Stiri de ultima ora

Procurorul 10 august a dat iama în Codul Penal: Supărat că nu a ajuns şef la SIIJ, a depus plângere penală

Procurorul 10 august a dat iama în Codul Penal: Supărat că nu a ajuns şef la SIIJ, a depus plângere penală
Actualitate
Președintele Iohannis a solicitat, într-un gest care consolidează independența justiției (doar dacă fac alții e afectată!) demisia șefului DIICOT. Imediat, ca la un semn, au început să curgă plângeri și reclamații: Procurorul din dosarul 10 august și-a adus aminte de toate datoriile la CSM și a formulat o plângere kilometrică, acuzații împotriva șefei CSM, inclusiv dosar la ANI.

Deranjat că a pierdut concursul pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), procurorul Bogdan Pîrlog, corepreşedinte de mini-asociaţie profesională, a depus plângere penală împotriva unor membri ai CSM. Devenit vedetă peste noapte (la propriu!), după ce s-a autosesizat în cazul 10 august, Pîrlog a "descins" în Codul Penal, dar a naufragiat într-un demers de tip "stat în stat": deşi plângerea penală vizează (şi) magistraţi, procurorul militar nu vrea ca dosarul să fie instrumentat de SIIJ, aşa cum prevăd legile în vigoare.

Gesturile sunt simbolice, pentru că nu au aparent niciun efect imediat, însă au reușit să anime opinia publică și să ne scoată din astenie.

Redăm mai jos comunicatul Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, asociaţie profesională înfiinţată cu trei membri, toţi trei copreşedinţi, dintre care unul este Bogdan Pîrlog (via g4media.ro):

PLÂNGERE și DENUNŢ PENAL Cu privire la săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârșite de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:

1. O infracțiune de uzurparea funcției, prev de art. 300 C.p., săvârșită de numiții SAVONEA LIA , OPRINA EVELINA și ALISTAR VICTOR, constând în acea că: Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, la data de 27.03.2019, numita SAVONEA LIA, împreună cu numiții OPRINA EVELINA și ALISTAR VICTOR, în calitate de președinte al comisiei de concurs și respectiv în calitate de membri ai comisiei de concurs, cu intenție, în scopul favorizării unicului candidat, au hotărât adăugarea a câte cinci subcriterii pentru fiecare din cele cinci criterii de evaluare stabilite pentru acest concurs prin art. 67 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 și reluate fără dezvoltări de art. 10 al Regulamentului adoptat prin HCSM nr. 1074/2018, precum și obligativitatea acordării unui punctaj minim de 1 punct pentru fiecare subcriteriu, sub sancțiunea anulării fișelor de notare ale membrilor comisiei de concurs care nu se conformează, îndeplinind astfel un act care nu intra în atribuțiile membrilor comisiei de concurs, întrucât, pe de o parte, stabilirea regulilor de desfășurare a acestui concurs revenea, potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, Plenului CSM, iar pe de altă parte, Plenul CSM nu a prevăzut pentru comisia de concurs prerogativa de a introduce subcriterii obligatorii, punctaje minime de acordat ori posibilitatea anulării fișelor de notare care corespund cerințelor legii și regulamentului – acțiune care a cauzat vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, ca acest concurs să se desfășoare în conformitate cu legea și regulamentul, precum și vătămarea interesului tuturor magistraților ca la conducerea Inspecției Judiciare să se afle o persoană numită în urma unui concurs obiectiv, desfășurat cu respectarea legii și regulamentului, iar nu cineva numit în urma unei proceduri nelegale, care nu poate prezenta garanții de imparțialitate, fiind susceptibil de a acționa la comanda grupului de interese care l-a favorizat la numire.

2. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că: Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzută la art. 24 alin (3) lit b) din Legea nr. 317/2004, prin aceea că a stabilit ordinea de zi a lucrărilor Plenului în care urma să se discute – și în final s-a și hotărât – validarea rezultatelor acestui concurs pentru aceeași zi, la un interval de circa 4 ore, iar nu „cu 3 zile înainte”, încălcând astfel prevederile art. 29 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, – acțiune care a cauzat vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” de a participa la ședință, în numele membrilor lor, drept prevăzut de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 și care trebuia respectat cu atât mai mult cu cât solicitaseră invalidarea, vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, ca la ședința în care urma să se discute validarea acestui acest concurs, raportat la respectarea legii și regulamentului, să poată participa cât mai mulți dintre membrii săi, vătămarea interesului magistraților împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca la conducerea Inspecției Judiciare să se afle o persoană numită în urma unui concurs obiectiv, desfășurat cu respectarea legii și regulamentului, iar nu cineva numit în urma unei proceduri nelegale, care nu poate prezenta garanții de imparțialitate, fiind susceptibil de a acționa la comanda grupului de interese care l-a favorizat la numire.

3. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că: Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 24 alin (3) lit b) și c) și 29 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, prin acea că nu a inclus pe ordinea de zi a Plenului CSM publicată pentru data de 15.05.2019, iar în cadrul ședinței Plenului nu a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu cererea de invalidare a acestui concurs formulată de asociațiile profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție”, în condițiile în care stabilise că la data respectivă urma să se analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și regulament pentru validarea acestui concurs, încălcând astfel art. 51 din Constituție, care reglementează dreptul la petiționare, prin golirea acestuia de conținut, deoarece după adoptarea oricărei hotărâri, cererea nu mai putea fi analizată pe fond – acțiune care a cauzat vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” de a le fi analizată cererea, eventual după amânarea discutării problemelor legate de validarea concursului, amânare care se impunea având în vedere imposibilitatea de participare a acestora imputabilă CSM, ca urmare a nerespectării art. 29 alin. (10) din Legea nr. 317/2004 și vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a soluționa cererile asociațiilor profesionale ale magistraților, în scopul realizării rolului constituțional.

4. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că: Cu ocazia desfășurării Concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului în plen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectarea obligației de imparțialitate a judecătorilor membri ai CSM, care rezultă din art. 133 alin. (1) din Constituție, art. 7 alin. (4) lit. e) și art. (5) teza a II-a din Legea nr. 317/2004, art. 104 din Legea nr. 161/20032 și art. 4 alin (1) din Legea nr. 303/20043, prin acea că nu s-a abținut de la vot, în condițiile în care nu exista o prevedere legală de excepție care să statueze că nu este incompatibilă, deși participase în calitate de președinte al comisiei pentru organizarea aceluiași concurs și făcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat, iar ceea ce se punea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale, și chiar știa că asociațiile profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” formulaseră o cerere de invalidare în care îi acuzau de ilegalități pe ea și pe OPRINA EVELINA și ALISTAR VICTOR – acțiune care a cauzat vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție”, de a nu fi eludate prevederile art. 11 din Ordonanța nr. 27/2002 („În cazul în care prin petiție sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi soluționată de persoana în cauza sau de către un subordonat al acesteia.”), vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a asigura magistrații și justițiabilii că persoana aflată la conducerea Inspecției Judiciare nu este susceptibilă de a efectua presiuni asupra magistraților, ca o contraprestație în interesul unor persoane care i-au favorizat numirea, vătămarea interesului magistraților împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca organul administrativ care efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiunea disciplinară să fie condus de o persoană numită cu respectarea legii.

5. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită de numita OPRINA EVELINA, constând în aceea că: Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, la data de 15.05.2019, numita OPRINA EVELINA, în calitate de membru CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului în plen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectarea obligației de imparțialitate a judecătorilor membri ai CSM, care rezultă din art. 133 alin. (1) din Constituție, art. 7 alin. (4) lit. e) și art. (5) teza a II-a din Legea nr. 317/2004, art. 104 din Legea nr. 161/2003 și art. 4 alin (1) din Legea nr. 303/2004, prin acea că nu s-a abținut de la vot, în condițiile în care nu exista o prevedere legală de excepție care să statueze că nu este incompatibilă, deși participase în calitate de membru al comisiei pentru organizarea aceluiași concurs și făcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat, iar ceea ce se punea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale – acțiune care a cauzat vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” (indiferent dacă SAVONEA LIA o informase sau nu cu privire la cererea celor două asociații profesionale) ca aspectele invocate prin cererea de invalidare să nu fie tranșate cu eludarea prevederilor art. 11 din Ordonanța nr. 27/2002, vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a asigura magistrații justițiabilii că persoana aflată la conducerea Inspecției Judiciare nu este susceptibilă de a efectua presiuni asupra magistraților, ca o contraprestație în interesul unor persoane care i-au favorizat numirea, vătămarea interesului magistraților împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca organul administrativ care efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiunea disciplinară să fie condus de o persoană numită cu respectarea legii.

6. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită de numita ALISTAR VICTOR, constând în aceea că: Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, la data de 15.05.2019, numitul ALISTAR VICTOR, în calitate de membru CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului în plen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectarea obligației de imparțialitate a reprezentanților societății civile membri CSM, care rezultă din art. 133 alin. (1) din Constituție, art. 16 alin (1) din Constituție4 și art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 317/2004, prin acea că nu s-a abținut de la vot, în condițiile în care nu exista o prevedere legală de excepție care să statueze că nu este incompatibil, deși participase în calitate de membru al comisiei pentru organizarea aceluiași concurs și făcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat, iar ceea ce se punea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale – acțiune care a cauzat vătămarea interesului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” (indiferent dacă SAVONEA LIA îl informase sau nu cu privire la cererea celor două asociații profesionale,) ca aspectele invocate prin cererea de invalidare să nu fie tranșate cu eludarea prevederilor art. 11 din Ordonanța nr. 27/2002, vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a asigura magistrații și justițiabilii că persoana aflată la conducerea Inspecției Judiciare nu este susceptibilă de a efectua presiuni asupra magistraților, ca o contraprestație în interesul unor persoane care i-au favorizat numirea, vătămarea interesului magistraților împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca organul administrativ care efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiunea disciplinară să fie condus de o persoană numită cu respectarea legii.

7. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că: Ulterior adoptării de către Secția pentru judecători a CSM a Hotărârii nr. 1269/26.08.2019 privind înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcție, prin demisie, a doamnei Dana Cristina Gîrbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj, conform art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM și al Secției pentru judecători, cu intenție (care rezultă din graba cu care a pus pe ordinea de zi cererea intens mediatizată a doamnei judecător și care exclude culpa prin simplă „uitare”), nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de a art. 24 alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 317/2004 rap. la art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, prin aceea că nu a înaintat Președintelui României propunerea privind eliberarea din funcție a doamnei Dana Cristina Gîrbovan – acțiune care a cauzat vătămarea interesului doamnei Dana Cristina Gîrbovan de a deveni ministru al Justiției, propunerea fiind respinsă pe motiv că avea calitatea de magistrat, vătămarea interesului CSM, de a-și îndeplini cu promptitudine și responsabilitate rolul constituțional de garant al independenței justiției și de a avea o imagine impecabilă în ochii cetățenilor, prin crearea unei situații care a dus la decredibilizarea sa, în condițiile în care a eșuat în garantarea ne-apariției unei stări de incompatibilitate vădită între calitatea de judecător și cea de persoană propusă oficial de un partid politic pentru a ocupa funcția ministru al Justiției și vătămarea interesului magistraților de a fi percepuți de către cetățeni ca fiind independenți de factorul politic și mai presus de orice „combinații” privind ocuparea unor funcții politice.

8. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că: Numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM și președinte al secției pentru judecători, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos una din atribuțiile de serviciu prevăzute la art. 24 alin (3) lit b) din Legea nr. 317/2004 („coordonează activitatea Consiliului Superior”), prin aceea că la data de 30.05.2019, asumându-și declanșarea procedurii de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin publicarea anunțului privind declanșarea procedurii și a calendarului estimativ, a adus la cunoștință publică faptul că depunerea candidaturilor pentru funcția de președinte al ÎCCJ se face în perioada 30 mai – 1 iulie 2019, cu nerespectarea prevederilor art. 53 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 [„Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă.”], în condițiile în care funcția urma să se vacanteze începând cu data de 15 septembrie 2019 – acțiune care a cauzat vătămarea dreptului de a participa la concurs al judecătorilor care în perioada stabilită pentru depunerea candidaturilor nu îndeplineau criteriile de vechime în funcție ori în instanță, dar care ar fi îndeplinit aceste condiții, dacă acest concurs se organiza în condițiile prevăzute de lege, la expirarea mandatului președintelui în funcție, vătămarea interesului judecătorilor care îndeplineau condițiile de înscriere de a participa la o procedură de selecție organizată cu respectarea legii, ca o condiție sine qua non pentru garantarea faptului că persoana „câștigătoare” nu este stabilită dinainte, vătămarea interesului CSM de a-și îndeplini rolul constituțional de garant al independenței justiției, garantare care nu poate exista atunci când președintele ÎCCJ este numit cu încălcarea legii, în condițiile în care, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești”, vătămarea interesului ÎCCJ de a avea un președinte numit cu respectarea legii, nelegala numire a acestuia atrăgând nulitatea absolută a tuturor actelor pe care le va îndeplini sau la care va participa în calitate de președinte al ÎCCJ, membru de drept al CSM și reprezentant al autorității judecătorești, vătămarea drepturilor magistraților și justițiabililor afectați de starea de insecuritate juridică creată ca efect al numirii președintelui ÎCCJ în urma unei proceduri în care s-a încălcat legea.

9. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că: Numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția prevăzută de art. 24 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 317/2004, prin aceea că la data de 28.05.2019, fără a solicita un punct de vedere al Plenului, și chiar fără a informa restul membrilor CSM, a transmis, în numele CSM 5 , Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitor la cauza nr. C-127/19-1, (în care este pusă în discuție compatibilitatea cu dreptul european a normelor juridice care reglementează înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție), un document intitulat „Observații” , prin care a prezentat o falsă poziție a CSM față de necesitatea existenței Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, (comunicând, printre altele, că „SIIJ constituie o garanție legală a principiului independenței justiției în general, și a independenței judecătorului în special”, deși, în realitate, CSM avizase negativ, de două ori, prin hotărârile nr. 974/28.09.2017 și nr. 1148/09.11.2017, modificările legislative care prevedeau înființarea în cadrul PÎCCJ a unei structuri specializate pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, fapt care constituie o încălcare a art. 14 alin. 1 C.civ.7, art. 15 C.civ.8, art, 4 alin. (1) din Legea nr. 303/20049 și art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană10, – acțiune care a cauzat vătămarea interesului părților din cauzele reunite în fața CJUE, vătămarea dreptului CSM de a fi reprezentat cu bună credință de către președintele său, prin comunicarea poziției sale reale, exprimate prin acte oficiale, vătămarea interesului al CSM de a-și îndeplini cu responsabilitate obligațiile care îi revin, în calitate de autoritate publică, din tratatele internaționale la care România este parte și de a avea o imagine impecabilă, prin crearea unei situații care a dus la decredibilizarea sa, vătămarea intereselor Uniunii Europene și a statelor membre, inclusiv România, privind cooperarea loială între state, relația se de încredere reciprocă fiind grav afectată atunci când o instituție a unui stat membru transmite informații false unui organism al UE, vătămarea drepturilor magistraților și justițiabililor afectați de starea de insecuritate juridică creată ca urmare a instituirii unei unități de parchet și a unor proceduri incompatibile cu statul de drept și valorile Uniunii Europene.

Aspecte procedurale

În ceea ce privește competența de soluționare a cauzei, apreciem că aceasta nu aparține Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție întrucât aceasta nu a fost încă legal constituită. Niciunul dintre procurorii care activează în cadrul secției nu a fost selectat în urma susținerii unui concurs în fața unei comisii legal constituite, numirea lor fiind lovită de nulitate absolută.

Comisia desemnată pentru selectarea procurorului șef nu s-a constituit legal, nefiind desemnat un membru CSM procuror conform dispozițiilor art. 883 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 304/2004 care prevede următoarele: ”(2) Componența comisiei de concurs este următoarea: a) 3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători; b) Un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secția pentru procurori.”

Art. II alin. 3 din OUG nr. 90/2018 prevede că respectiva comisie de concurs își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 3 membri. Aceasta se referă la funcționarea, iar nu la constituire comisiei de concurs. Pentru a fi legal constituită, trebuie desemnați cei 4 membri. Pentru a funcționa legal este suficientă prezența a 3 dintre cei 4 membri desemnați. Or, prin nedesemnarea unuia dintre membri, suntem în prezența unei nelegale compuneri a comisiei, care în fapt are 3 membri în loc de 4, cum prevede legea.

Comisia desemnată pentru numirea procurorilor în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu s-a constituit legal, nefiind desemnat în comisie un membru CSM procuror și nici desemnat legal procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, conform disp. art. 885 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 304/2004 care prevede următoarele: ”(5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în: a) Un interviu, transmis direct și ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susținut în fața comisiei prevăzute la art. 883 alin. (2) din care face parte de drept și procurorul șef secție.”

Din alt punct de vedere, în fapt, constatăm că numita SAVONEA LIA a condus toate comisiile de selecție a procurorilor cu funție de conducere și execuție din cadrul SIIJ, controlând procesul de selecție. Revocarea oricărui procuror din cadrul acestei secții este, de asemenea, la discreția numitei SAVONEA LIA și a grupului său de susținători din cadrul secției pentru judecători, după cum rezultă din prevederile art. 883 alin. (2) și (7), art. 884 alin. (3), art. 887 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 aplicate în condițiile actualei structuri a CSM.

În atare condiții, având în vedere ascendentul pe care numita SAVONEA LIA îl are asupra tuturor procurorilor din cadrul SIIJ, chiar dacă s-ar considera că aceștia ar fi fost recrutați în urma unor proceduri legale (ceea ce nu este cazul), se constată că există o stare de incompatibilitate a tuturor procurorilor din cadrul SIIJ în efectuarea urmăriri penale față de SAVONEA LIA, încadrabilă în cazul de la art. 65 alin. (1) C.p.p. rap. la art. 64 alin. (1) lit. f) C.p.p., care împiedică efectuarea unei urmăriri penale imparțiale și echitabile a prezentei cauze, de către aceștia.

Pentru a înlătura acest impediment grav, solicităm procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca, în temeiul art. 325 alin. (2) C.p.p., să efectueze urmărirea penală proprie în cauză sau să desemneze pe unul dintre adjuncți să o efectueze, în concret urmărirea penală putând fi efectuată fie direct, fie prin delegarea efectuării unor acte către procurorii cu funție de execuție din cadrul PÎCCJ.

În susținerea acestei solicitări, arătăm că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are calitate de procuror ierarhic superior inclusiv față de procurorul șef al SIIJ și ceilalți procurori din cadrul SIIJ, neexistând nicio diferență între procurorii din cadrul SIIJ și ceilalți procurori din cadrul ministerului public.

În acest sens, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 33/2019 a reținut următoarele:

„149. Din analiza coroborată a tuturor acestor norme, rezultă că procurorul șef de secție din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este subordonat conducătorului acestui parchet. Așa cum s-a precizat mai sus, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că procurorul șef al acestei secții este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

150. Prin urmare, Curtea constată că (…) indiferent de modul de numire în funcțiile de conducere în cadrul parchetelor, potrivit principiului constituțional al controlului ierarhic pe care se fundamentează activitatea procurorilor, toți aceștia sunt subordonați procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

151. Astfel, în raporturile dintre procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile dispozițiile art.64 din Legea nr.304/2004, potrivit cărora „(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine”, iar „(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale”. De asemenea, sunt incidente prevederile procesual penale cuprinse, de exemplu, în art.304, art.335 alin.(1), art.328 alin.(1) sau în art.339 alin.(2) din Codul de procedură penală.”

Solicităm să se constate că în privința semnatarilor ai prezentului denunț sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 lit. a) din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus