Stiri de ultima ora

Roma vrea o „pax italica“ în Libia

Roma vrea o „pax italica“ în Libia
Actualitate
Guvernul italian este implicat în pregătirile pentru summitul asupra Libiei care ar urma să reprezinte punctul culminant al strategiei italiene în țara nord-africană, „pax italica“, obiectivul fiind aducerea liderilor libieni la aceeași masă a negocierilor.

Actualizat: 12.11.2018 - 10:21

Summitul internațional asupra Libiei s-a deschis luni, 12 noiembrie în Sicilia, principalii actori libieni și străini aflându-se la aceeași masă pentru a căuta un compromis dificil la criza care afectează țara, obiectivul fiind stabilizarea Libiei, în haos din 2011. Practic, reuniunea de la Palermo va căuta să creeze condițiile necesare pentru ca ONU să poată reopera o foaie de drum clară, punând accentul pe două aspecte – economia, pentru a încerca să depășească controversele politice, și implicarea reprezentanților militari în teren. Dar totul este dificil când este vorba despre Libia. Toată lumea vrea o Libie stabilă, problema este că fiecare o vrea sub controlul său, motiv pentru care dificultățile nu sunt deloc rare. Iar la reuniunea de la Palermo, primele semne de întrebare persistă déjà, la fel și primele dubii. Din cauza posibilelor defecțiuni.

Nu este un secret că acest summit internațional ar trebui să fie marea etapă în care guvernul de la Roma al premierului Giuseppe Conte se prezintă ca un executiv care ar conduce tranziția libiană. Dar numele cele mai importante pentru a da greutate reuniunii au „defectat“, cum scrie media din peninsulă. Donald Trump și Vladimir Putin, considerați într-un fel „nașii” acestei conferințe, Angela Merkel și Emmanuel Macron, lideri a două puteri din UE, reprezentanți ai partenerilor din Vechiul Continent. SUA nu îl vor trimite pe Mike Pompeo, cum au anunțat, în locul său fiind prezent David Hale, corespondentul american pentru Orientul Mijlociu. Rusia a decis să nu-l trimită pe premierul Dmitri Medvedev, ci pe Mihail Bogdanov, vice-ministru de Externe și corespondent special al președintelui Putin în Orientul Mijlociu. Două persoane cu greutate dar nu la ceea ce se aștepta Guvernul Conte. Cancelarul german Angela Merkel va fi reprezentată de un sub-secretar de stat iar președintele francez, Emmanuel Macron,a decis trimiterea ministrului de Externe, Jean-Yves Le Drian.

Piruete diplomatice

La Roma, îngrijorarea este palpabilă și riscul unui eșec este foarte ridicat. Deși părea cert că, pentru prima oară după conferința din mai 2018 de la Paris, toți protagoniștii scenei libiene vor fi prezenți, se pare că mareșalul Khalifa Haftar - unul din principalii actori ai crizei libiene - s-a răzgândit în ultimul moment. Liderul Cirenaicii, implicat în conferința siciliană, în special datorită eforturilor Rusiei și ale SUA, nu vrea să stea la aceeași masă cu noul ministru de Interne al guvernului reprezentînd Misurata, cu care Haftar vorbește prin intermediul Egiptului. Italia a trebuit să trimită un emisar la Moscova în persoana șefului serviciilor secrete externe, Alberto Manenti, care l-a întâlnit pe Haftar pentru a-l convinge să participe la summitul din Palermo. Dar faptul că a vrut să renunțe a alarmat toată lumea și riscurile unei defecțiuni de ultim minut sunt la ordinea zilei. Pentru reușita reuniunii, Roma a pus la punct toate armele sale diplomatice. În plus, a primit susținerea a numeroase guverne nord-africane și trebuie subliniată puternica prezență la palermo a delegațiilor africane, din Sahel la Mediterana.

Problema a apărut duminică, atunci când un site libian scria că mareșalul Haftar nu va fi în Sicilia pentru reuniunea din 12-13 noiembrie. Ca urmare, adevărul asupra participării acestuia nu va fi cunoscut decât în ultimul moment. În ce privește rivalul său, șeful Guvernului de la Tripoli, Fayez Serraj, recunoscut de comunitatea internațională, a mers la Istanbul pentru a-l întâlni pe președintele Erdogan și la Paris pentru o întâlnire cu președintele Macron. Serraj își pregătește „supraviețuirea” în apropiata fază politică, cea care va duce la o „mare adunare” a tuturor șefilor libieni politici și tribali de la debutul anului 2019, apoi a alegerilor politice.

Franco Frattini, fost ministru italian de Externe până în 2011, care a gestionat dificila tranziție de la regimul Gadhafi la haosul libian, este optimist: „Interlocutorii libieni și-au impus condițiile pentru un acord, ceea ce este deja un progres”.

În teren, mercenarii străini angajați în haosul libian se află în centrul jocurilor de putere, alimentând tensiunile regionale.

15 milioane dolari din Qatar pentru salariații Hamas din Gaza

Qatarul a efectuat o primă plată cash în Gaza – cu acordul israelienilor - în vederea plății funcționarilor Hamas, semn vizibil al avansării negocierilor indirecte asupra unui acord între Israel și Hamas, sub egida Egiptului.

După luni de escaladă militară, injecția de bani lichizi în Gaza, aflată în pragul unei crize umanitare majore, este un semn tangibil al progresului discuțiilor în vederea încetării ostilităților și a găsirii unui nou echilibru politic.

Un emisar al Qatarului a venit în enclava palestiniană cu valize pline cu dolari, concret 15 milioane cash. Cum să aduci bani lichizi într-o enclavă supusă blocadei ? Qatarul, aliat de multă vreme al Hamas, a găsit o soluție simplă pentru plata salariilor celor circa 22.000 de funcționari civili ai Hamas, mișcarea islamistă care controlează Fâșia Gaza, tranzitând 15 milioane dolari (12 milioane euro) în valize, transportate într-o mașină. Un convoi diplomatic a traversat punctul de trecere Erez între Israel și teritoriul palestinian, joi, cu aprobarea autorităților israeliene, dornice să favorizeze scăderea tensiunii într-o zonă unde trăiesc peste 1,5 milioane de persoane. A doua zi s-au format lungi cozi de angajați în fața birourilor de poștă deschise în mod special pentru distribuirea unei părți a arieratelor salariale. Operațiunea s-a desfășurat și sâmbătă, fiind supervizată de Mohammed al-Emadi, diplomat qatariot însărcinat cu relațiile cu Gaza. Alte plăți sunt prevăzute în următoarele luni doar pentru pleiada de funcționari civili ai Hamas și nu pentru aripa militară a organizației. Qatarul va finanța cu 60 milioane dolari și combustibilul destinat funcționării unicei centrale electrice din Gaza, o inițiativă a ONU validată, de asemenea, de Israel.

Efortul Qatarului, care s-a angajat să verse aceste salarii în următoarele șase luni, a fost validat de Israel, deși cele două state nu întrețin oficial nici o relație diplomatică și reprezintă o tentativă de atenuare a conflictului între Hamas și statul evreu, mișcarea islamistă, care nu este recunoscută ca un interlocutor de comunitatea internațională, fiind în dificultate din cauza blocadei parțiale a teritoriului.Acest prim gest financiar semnifică de asemenea renunțarea președintelui AP, Mahmoud Abbas, izolat și slăbit, de a se opune oricărui acord între Hamas și Israel.
RomaniaLibera.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus