apărat pe Liviu Dragnea ar trebui să se acopere de rușine”

Rep.: Ce credeți că ar trebui să se întâmple în PSD acum după ce și-a pierdut liderul și după eșecul de la alegerile europene?

A.G.: Cred că membrii PSD care s-au transformat de bună voie în uneltele domnului Liviu Dragnea ar trebui să demisioneze și să se acopere de rușine. Asta e valabil și aici în Parlamentul European, unde mulți dintre oamenii lui se vor întoarce. Cred că au produs daune serioase familiei noastre politice și asta explică de ce grupul S&D a scăzut ca pondere în Parlamentul European. (Mai multe detalii AICI )

Ziarul Financiar:

Cum partidele preşedintelui Franţei Emmanuel Macron şi cel al cancelarului german Angela Merkel au ieşit şifonate zdravăn din alegeri, concursul riscă să se transforme într-o demonstraţie de forţă a Parisului şi Berlinului, care au preferinţe diferite pentru cine să conducă instituţii precum Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Din primele confruntări au ieşit deja scântei.

În privinţa conducerii Comisiei Europene (CE), regulile UE spun că Consiliul European al celor 28 de lideri naţionali din UE numesc un preşedinte, apoi cei 751 de membri ai Parlamentului European (PE) ratifică alegerea, scrie AFP. Însă procedura, deşi pare simplă, ascunde o luptă pentru putere complexă între state rivale, blocuri ideologice, între lideri şi chiar în interiorul Parlamentului. La sfârşitul anului, mai multe poziţii de forţă vor fi vacante: şefia Comisiei, ocupată în prezent de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, preşedinţia Consiliului European, deţinută acum de polonezul Donald Tusk, preşedinţia BCE, unde a făcut istorie italianul Mario Draghi, şi postul de înalt reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate al UE, ocupat de italianca Federica Mogherini. Numirile sunt complicate. Blocul trebuie să echilibreze puterea între statele din vestul Europei şi cele din est, între sexe şi între culorile politice, notează The Guardian.

Un plus de complexitate îl dă faptul că PE insistă că ar trebui să aibă puterea de decizie cea mai mare în numirea preşedintelui CE. Iar Franţa şi Germania îşi împing în faşă propriul candidat. Apoi, fiecare grup politic are câte un candidat. Puternicul Partid Popular European (PPE), de centru dreapta, insistă cu neamţul Manfred Weber, preferat de partidul cancelarului german Angela Merkel. Candidatul socialiştilor este vicepreşedintele Comisiei Frans Timmermans, un olandez, iar liberalii o promovează pe daneza Margrethe Vestager, comisarul pentru con­curenţă care şi-a făcut un nume luându-se la trântă cu giganţi precum Gazprom, Apple, Amazon şi Google.(Mai multe detalii AICI )

. Însă criza este departe de a se fi încheiat, odată ce ambele părţi încearcă să evite războiul, dar să arate că nu au clipit primele, eventual că nu clipesc deloc când e vorba de înfruntarea directă.

De aceea, poziţionările sunt atât de complicate între Washington şi Teheran. Dar marele avantaj este că, la Casa Albă, Preşedintele Donald Trump are puţine dorinţe de a lansa un conflict care i-ar periclita poziţia cu care a câştigat alegerile anunţând că aduce trupele acasă. De aceea membrii administraţiei cu porniri mai belicoase au fost struniţi repede.

Situaţie de urgenţă pentru vânzările de arme în Golf

Totuşi, ieşirea din conflict nu se putea face atât de simplu. Iar Preşedintele american a găsit câteva artificii care să justifice întregul demers şi să-i permită marcarea unor puncte importante şi în privinţa unor elemente ce ţin de propria sa viziune. Astfel, mai întâi, vineri, Preşedintele Donald Trump a anunţat situaţie de urgenţă şi a decis, peste Congres, vânzări de 8,1 miliarde de dolari armament în 22 tranzacţii pentru 3 state arabe din Golf, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Iordania. Este vorba despre o afacere care intră în gândirea diplomaţiei pentru afaceri şi profit economic a lui Trump, avantajând administraţia chiar cu riscul de a antagoniza definitiv Congresul care blocase bipartizan aceste achiziţii.

Decizia a fost susţinută şi mai bine de afirmaţiile vice-amiralului Michael Gilday, de la Joint Chiefs of Staff, care a anunţat explicit, pentru prima oară, că Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice este responsabil pentru atacurile la cele patru tancuri petroliere în apropierea coastelor Emiratelor Arabe Unite, în Golful Oman. Fără a aduce probe, baza acestei afirmaţii ar fi intelligence-ul american, acelaşi care confirmase în ajun că vasele mici iraniene renunţaseră la rachetele de la bord care puneam în pericol navele americane. Nimic, însă, despre dronele care au lovit o staţie de pompare, incident revendicat de rebelii yemeniţi al Houthi.

Anunţul cel mai important de vineri, venit practic concomitent cu cel privind starea de urgenţă şi vânzarea de arme, a vizat creşterea prezenţei trupelor americane în zonă.(Mai multe detalii AICI )
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus