Stiri de ultima ora

Raportul GRECO referitor la SIIJ, plin de erori factuale şi contradicţii. Analiză a Centrului de Resurse Juridice

Raportul GRECO referitor la SIIJ, plin de erori factuale şi contradicţii. Analiză a Centrului de Resurse Juridice
Actualitate
Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizaţie non-guvernamentală, înfiinţată în anul 1998 de către Fundaţia pentru o Societate Deschisă, realizează o analiza a observaţiilor din raportul GRECO referitoare la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. CJR identifică mai multe contradicţii şi erori factuale în analiza publicată pe site -ul propriu:

Drept urmare, se declară apoteotic că această secție trebuie să fie abandonată.

În Raportul de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind România [4] , adoptat în 21 iunie 2019, cu privire la aceeași secție:

4) La paragraful 25, GRECO reamintește că a evaluat crearea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (…) a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală. Nu a reieșit, din lecturarea ambelor rapoarte, cum anume s-a facut evaluarea, respectiv care au fost criteriile de natură obiectivă avute în vedere, articolele de lege periculoase pentru „folosirea necorespunzătoare” a secției ori care permit „ingerințe nejustificate” în procesul penal. În ceea ce privește conflictele de competență, acestea, cu siguranță, vor fi soluționate conform regulilor generale ale regulatorului de competență, fie că vorbim de România ori altă țară membră CoE, fără a pricinui mare necaz urmăririi penale.

Un privitor obiectiv ar putea vedea, în peisajul Ministerului Public autohton:

Ulterior, prin Legea nr.207/2018 s-a impus condiția participării la un concurs, iar vechimea a crescut de la 6 ani la 8 ani și, mai apoi, prin OUG.92/2018 la 10 ani. În ceea ce privește legalitatea și temeinicia rechizitoriilor ori plângerile cu privite la actele și măsurile procurorilor, asupra acestora se pronunța, cel mult, procurorul șef al DNA. Niciodată Procurorul General al PICCJ.

În cazul ambelor structuri, numirile în funcțiile de conducere, conform art. 54 alin. (1) din Legea nr.303/2004 se fac de către Președintele României, cu avizul secției de procurori a CSM, la propunerea Ministerului Justiției.

În ceea ce privește procurorul șef al SIIJ, acesta este numit de plenul CSM, în baza unui concurs susținut în fața unei comisii descrise anterior.

În concluzie, unde anume este anomalia în cadrul sistemului Ministerului Public? O secție în cadrul acesteia ori o structură autonomă?

De asemenea, modalitatea de numire in funcțiile de conducere și de execuție în cadrul SIIJ implică doar Consiliul Superior al Magistraturii, fără ingerințe din partea factorului politic (fie acestea Ministrul Justiției ori Președintele României), ceea ce conferă garanții suficiente în ceea ce privește independența secției. Experiența necesară de 18 ani în parchet este, de asemenea, o garanție a echilibrului și a unei temeinice formări profesionale. Cu toate acestea, s-au pus opreliști permanente din partea procurorilor (și nu numai ) din cadrul CSM în ceea ce privește operaționalizarea secției, ajungându-se până la boicotarea ședințelor Plenului Consiliului de către aceștia din urmă, comportament ce ar trebui să aibă consecințe cel puțin diciplinare.

Conform declarațiilor [5] date de către fostul procuror șef al SIIJ, de la data la care a devenit operaţională, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a preluat 1.422 de dosare, aflate în curs de soluţionare, din care 70% au fost înregistrate ca urmare a unor sesizări din oficiu. Dosare cu o vechime în sistem de cel puţin doi ani şi care erau lăsate în nelucrare. Majoritatea sesizărilor din oficiu sunt în legătură directă de cauzalitate cu soluţiile pronunţate de magistraţi, în special judecători, în dosarele instrumentate de aceştia şi indiferent de materia în care s-a judecat cauza – civil sau penal. Prin procedura de operaţionalizare a secţiei şi prin transferul dosarelor de la diferite unităţi de parchet la această secţie, au fost închise peste 3.000 de dosare care vizau judecători şi procurori care nu erau soluţionate. Însăşi instituirea unui cadru instituţional corect a avut ca prim efect eliminarea a 3.000 de elemente care afectau independenţa judecătorilor şi procurorilor”, a spus şeful Secţiei de investigare a magistraţilor.

Probabil că experții GRECO nu au fost informați cu privire la faptul că 3000 de dosare vizând magistrați au stat în nelucrare la DNA ori alte parchete și, în mod subit, odată cu operaționalizarea noii secții au fost închise și nici asupra faptului că, în cazul dosarelor preluate, 70% au fost sesizări din oficiu (deci nu făcute de părți nemulțumite) cu o vechime de 2 ani și care vizau, inclusiv soluții pronunțate.

Publicarea Raportului Inspecției Judiciare cu privire la respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea are potențial de a face lumină cu privire la teama teribilă a unei părți din sistemul judiciar cu privire la înființarea acestei secții. Vor fi, astfel, de interes, modalitățile de efectuare a actelor de urmărire penală, cooperarea cu structurile de informații, mandatele de interceptare date în cauze, dacă judecătorii care erau subiecți ai acestor dosare intrau, mai degrabă (ori din contră) în dosare de competența DNA etc.

Numai după lămurirea și nu acoperirea acestor întrebări legitime România, asemenea altor țări membre GRECO, îsi poate lua o perioadă de grație pentru analizarea profundă a sistemului judiciar și implementarea măsurilor necesare unei reale independențe a sistemului judiciar.
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus