Stiri de ultima ora

Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca: Cum putem cȃștiga lupta ȋmpotriva Covid-19 | B1.ro

Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca: Cum putem cȃștiga lupta ȋmpotriva Covid-19 | B1.ro
Actualitate
Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca: Cum putem cȃștiga lupta ȋmpotriva Covid-19

Un articol de: - 01 Apr 2020, 12:23

Pandemia de coronavirus a pus la grea ȋncercare toate societățile din lume. Dincolo de aspectele sociale, economice, sistemele de sănătate publică sunt cele care resimt cea mai grea presiune ȋn aceste momente grele ȋn care numărul de pacienți contaminați cu Covid-19 crește de la o zi la alta.

Pentru a putea cȃștiga această bătalie este necesară o responsabilitate și o moralitate colectivă. Ȋn opinia mea sunt 3 piloni esențiali ȋn aceasta luptă.

Ȋn primul rȃnd discutăm de responsabiltatea individuală a fiecărui cetățean, care se va reuni ȋntr-o responsabilitate civică, comună. Populația trebuie să ȋnțeleaga faptul că ȋn acest moment singura metodă eficientă de limitare a răspȃndirii infecției este distanțarea socială. Ritmul de ȋmbolnăvire a populației va modula capacitatea de reacție a sistemului sanitar. Cu cȃt ritmul de ȋmbolnăvire va fi mai lent, cu atȃt reacția medicală a spitalelor va fi mai bună.

A doua responsabilitate aparține autorităților. Acestea trebuie să gestioneze această situație de criză prin elaborarea de strategii de luptă, concretizate ȋn măsuri ce trebuie adoptate. Sunt necesare cele mai eficiente măsuri ce se pot adopta, la momentul potrivit. Cu cȃt aceste măsuri sunt anticipative, cu atȃt efectele pozitive vor fi mai importante. Măsurile nu trebuie adoptate ȋn funcție de evoluția pandemiei, ele trebuie adoptate anticipȃnd evoluția pandemiei. Considerȃnd că sistemul de sănătate este armata ce trebuie să poarte acestă luptă, este necesar ca aceasta oaste a halatelor albe să fie dotată corespunzător. Nu putem avea speranța de a cȃștiga lupta ȋmpotriva coronavirus ului decȃt dacă luptăm cu toate armele.

A treia responsabilitate aparține cadrelor medicale. Dincolo de deontologia profesională, de jurămȃntul lui Hippocrate, invocat tot mai des ȋn ultimele zile, personalul medical are o responsabilitate morală să nu ȋși părăsească semenii aflați la ananghie. Oamenii bolnavi nu au o altă alternativă, ei nu pot apela la o altă categorie profesională pentru a fi ajutați. Profesia medicală este vocațională și toți trebuie să ȋnțelegem că trecem printr-o situație dificilă, ȋnsă singura opțiune este să luptăm. Refuz să cred, că medicii se pot retrage ȋn aceste momente, privind la televizor, de pe canapea, cum sicriele vor fi scoase din spitalele unde noi ar fi trebuit să ne exercităm cea mai nobilă profesie din lume. Faptul că medicii trebuie să dea dovadă de moralitate ȋn aceste clipe grele, nu ȋnseamnă că sub presiunea aspectelor deontologice aceștia trebuie să fie trimiși ȋn prima linie de luptă cu piepturile goale, asemenea unui soldat dezarmat. Bătalia cu un inamic invizibil nu poate fi cȃștigată decȃt avȃnd dotările necesare.

Ȋn ultimele zile se tot analizează sistemul de sănătate și modul ȋn care el va reacționa. S-au făcut unele corelații cu infecțiile nosocomiale. Așa cum Uniunea Europeana s-a trezit mult prea tȃrziu să elaboreze un plan ce vizeaza o rezervă strategică de echipamente medicale, tot așa și noi ne-am trezit mult prea tȃrziu să analizăm sistemul de sănătate al Romȃniei. Rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene nu va putea fi realizată ȋn timpul celei mai grave crize sanitare din ultimul secol. Tot așa nici sistemul de sănătate romȃnesc nu va putea fi reformat ȋn timpul pandemiei de Covid-19. Discutăm de un sistem de sănătate subfinanțat cronic ȋn ultimele 3 decenii, cu un deficit de personal bine cunoscut, concretizat prin migrația masivă a cadrelor medicale. Discutăm de o infrastructură medicală, ȋn cea mai mare parte, construită ȋnainte de 1989, cu spitale ȋn care circuitele funcționale nu mai pot răspunde rigurozității actuale. Iar atunci cȃnd discutăm de o boală infecto-contagioasă aceste circuite funcționale sunt și mai stricte, cu necesitatea unei foarte bune izolări a pacienților infectați. Sistemul de sănătate nu poate fi ȋnlocuit peste noapte și cu atȃt mai puțin ȋn plină pandemie. Așadar, va trebui să trecem ȋmpreună peste această situație, cu acest sistem sanitar. Ulterior este necesară o analiză atentă și profundă care să ne arate ce putem reforma. Dar așa cum s-a ȋntȃmplat și ȋn trecut după depășirea acestei situații vom uita să tragem concluziile și să ȋnlocuim disfuncționalitățile descoperite. Dacă și de data această ne va cuprinde uitarea, probabil la următoare criză medicală vom purta aceleași discuții sterile și inutile despre cum sistemul sanitar nu este pregătit.

Un alt element care va scădea consumul de echipamente de protecție este realizat prin temporizarea cȃt mai mult timp a amestecării paciențior cu coronavirus cu cei necontaminați, ȋn spitalele generale. Efectul unei astfel de amestecări de pacienți va determina contaminarea ȋn cascadă a spitelelor. Dacă numărul de pacienți va crește semnificativ, revenind la responsabilitatea populației de a respecta măsurile de izolare, atunci numărul spitalelor implicate ȋn tratarea acestora va crește proporțional. Ȋn acest scenariu vom ȋnregistra o creștere a personalului ce trebuie protejat, rezultȃnd un consum ridicat de echipamente de protecție. Trecȃnd printr-o criză sanitară globală, este dificil de realizat stocuri de echipamente medicale de protecție ȋn spitale, așa cum mulți dintre noi ne-am dori. Cel mai important lucru este că această aprovizionare a spitalelor să se realizeze ȋn timp real și ȋn funcție de necesități. Insist asupra faptului ca vȃrful pandemiei nu a fost atins, iar din prognozele specialiștilor, acesta va fi atins spre sfȃrșitul lunii aprilie, deci mai există ceva timp pentru a pregăti sistemul de sănătate. Fiind o penurie globală de echipamente medicale este absolut necesară activarea producției proprii, naționale.

Lupta ȋmpotriva coronavirus ului poate fi cȃștigată printr-o responabilitate și moralitate colectiv㸠ȋn care toată societatea romȃnească să facă un efort așa cum nu s-a mai văzut. Ȋn aceste momente este nevoie de seriozitate, de maturitate, de muncă, de sudoare, de dedicație și de suflete ȋnflăcărate.

Doctor Radu Țincu, Medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca
www.b1.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus