Stiri de ultima ora

MEDIAFAX SA sesizează Procurorul General cu privire la infracţiuni comise de semnatarii si aplicanţii Protocolului PICCJ – SRI

MEDIAFAX SA sesizează Procurorul General cu privire la infracţiuni comise de semnatarii si aplicanţii Protocolului PICCJ – SRI
Actualitate
MEDIAFAX SA a transmis Procurorului General sesizarea în legătură cu posibile infracţiuni comise prin semnarea şi punerea în aplicare a Protocolului SRI- Parchetul ÎCCJ, cu următoarele suspiciuni: uzurparea funcţiei, abuz în serviciu, compromiterea intereselor justiţiei, delapidare, deturnare de fonduri.

MEDIAFAX SA sesizează Procurorul General cu privire la infracţiuni comise de semnatarii si aplicanţii Protocolului PICCJ – SRI

Documentul îi cere totodată lui Augustin Lazar să dispună desecretizarea şi cercetarea celorlalte protocoale semnate de către Serviciul Român de Informaţii cu alte instituţii şi aducerea lor la cunoştinţa publicului.

Sesizarea MEDIAFAX SA urmează să fie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrului Justiţiei, Avocatului Poporului, Preşedinţiei, Preşedintelui Camerei Deputatilor, Preşedintelui Senatului, Comisiilor judice ale Senatului si Camerei Deputatilor, Comisiilor de abuzuri a Senatului şi Camerei Deputaţilor, Comisiilor parlamentare de control al SRI.

În sinteză:

Procurorul General este sesizat în vederea atragerii răspunderii penale asupra tuturor persoanelor semnatare şi aplicante ale Protocolului pentru comiterea posibilelor infracţiuni de:

Abuz în serviciu - Prin încheierea Protocolului de cooperare, semnatarii acestuia şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu permiţând încălcarea unor dispoziţii legale prin constituirea echipelor operative comune, invalidând astfel probele administrate în dosarele penale.

Compromiterea intereselor justiţiei - Prin punerea în aplicare a Protocolului, atât semnatarii cât şi aplicanţii (procurori) au permis accesul neautorizat al ofiţerilor SRI la probele din dosare penale aflate în anchetă.

Uzurparea funcţiei - În temeiul Protocolului ofiţerii SRI , cu permisiunea procurorilor, au efectuat acte de administrare a probatoriilor care nu intrau în atribuţiile lor de serviciu.

Delapidare şi deturnare de fonduri - Punerea în aplicare a Protocolului a presupus cheltuirea unor bani publici care au avut o altă destinaţie, fiind iniţial alocaţi instituţiilor semnatare şi aplicante ale Protocolului pentru activităţile specifice prevăzute de lege.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, în baza căruia Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Protocolul dintre Parchetul General şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009 de Tiberiu Niţu (prim-adjunct al Procurorului general) şi Florian Coldea (prim adjunct al directorului SRI) şi aprobat de Laura Codruţa Kovesi (procuror general la acea dată) şi George Maior (director SRI la data încheierii protocolului).

Printre obiectivele cooperării se află "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2". Articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Protocolul mai prevede că SRI acordă, cu titlu gratuit, "asistenţă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate detinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în tară a corespondenţei oficiale".

Documentul consfinţeşte, de asemenea, elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, actiuni şi programe comune, dar şi acordarea de către experţii SRI a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care fac urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor art. 91 şi art.98 din Codul de procedură penal.

TEXTUL integral al sesizării MEDIAFAX SA:

Catre: PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE In Atentia: PROCURORULUI GENERAL, AUGUSTIN LAZAR Data: 02.04.2018

DOMNULE PROCUROR GENERAL

Subscrisa Mediafax SA, prin administrator special Adrian Sarbu, va rugam sa intreprindeti toate demersurile necesare pentru a da eficienta dispozitiilor art. 291 C.pr.pen., respectiv: • sa dispuneti sesizarea de indata a organelor de urmarire penala cu privire la infractiunile despre a caror posibila savarsire va informam, ca urmare a publicarii de catre Serviciul Roman de Informatii a PROTOCOLULUI DE COOPERARE nr. 00750 / 003064 din 04.02.2009 („Protocolul”), incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale. In acelasi sens, va rugam sa intreprindeti toate demersurile necesare pentru a verifica daca au fost semnate si alte protocoale asemanatoare, intre Serviciul Roman de Informatii si organele judiciare (organe de cercetare penala, procurori, judecatori, instante de judecata) sau intre Serviciul Roman de Informatii si Ministerul Finantelor Publice / Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in Articolul 17 alineat (3) din Protocol existand referiri la „protocoale incheiate cu alte institutii”. In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, a tratatelor internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, a legilor interne care privesc procesul penal si organele judiciare, dar si a celor care privesc organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, apreciem ca se impune ca Serviciul Roman de Informatii sa faca publice: - toate solicitarile scrise venite din partea „parchetelor” sau transmise catre „parchete” (cel putin a celor care privesc cetatenii romani), incepand cu 04 februarie 2009 si pana in prezent; potrivit Articolului 19 din Protocol, „activitatile prevazute in prezentul protocol se realizeaza numai la solicitarea scrisa a partilor. Pentru Serviciu, transmiterea solicitarii se face de catre sefii unitatilor centrale si teritoriale, cu aprobarea conducerii Serviciului. Pentru Parchet, solicitarea scrisa se transmite sub semnatura conducatorului structurii/unitatii de Parchet (centrala sau teritoriala)”. - planurile comune, aprobate de conducerile celor doua institutii, pe baza carora s-a realizat cooperarea efectiva „in cauzele complexe”, potrivit Articolului 22 din Protocolul de cooperare; in acelasi sens, sunt de mentionat si prevederile Articolului 25: „Planul comun de actiune prevazut la art. 3 lit. g) si art. 22 se intocmeste pe baza analizei situatiei operative si a solutiei tehnice si va cuprinde masurile si responsabilitatile concrete pentru desfasurarea activitatilor”.

13. Mentionam ca textele redate mai sus, regasite in Protocolul de cooperare incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii au caracter exemplificativ, analiza Protocolului demonstrand ca exista si alte dispozitii cuprinse de acesta care „confera” Serviciului Roman de Informatii nu doar acces nestingherit la dosarele de urmarire penala instrumentate de parchetele din Romania, ci si competente specifice organelor de urmarire penala, Serviciul fiind implicat direct in activitatile de cercetare / urmarire penala, precum si in activitatile de adminstrare a probelor / mijloacelor de proba. 14. Asa cum se poate observa, persoanele cu functie de conducere care au aprobat acest Protocol sunt dna. Laura Codruta Kovesi, la data respectiva dumneaei fiind Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si dl. George Cristian Maior, la data respectiva dumnealui fiind Directorul Serviciului Roman de Informatii. Persoanele cu functie de conducere care au semnat acest Protocol sunt dl. Nitu Mihail Tiberiu, la data respectiva dumnealui fiind Prim-Adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si dl. Florian Coldea, la data respectiva dumnealui fiind Prim-Adjunct al Directorului Serviciului Roman de Informatii.

II. Dispozitii legale si constitutionale incalcate 15. Conform Legii nr. 14/1992 privind organizarea si Functionarea Serviciului Roman de Informatii, organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala (art. 13). Acest articol a fost modificat prin art. IV, punctul 2, din OUG nr. 6/2016 privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal, precizandu-se in mod clar ca „prin exceptie, organele Serviciului Roman de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penala speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedura penala pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor art. 57 alin. (2), teza finala din Codul de procedura penala”. 16. OUG nr. 6/2016 privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 190 din data de 14 martie 2016. Prin urmare, abia incepand cu data de 18 martie 2016 (a se vedea art. 78 din Constitutia Romaniei), Legea nr. 14/1992 privind organizarea si Functionarea Serviciului Roman de Informatii a permis Serviciului Roman de Informatii sa desfasoare activitati specifice organelor de cercetare penala speciale, insa numai in ceea ce priveste „punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica”. Aceasta „exceptie” demonstreaza urmatoarele: - orice fel de activitati desfasurate de Serviciul Roman de Informatii in legatura sau in cadrul unor dosare penale instrumentate de parchetele din Romania, inainte de 18 martie 2016, a fost si este ilegala; - orice fel de activitati desfasurate de Serviciul Roman de Informatii in legatura sau in cadrul unor dosare penale instrumentate de parchetele din Romania, dupa data de 18 martie 2016, cu exceptia punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, a fost si este ilegala. 17. Conform Codului de procedura penala (art. 55), organele de urmarire penala sunt: a) procurorul; b) organele de cercetare penala ale politiei judiciare; c) organele de cercetare penala speciale. Se observa, asadar, ca ofiterii Serviciului Roman de Informatii nu se regasesc in enumerarea oferita de dispozitiile Codului de procedura penala. Prin exceptie, asa cum precizam mai sus, doar dupa data de 18 martie 2016, ofiterii Serviciului Roman de Informatii au dobandit competenta legala de a desfasura activitati specifice organelor de cercetare penala speciale, insa numai in ceea ce priveste „punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica”. 18. In acest sens, cu titlu de exemplu al incalcarii dispozitiilor procesual penale, redam prevederile Articolului 17 din Protocol, care arata ca ofiterii Serviciului Roman de Informatii „acorda sprijin (...) prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico – stiintifice”. 19. Apreciem ca au fost incalcate si prevederile Constitutiei Romaniei, regasite in cuprinsul Articolului 1: „(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. (2) Forma de guvernamant a statului roman este republica. (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. (4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.” 20. In mod evident, Protocolul de cooperare incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii nu a garantat respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor sau dreptatea, fiind nesocotite Constitutia Romaniei si legile nationale, asa cum am aratat mai sus. 21. De asemenea, prin Deciziile nr. 637/2015 si nr. 244/2016 ale Curtii Constitutionale, s-a retinut ca sunt incalcate dispozitiile Art. 1 alin. (4) din Constitutie, referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, atunci cand are loc „delegarea unei atributii ce apartine in exclusivitate legiuitorului”. 22. Contrar Constitutiei, prin Protocol au fost atribuite competente Serviciului Roman de Informatii, care exced atat Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, cat si Codurilor de procedura penala (anterior si actual, intrat in vigoare la data de 01 Februarie 2014). 23. Cu referire la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, putem aminti cel putin urmatoarele dispozitii care au fost incalcate prin Protocol: - Articolul 6 (Dreptul la un proces echitabil); - Articolul 8 (Dreptul la respectarea vietii private si de familie). 24. In hotararea Klass si altii impotriva Germaniei (1978), Curtea Europeana a afirmat ca „statele membre nu pot lua, in numele combaterii spionajului si terorismului, orice masura pe care o considera adecvata”. Curtea a mai aratat ca principiul legalitatii obliga ca ingerintele provenite din partea autoritatilor publice sa fie supravegheate de catre un judecator, intrucat doar acest magistrat poate oferi garantiile de independenta si impartialitate specifice unei proceduri care sa respecte dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. 25. Cu toate ca hotararea Curtii Europene a fost pronuntata in cauza Klass si altii impotriva Germaniei in 1978, prin Protocol au fost conferite Serviciului Roman de Informatii competente in ceea ce priveste supravegherea tehnica a persoanelor, precum si in ceea ce priveste obtinerea, valorificarea, conservarea si prelucrarea analitica a informatiilor referitoare la infractiunile prevazute in Articolul 2 din Protocol. 26. Cu referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 16 februarie 2016, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate ridicata si Curtea a constatat ca sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozitiilor art. 142 alin.(1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala, trebuie precizat ca aceasta sintagma a fost introdusa in desfasurarea procesului penal din Romania prin actualul Cod de procedura penala, care a intrat in vigoare la 01 Februarie 2014. Codul de procedura penala anterior preciza, in cuprinsul art. 912, urmatoarele: „(1) Procurorul procedeaza personal la interceptarile si inregistrarile prevazute in art. 911 sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala”. 27. Prin urmare, chiar daca s-ar sustine ca, odata cu intrarea in vigoare a actualului Cod de procedura penala (01 Februarie 2014), ofiterii Serviciului Roman de Informatii au desfasurat activitati de supraveghere tehnica in cadrul proceselor penale din Romania in baza sintagmei regasite in art. 142 alin. (1), este de observat ca aceasta prevedere nu exista inainte de 01 Februarie 2014. Iar Protocolul a fost incheiat la data de 04 Februarie 2009. 28. Bineinteles, chiar si dupa intrarea in vigoare a actualului Cod de procedura penala (01 Februarie 2014), chiar si in conditiile existentei acelei sintagme, ofiterii Serviciului Roman de Informatii nu aveau dreptul sa desfasoare activitati de supraveghere tehnica in cadrul proceselor penale din Romania, existand interdictia expresa din Articolul 13 al Legii nr. 14/1992 privind organizarea si Functionarea Serviciului Roman de Informatii. Iar modificarea acestui articol si inserarea exceptiei respective, care a devenit aplicabila doar dupa data de 18 martie 2016, constituie dovada concreta.

III. Infractiunile savarsite 29. Avand in vedere situatia de fapt, precum si cele expuse in paginile de mai sus, apreciem ca pot fi identificate elementele care contureaza savarsirea mai multor infractiuni. 30. In primul rand, se poate observa ca incheierea Protocolul de cooperare reprezinta o fapta a unui functionar public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit in mod defectuos actele si operatiunile specifice. Prin aceasta indeplinire defectuoasa, functionarul a cauzat pagube si vatamari drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si/sau ale persoanelor juridice care au facut obiectul cercetarilor in dosarele penale instrumentate de „echipele operative comune”, in dosarele penale in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii au administrat probe / mijloace de proba, respectiv in cele in care ofiterii Serviciului au desfasurat activitati de ancheta / urmarire penala. Astfel, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de Abuz in serviciu, prevazute de art. 297 C.pen. 31. De asemenea, pot fi observate dispozitiile art. 277 C.pen., care reglementeaza infractiunea de „Compromitere a intereselor justitiei”. Cu privire la aceasta infractiune, Codul penal arata ca dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala, inainte de a se dispune o solutie de netrimitere in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei, de catre un functionar public care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. In acest sens, sunt de mentionat Articolele 3 si 6 din Protocolul de cooperare, in baza carora au existat mecanisme prin care s-a asigurat comunicarea operativa a datelor si informatiilor din dosarele de urmarire penala, existand un schimb concret de informatii intre organele de urmarire penala si ofiterii Serviciului Roman de Informatii cu privire la infractiunile prevazute de Articolul 2 din Protocol, dintre care exemplificam: infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; falsificare de monede sau de alte valori; infractiuni privind jocurile de noroc; spalarea banilor; infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie etc. 32. Apoi, existand indicii rezonabile ca, in baza Protocolului de cooperare, anumiti functionari publici, aflati in timpul serviciului, au indeplinit acte (de cercetare / urmarire penala; strangere si adminstrare a probelor / mijloacelor de proba) ce nu intrau in atributiile lor de serviciu, consideram ca pot fi intrunite si elementele constitutive ale infractiunii de „Uzurpare a functiei”, prevazuta de art. 300 C.pen. Faptele astfel savarsite in baza Protocolului au cauzat pagube si vatamari drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice sau ale persoanelor juridice care au facut obiectul cercetarilor in dosarele penale instrumentate de „echipele operative comune”, in dosarele penale in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii au administrat probe / mijloace de proba, respectiv in cele in care ofiterii Serviciului au desfasurat activitati de ancheta / urmarire penala. 33. Potrivit art. 1 din Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, Serviciul Roman de Informatii este serviciul organizat de stat, specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. In acelasi sens, art. 2 arata ca Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaror actiuni care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei. 34. Or, prin acest Protocol (Articolul 2), s-a decis ca Serviciul Roman de Informatii sa activeze atat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, cat si in domeniul „altor infractiuni grave, potrivit legii”. Iar aceste „infractiunii grave”, potrivit Legii nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, sunt cele fac parte din una dintre urmatoarele categorii: infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; spalarea banilor; infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie; bancruta frauduloasa etc. sau orice alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii, al carei minim special este de cel putin 5 ani. Prin urmare, Protocolul de cooperare a condus in mod evident la situatia in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii si resursele acestui serviciu sa nu fie directionate catre domeniul de activitate reglementat prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, ci catre obtinerea de date si informatii in dosarele de urmarire penala ale parchetelor sau chiar catre activitati specifice organelor de urmarire penala (cercetare penala, administrarea unor probe / mijloace de proba etc.). 35. Potrivit art. 40 din Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, Serviciul Roman de Informatii elaboreaza si fundamenteaza proiectul de buget al Serviciului Roman de Informatii. Totodata este de precizat ca, pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin lege, serviciul Roman de Informatii este condus de catre Consiliul director, organ deliberativ, compus din Directorul Serviciului Roman de Informatii, Primul-adjunct al directorului, sefii unor unitati centrale si teritoriale. Subliniem faptul ca atat Directorul Serviciului Roman de Informatii de la momentul 2009, cat si Primul-adjunct al directorului, au aprobat si semnat personal Protocolul, in baza caruia ofiterii Serviciului Roman de Informatii si resursele acestui serviciu au fost directionate catre desfasurarea anchetelor penale si a administrarii probelor in cadrul unor dosare care aveau ca obiect cercetarea „oricarei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii, al carei minim special este de cel putin 5 ani”. 36. Asadar, consideram ca trebuie analizat daca semnarea Protocolului si punerea in aplicare a acestuia, ca urmare a aprobarii Directorul Serviciului Roman de Informatii de la momentul 2009, constituie fapte de folosire de catre un functionar public, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, astfel cum arata dispozitiile art. 295 C.pen. (Delapidarea). 37. In egala masura, aceasta verificare poate viza si faptele persoanelor reprezentante ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justiei, care au semnat si pus in aplicare respectivul Protocol, incepand cu momentul 2009. Potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine si gestioneaza bugetul Ministerului Public. Tot art. 70 arata ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un Prim-adjunct si un Adjunct. Astfel cum se poate observa, Protocolul a fost semnat atat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (de la momentul 2009), cat si de Prim-adjunct. Asadar, in raport de dispozitiile art. 295 C.pen. (Delapidare), consideram ca se impune a fi analizat daca, in baza Protocolului, resursele umane si materiale ale parchetelor din Romania au fost folosite in cadrul unor activitati care exced cadrul stabilit de procesul penal. 38. Faptele descrise mai sus pot intruni si elementele constitutive ale infractiunii de „Deturnare de fonduri” (art. 307 C.pen.), care arata ca schimbarea destinatiei fondurilor banesti ori a resurselor materiale alocate unei autoritati publice sau institutii publice, fara respectarea prevederilor legale (adica spre alte obiective decat cele stabilite prin Bugetul de Stat), se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Este de mentionat ca, pentru realizarea elementului material, norma de incriminare nu mai prevede producerea unei consecinte de natura materiala sau vreo paguba in patrimoniul autoritatii publice sau institutiei publice prin schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau resurselor materiale alocate acestora. In sustinerea prezentei sesizari, anexam Protocolul.
www.mediafax.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus