Stiri de ultima ora

Miza Înălțimilor Golan și interesul regional al lui Donald Trump / ANALIZĂ

Miza Înălțimilor Golan și interesul regional al lui Donald Trump / ANALIZĂ
Actualitate
Se pare că lobby-ul israelian este mai puternic ca oricând la Casa Albă, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat la finalul lunii martie a.c. că recunoaște suveranitatea Israelului asupra Înălțimilor Golan. Decizia vine după ce, nu cu foarte mult timp în urmă, același Donald Trump anunța că mută ambasada SUA de la Tel Aviv, recunoscând Ierusalimul ca și capitală a statului evreu.

Înălțimile au aparținut Siriei până în 1967, când sunt cucerite de către Israel odată cu Războiul de Șase Zile, fiind anexate formal în 1981, statul evreu nerenunțând la controlul lor în ciuda presiunilor ONU. În esență, niciun stat nu a returnat inamicului un teritoriu strategic ocupat în timpul unui conflict defensiv, și cu siguranță Israelul nu va recurge la acest gest, cu atât mai mult cu cât la Damasc există încă un regim ostil.

Înălțimile Golan se află la confluența a patru state: Israel în Vest, Liban în Nord, Siria în Est și Iordania în Sud, iar controlul acestora crește capacitatea de atac  asupra țărilor limitrofe.  Nu în ultimul rând, Golan asigură securitatea apei pentru Israel, ca urmare a resurselor de apă dulce din Marea Galileei ce se regăsesc la baza platoului.

Dacă Israel deține controlul asupra teritoriilor de mai bine de jumătate de deceniu, de ce tocmai acum o asemenea inițiativă a președintelui american?

Trump reprezintă profilul politic al liderului care dorește să lase o grea moștenire de politică externă și o amprentă puternică asupra istoriei Statelor Unite, concomitent cu susținerea directă a unuia dintre cei mai importanți aliați ai săi, premierul israelian Benjamin Netanyahu a cărui imagine este vulnerabilă în actuala campanie electorală ca urmare a unor scandaluri de corupție. De altfel, Netanyahu este singurul lider politic din Orientul Mijlociu care folosește panouri electorale cu președintele american.

Contextul ar părea favorabil unei asemena inițiative, Bashar al Assad, contestat de către Occident, rămânând la conducerea Siriei, în timp ce armata sa, alături de Forțele iraniene Quds (Ierusalim) și Hezbollah se află cantonate la granița Israelului. Mai mult, chiar Rusia ar putea accepta tacit recunoașterea internațională a Înălțimilor, încât un asemenea gest ar legitima anexarea Peninsulei Crimeea.

În realitate, costurile pentru aceste state de a recunoaște suveranitatea de jure a Israelului asupra platoului sunt imense, întrucât ar necesita o schimbare majoră de paradigmă a politicii regionale. Turcia, a avut deja o reacție dură prin vocea președintelui Erdogan, care, citat de către televiziunea națională afirma: "Trump, al cui pământ îl dai Israelului. Există rezoluția ONU  din 1967. În conformitate cu Rezoluția ONU această regiune este teritoriul sirian. Cum poți să oferi Înălțimile Golan Israelului în ciuda rezoluției ONU. Uniunea Europeană nu aprobă acest pas,  Organizația Cooperării Islamice, noi nu-l aprobăm, de asemenea  și Rusia, China. E imposibil să-l accepte și Consiliul de Securitate al ONU. Ar putea exista așa ceva? În ce lume trăim?”

În același timp, Liga Statelor Arabe, de unde Siria a fost exclusă, sub vocea Arabiei Saudite s-a opus oricărei forme de recunoaștere “a unei măsuri ce poate afecta integritatea Siriei”. La ONU, ambasadorii Franței, Germaniei, Belgiei, Marii Britanii și Poloniei au respins la rândul lor recunoașterea suveranității Israelului asupra Înălțimilor, ceea ce face foarte probabil ca inițiativa lui Trump să rămână fără susținere internațională pe termen lung.

Acest tablou arată că inițiativele președintelui american în Orientul Mijlociu pot urmări uneori interese proprii și mai puțin strategice, iar  soluționarea problemei Înălțimilor Golan tinde să rămână în continuare un dosar înghețat, cu atât mai mult cu cât efectele Primăverii Arabe sunt departe de a fi încheiate.
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus